CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

DEZVALUIRI DIN ARHIVELE SOVIETICE : PETRU GROZA SI ANA PAUKER IN FA ȚA LUI STALIN


 

Stalin în discuție cu Petru Groza și Ana Pauker

Documentele din fostele arhive sovietice sunt de cel mai mare interes pentru cunoaşterea istoriei României în perioada comunistă.

Bariera lingivistică a făcut însă ca valorificarea lor de către cercetătorii români să fie cu totul insuficientă.

Pentru a ilustra valoarea acestor surse, reproducem mai jos un fragment din stenograma sovietică a discuţiei din 3 februarie 1948, dintre I.V. Stalin şi delegaţia română, condusă de dr. Petru Groza (alcătuită din Gheorghe Gheorghiu-Dej, Ana Pauker, Vasile Luca, Lothar Rădăceanu), delegaţie convocată la Moscova pentru a semna Tratatul de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală (4 februarie 1948).

 Stenograma (tipărită în revista „Istocinik”, nr. 2/2002) a fost menţionată de mai mulţi cercetători, dar atenţia lor s-a îndreptat, cu precădere, asupra problemei insulelor de pe Braţul Chilia, ocupate de sovietici în toamna anului 1940.

În rândurile de mai jos, redăm o altă parte a discuţiei, care dezvăluie interesul lui Stalin pentru personalităţile politice româneşti, afirmate înainte de instaurarea regimului comunist:

„I.V. Stalin întreabă ce face fostul ministru al Afacerilor Străine, Tătărescu.

P. Groza spune că Tătărescu nu se mai află în fruntea Partidului Naţional Liberal. În scrisoarea sa de demisie din acest post, el a recomandat partidului să sprijine guvernul, păstrându-şi pentru sine dreptul de a critica acţiunile acestuia. Tătărescu a capitulat foarte uşor.

El s-a dovedit înţelept, dar un om incapabil să stea ferm pe picioare.

El, Groza, a primit o scrisoare de la Tătărescu în care îi aduce la cunoştinţă că el, Tătărescu, nu se va mai ocupa niciodată de politică.

A. Pauker menţionează că există informaţii potrivit cărora Tătărescu vrea să fugă peste hotare.

P. Groza spune că el, personal, nu-l consideră capabil pe Tătărescu de un asemenea pas, deoarece Tătărescu este fricos şi se poate mulţumi cu puţin.

După ieşirea liberalilor din guvern şi demisia lui Tătărescu din postul de preşedinte al partidului, partidul a început să se destrame, aşa cum s-a întâmplat şi cu Partidul Naţional Ţărănescu, după procesul lui Maniu.

Aceasta dovedeşte că cele două partide nu aveau rădăcini în popor.

 

 

 

Petru Groza, Stalin, Ana Pauker

I.V. Stalin întreabă cine dintre emigranţii români, în afară de Gafencu, mai desfăşoară o activitate de subminare (a regimului – n. trad.).

P. Groza răspunde că există trei grupe principale: grupa Gafencu, grupa Cretzianu şi un grup neînsemnat al lui Tilea. Aceste grupuri însă se duşmănesc între ele.

A. Pauker adaugă la această enumerare numele lui Niculescu-Buzeşti şi Vişoianu, foşti miniştri ai Afacerilor Străine în primele guverne reacţionare din România, după 23 august 1944.

P. Groza afirmă că, în prezent, Vişoianu nu duce nici un fel de activitate de subminare şi scrie mereu scrisori în ţară în care îşi exprimă dorinţa de a se întoarce acasă.

În ceea ce-l priveşte pe Rădescu, el nu se bucură de nici un fel de autoritate, nici măcar în acele grupuri care-l sprijină peste graniţă. Cea mai activă este gruparea lui Gafencu.

Totuşi, lichidarea monarhiei constituie o lovitură neaşteptată pentru aceste grupuri de emigranţi, în special pentru că regele nu a justificat speranţele lor, după plecarea peste graniţă. El nu numai că nu a făcut nici un fel de declaraţii, îndreptate împotriva guvernului, dar a dezminţit declaraţia tatălui său, regele Carol.

Guvernul speră că el va ocupa şi în viitor o astfel de poziţie, deoarece guvernul a ştiut să-l pună pe el (pe monarh – n. trad.) în dependenţă de guvern.

I.V. Stalin întreabă dacă Gafencu şi celelalte personalităţi cu aceeaşi orientare au rămas cetăţeni români.

A. Pauker răspunde că ei au rămas încă cetăţeni, dar guvernul a pregătit un proiect de lege care retrage cetăţenia acelor persoane care luptă împotriva guvernului.

I.V. Stalin spune că ar fi bine ca în Parlament să fie ridicată problema retragerii cetăţeniei acestor persoane pentru activitate de subminare.

A. Pauker arată că ei intenţionează să le ia cetăţenia şi averile.

I.V. Stalin întreabă dacă tatăl regelui este cetăţean român.

A. Pauker răspunde că a păstrat cetăţenia până acum.

I.V. Stalin spune că trebuie să se retragă cetăţenia română tatălui şi altor persoane. Spionajul englez şi alte servicii de spionaj nu vor mai putea să-i folosească.

Ei îşi pierd valoarea, iar tânărului rege i se poate lăsa cetăţenia; aşa se va purta mai bine.

Mai departe, I.V. Stalin întreabă dacă regele a plecat cu mama lui.

P. Groza răspunde afirmativ şi adaugă că mama regelui a fost, de asemenea, mulţumită cu hotărârile luate şi i-a spus că a trecut în familia ei prin suficiente tragedii şi nu vrea ca fiul ei să aibă aceiaşi soartă.

I.V. Stalin spune că mama regelui este grecoaică (…)

În continuarea discuţiei au fost abordate probleme privind programul vizitei delegaţiei române la Moscova

 

Acad. Florin Constantiniu

Sursa: revista clipa.com

29/05/2015 - Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , ,

Niciun comentariu până acum.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: