O ISTORIE A ZILEI DE 15 MAI. VIDEO

15 mai,  istoricul zilei

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

392: Imparatul roman Valentinian al II-lea (Flavius Valentinianus), este asasinat la varsta de 21 de ani, in timpul unei campanii de recucerire a Galiei, dusa împotriva uzurpatorului franc Arbogast.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Valentinian II (371 – 15 Mai 392), a  fost fiul  impăratului Valentinian I și al Iustiei, cea de-a doua soție a sa.

El a fost frate vitreg cu celălat fiu al împăratului Valentinian I – Gratian si a fost impărat Roman din anul 375  până în anul 392.

 

 

 

 

1252: Papa Inocenţiu al IV-lea emite bula papală “Ad exstirpanda”, prin care autorizează tortura ereticilor, dar impune  limite pentru  autoritatile  civile in utilizarea   tuturor tipurilor de tortura, in urma carora putea surveni moartea sau mutilarea  acuzatilor, o precautie neobisnuita pentru  epoca sa. 

S-a aflat pe scaunul papal din 1243 până în 1254.

Teribila instituţie a Inchiziţiei a înflorit sub oblăduirea sa, iar instrumentele create pentru chinuirea oamenilor nevinovaţi s-au înmulţit teribil.

Papa  Inocentiu al IV-lea

 

A avut  reputatia unui  om  savant si  inteligent, dar avar, meschin  si razbunator.

 

 

 

 

 

 

  1567: Maria, regină a Scoției se căsătorește cu cel de-al treilea ei soț, James Hepburn, Conte de Bothwell. 

 

 

 

 

 

 

1567:  Compozitorul italian Claudio Zuan Antonio Monteverdi ( botezat pe 15 mai 1567, la Cremona – d.20 noiembrie  1643, Venetia), este considerat primul reprezentat important al operei moderne, fiind supranumit  părintele operei

 Operele sale apar pe toate scenele importante din lume, madrigalurile sunt de mult clasice și unele piese sacre sunt de asemenea foarte cunoscute.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Intre  lucrarile sale notabile se detaseaza  Orfeo , L’Arianna , ; Il ritorno di Ulisse în Patria  Intoarcerea lui  Ulysses în ţara sa).

 

 

 

 

 

1618:  Astronomul Johannes Kepler confirmă descoperirea  celei de-a treia legi a miscarii planetelor (el o descoperise prima data pe 8 martie, dar curând a respins ideea, după ce a refăcut unele calcule inițiale).

 

 

 

 

 

 

Enuntul legii era :

„Pătratul perioadei de revoluție a planetei, , este proporțional cu cubul semiaxei mari a orbitei, .”

Cele trei legi ale miscarii planetelor au fost enunțate la începutul secolului al XVII-lea de astronomul german Johannes Kepler, utilizând observațiile făcute de astronomul danez Tycho Brahe asupra orbitei planetei Marte.

Primele două legi au fost publicate în 1609 în lucrarea  Astronomia nova, iar cea de-a treia în 1619 în lucrarea Harmonices mundi.

Aceste teze au dus la ruperea definitivă de credința ce durase timp de secole, conform căreia planetele s-ar fi mișcat în jurul soarelui pe traiectorii circulare.

 

 

 

 

 

 

 

1648:  Este semnata Pacea Westfalica, tratat ce pune capat Razboiului de 30 de ani in Europa.

Urmarile razboiului au fost in principal  acestea :

• Franța devine cea mai influentă și puternică țară din vestul Europei.

• Părți mari din Sfântul Imperiu Roman sunt pustiite de război, pierderea de vieți omenești fiind estimată între 3 și 4 milioane, la aceasta au contribuit, în principal, foametea și epidemiile.

• Statele germane nu aveau ieșire la mare, fiind excluse din comerțul maritim, ceea ce a cauzat, în viitor, lipsa coloniilor germane, și constituia un dezavantaj dezastruos pentru o perioadă de 150 de ani în piața de desfacere, sursă de materii prime, frânând dezvoltarea economică a acestor state, în comparație cu puterile maritime ale acelei epoci ( Olanda, Anglia si Franta).

 

 

 

 

 1685: Urcă în scaunul  Ţării Moldovei domnitorul Constantin Cantemir, tatăl celebrului carturar Dimitrie Cantemir.

A  deţinut tronul până la moartea sa  la 15 martie 1693.

 

 

 

 

 

 

 

1701: A început Razboiul succesiunii spaniole.

În 1700,  Carol al II-lea ultimul monarh spaniol din dinastia Habsburg , a murit fără urmași, lăsându-și averea moștenire lui Filip, nepotul surorii sale și al regelui Ludovic al XIV -lea al Frantei , care a devenit astfel Filip  al V-lea al Spaniei ; fiind și cel mai tânăr fiu al delfinului Franței, Filip era în linia de succesiune la tronul Franței.

Perspectiva ca imperiul multicontinental spaniol să treacă sub controlul lui Ludovic al XIV-lea  al Frantei, a determinat ca o largă coaliție de puteri să se opună succesiunii lui Filip.Războiul a luat sfârșit prin semnarea tratatelor de la Utrecht (1713) si Rastatt(1714) .

Ca urmare, Filip al V-lea a rămas rege al Spaniei dar a renunțat la succesiunea la tronul Franței, evitând  unirea celor două regate.

 

 

 

 

 

 

 

 

Filip al V-lea al Spaniei (n. 19 decembrie 1683 -d. 9 iulie 1746), născut Filip de Franța, a fost rege al Spaniei din 1700 până în 1724   și din 1724 până în 1746, fiind primul reprezentant al Casei Bourbon  în Spania.

 

 

 

 

 

 

 1718: Englezul James Puckle, a  patentat prima mitralieră din lume.

 

 

 

 

 

 

 

 

James Puckle (1667-1724) a fost un avocat şi scriitor londonez, ramas in istorie pentru invenţia sa cunoscuta  ca arma Puckle , o  arma  considerata  a fi fost prima  mitraliera.

 

 

 

 

 

 

 

 

Puckle prezentat două versiuni ale armei sale: una, destinata utilizării împotriva duşmanilor creştini, cu gloante rotunde, în timp ce a doua varianta utilizata era  destinată  sa fie folosita impotriva  turcilor musulmani, fiind dotata cu gloanţe pătrate, pe  care le considera a fi mai dăunătoare şi care ar  convinge turcii de …”binefacerile civilizaţiei creştine”.

 

 

 

 

 

 

1756:  Anglia a declarat razboi Franței, declansand Razboiul de sapte ani.

 

 

 

 

 

 

 1773: S-a nascut  omul politic austriac  Metternich;  ( d.1859).

Klemens Wenzel Nepomuk Lothar von Metternich-Winneberg zu Beilstein (n. in orasul  Koblenz— d. 11 iunie 1859, la  Viena), a fost un om de stat austriac și unul dintre cei mai importanți diplomați ai timpului său.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Din 1809 a fost   ministru de externe al Imperiului Austriac, iar  in ultimii ani de domnie ai împăratului Francisc I și în perioada domniei împăratului Ferdinand I , a fost de facto conducătorul Imperiului austriac.

La Congresul de la Viena, a fost principalul negociator și eminența cenușie a istoricului eveniment.

A  fost un apărător al drepturilor monarhice  inalienabile, într-o Europă  în care începea să se afirme democrația, fiind considerat deseori un conservator inflexibil și reacționar.

Perioada dintre înfrângerea lui Napoleon la Waterloo în 1815 și Revoluția din 1848  este vazuta de numerosi istorici  ca Epoca lui Metternich.

 

 

 

 

 

 

 

1838: S-a născut in satul Pitaru, din judetul Dambovita, Nicolae Grigorescu, pictor român, membru al Academiei, autor a peste 6.000 de lucrari de valoare pentru arta plastica romaneasca, creator de peisaje si portrete.

 

 

 

 

 

N.Grigorescu – autoportret

Dupa ce tatal sau a decedat, familia lui s-a stabilit in Bucuresti. Inca de copil a fost luat ca ucenic in atelierul pictorului ceh Anton Chladek, unde a deprins primele notiuni legate de imbinarea culorilor si proportii. Pana in 1850, a stat langa artistul ceh, pictand icoane pentru bisericile din Baicoi si manastirea Caldarusani.

Sase ani mai tarziu s-a apucat sa picteze diverse lacase de cult, printre care biserica noua a manastirii Zamfira din Prahova si cea a manastirii Agapia.

A reusit sa isi demonstreze talentul, iar la interventia lui Mihail Kogalniceanu, a primit o bursa la Paris. A inceput sa studieze la Scoala de Belle-Arte in 1861, insa nu si-a finalizat studiile preferand sa invete alaturi de maestri de la Barbizon.

A expus la Expozitia Universala gazduita de capitala Frantei in 1867, iar zece ani mai tarziu a insotit Armata in Razboiul de Independenta ca pictor de front.

A incetat din viata in anul 1907, la Campina.

 

 

 

 

 

 

 

1842: A avut loc debutul literar al  lui Dimitrie Bolintineanu in “Curierul de ambe sexe” condus de Ion Heliade Radulescu, cu poezia “O fata tanara pe patul mortii”.

 

 

 

 

 

 

Dimitrie Bolintineanu (n. 14 ianuarie 1819, Bolintin-Vale — d. 20 august 1872, București), a fost un poet român, om politic, diplomat, participant la Revoluția de la 1848.

 

 

 

 

 

 

1845: S-a născut  Ilia Mecinikov, biolog rus, laureat al Premiului Nobel pentru medicina (d. 15 iulie 1916) ,  microbiolog, imunolog, anatomist și zoolog rus, cunoscut pentru cercetările sale  de pionierat în domeniul sistemului imunitar, pentru cercetările sale în domeniul fagocitozei și pentru descoperirea tratamentului holerei.

 

 

 

 

 

 

 

 

La invitatia savantului francez Louis Pasteur a condus un mare laborator in institutul  recent infiintat de acesta la Paris. Mecinikov a ramas acolo pana la sfarsitul vietii sale .

 

 

 

 

 

La 15 mai 1848, stil nou (3 mai 1848, stil vechi), începea în Transilvania, Marea adunare naţională de la Blaj,  cu participarea a 40 000 oameni, preponderent ţărani.

Adunarea a avut loc pe Cîmpia Libertăţii, fiind prezidată de episcopii Ioan Lemeni și Andrei Șaguna.

 

 

 

 

Andrei Șaguna (n.1808 – d.1873), mitropolit ortodox al Transilvaniei	Ioan Lemeni (n.1780-d.1861), episcop român unit al Episcopiei de Făgăraș și Alba Iulia

 

 

Participantii au ales un Comitet Național, din care făceau parte Avram Iancu (venit la adunare cu 10 000 de moți), Andrei Mureșanu (1816-1863, autorul poeziei Un răsunet / Deșteaptă-te române, devenită după 1989 imnul de stat al României), Simion Bărnuțiu, Alexandru Papiu Ilarian, August Treboniu Laurian, Timotei Cipariu etc.

Marea adunare națională de la Blaj  a fixat  programul social-politic (burghezo-democratic) al revoluţiei din Transilvania. Programul revendica, în cele 16 articole, următoarele:

• dreptul românilor de a fi reprezentaţi în dietă;

• dreptul de a folosi limba română în legislaţie şi administraţie;

• emanciparea bisericii ortodoxe române de sub jurisdicţia mitropoliei sîrbeşti;

• desfiinţarea iobăgiei;

• desfiinţarea breslelor;

• libertatea cuvîntului şi a tiparului;

• asigurarea libertăţii personale şi a întrunirilor;

• înarmarea poporului şi înfiinţarea gărzii naţionale;

• libertatea industriei şi a comerţului;

• învăţămînt de toate gradele în limba română;

• impozit proporţional cu veniturile;

• etc.

Ideea centrală a Programului Marii adunări naţionale de la Blaj era „Naţiunea română se declară şi se proclamă ca naţiune de sine stătătoare…”.

 

 

 

 

 

 

1858:  A fost inaugurata Opera Regală din Londra, Covent Garden.

 

 

 

 

 

 

1859: S-a născut  la Paris, Franța, fizicianul  Pierre Curie, laureat al Premiului Nobel; ( d.19 aprilie 1906,Paris, Franța).

 

 

 

 

 

 

 

 

A fost un fizician francez, pionier în studiul radioactivității, laureat (împreună cu Antoine Henri Becquerel și Marie Curie) al Premiului Nobel pentru Fizică în 1903.

Printre alte contribuții științifice remarcabile, Pierre Currie a descoperit în 1880 împreună cu fratele său, Jacques Curie, efectul piezoelectric .

 

 

 

 

 

 

1861: S-a deschis  la Bucuresti, prima scoala româneasca de medicina veterinară.

 

 

 

 

1864: După secularizarea de către guvernul lui Alexandru Ioan Cuza a averilor mănăstirești din Principatele Unite, țarul rus Alexandru al II-lea a aprobat propunerea Consiliului de Miniștri de a încredința administrației Basarabiei vânzarea la licitație a tuturor moșiilor aflate în această provincie, care aparțineau mănăstirilor românești din dreapta Prutului.

 

 

 

 

1868: Participanții la adunarea comemorativa de la Blaj, organizata cu prilejul aniversarii a doua decenii de la revolutia din 1848-1849, au adoptat un act politic – “Pronunciamentul de la Blaj” – in care protestau fata de dualismul austro-ungar si desfiintarea autonomiei Transilvaniei.

 

 

1873:  La Heidelberg, Germania se stinge din viață  la varsta de 53 de ani, Alexandru Ioan Cuza, domnitor al Moldovei şi al Valahiei, domnitor al Principatelor Unite, cel  care a pus bazele naţionalităţii româneşti.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Alexandru Ioan Cuza, domn al Moldovei, domn al Munteniei (Valahiei), domn al Principatelor unite ale Moldovei şi Valahiei

Alexandru Ioan Cuza se trăgea  dintr-o veche familie de moldoveni, din părţile Fălciului, familie de cluceri, spătari, comişi, ispravnici. S-a nascut la Barlad, a studiat la Iasi, dupa care a plecat la Paris sa isi desavarseasca studiile, unde s-a inscris la Facultatea de Medicina, iar mai apoi la Drept.

 Cuza a participat activ la mişcarea revoluţionară de la 1848 din Moldova şi la luptat  pentru unirea Principatelor. La 5 ianuarie 1859, Cuza a fost ales domn al Moldovei, iar la 24 ianuarie 1859 şi al Munteniei (Valahiei), înfăptuindu-se astfel unirea celor doua ţări române.

 Devenit domnitor, Cuza a dus o susţinută activitate politică şi diplomatică pentru recunoaşterea unirii de către puterea suzerană şi puterile garante şi apoi pentru desăvîrşirea unirii Principatelor Române pe calea înfăptuirii unităţii constituţionale şi administrative, care s-a realizat în ianuarie 1862, când Moldova şi Valahia au format un stat unitar, adoptînd oficial, în 1862, numele de România, cu capitala la Bucureşti, cu o singură adunare şi un singur guvern.

A initiat un program de reforme, sustinut de marele om politic Mihail Kogalniceanu, sef al Guvernului. In timpul sau au fost emise legile agricole care au dus la secularizarea averilor manastiresti, a fost adoptat noua Constitutie si s-au elaborat Codul civil si Codul penal, s-a instituit obligativitatea invatamantului primar etc.

A fost nevoit sa abdice in 11 februarie 1866, in locul sau fiind adus Carol de Hohenzollern. S-a stins din viata, in exil, la Heidelberg in anul 1873, ramasitele sale pamantesti fiind aduse in tara si inhumate la Ruginoasa.

Detalii… Alexandru Ioan Cuza, domn al Principatelor Unite ale Moldovei şi Valahiei.

 

 

 

 

 

 1877: A aparut, la Bucuresti, cotidianul “Romania libera”, ziar politic si literar, aflat sub conducerea lui Dimitrie August Laurian., pana la 14 iunie 1889.

 

 

 

 

 

1884: A murit Ioan Alecsandri, prozator şi traducător român, fratele marelui poet roman Vasile Alecsandri ; (n. 1826).

 

 

 

 

 

1886: A murit poeta americana Emily Dickinson; (n. 1830).

 

 

 

 

 

 1890: S-a nascut  scriitoarea  americana  Katherine Anne Porter; (d. 1980).

 

 

 

 

 

 

1891:S-a nascut romancierul  şi dramaturgul  rus  Mihail Bulgakov; (d. 1940).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Mihail Bulgakov a  fost un romancier și dramaturg sovietic de origine ucraineană, care a cunoscut din plin persecutiile si interdictiile regimului stalinist.

În 1933 se dă citire, pentru prima dată, în public,  romanului  care l-a făcut celebru, Maestrul și Margareta, romanul fiind publicat pentru prima dată în Rusia în 1966-1967. A cerut de multe ori pașaport pentru plecarea temporară în străinătate dar a fost refuzat.

Piesa Batum, despre tinerețea revoluționară a lui Stalin, ea fost  inclusă în repertoriul Teatrului Academic, pentru ca apoi sa  fie  respinsă de însuși Stalin.

La 10 martie 1940, la capătul unor grele suferințe, Bulgakov moare la locuința sa. Ultimele corecturi la romanul Maestrul și Margareta  le face in 1940, pe patul de moarte. Fiind orb, dicteaza modificările până în ultima zi a vieții sotiei sale Maria Sergheevna, care i-a servit de altminteri ca model pentru  personajul  Margareta.

 Ramane in istoria literaturii pentru lucrari ca: romanul Maestrul și Margareta ; Inimă de câine, culegere de nuvele; Garda Albă, roman.

 

 

 

 

 

1891: Publicarea enciclicei Rerum Novarum a papei Leon al XIII-lea, prima enciclică socială.

 

 

 

 

 

1909: S-a nascut actorul britanic  de film James Mason; (d. 1984).

 

 

 

 

1915: S-a nascut  Paul A. Samuelson, economist american, laureat al Premiului Nobel.

 

 

 

 

 

 1933: S-a nascut Andrei Blaier, regizor român de film.

 

 

 

 

 

1938:  Savantul  roman Gheorghe Marinescu a incetat din viata.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Dr.Gheorghe Marinescu (n. 28 februarie 1863, București – d. 15 mai 1938, București) a fost un medic neurolog român, profesor la Facultatea de Medicină din București, membru al Academiei Române, fondatorul Școlii Românești de Neurologie.

In 1898, cu ajutorul operatorului Constantin M. Popescu, realizează primul film științific din lume: „Tulburările mersului în hemiplegia organică”.

 

 

 

 

 

1940: A fost inaugurata linia aeriana Bucuresti-Sofia-Atena.

 

 

 

 

 

1940: Au fost  pentru prima data  comercializati  in Statele Unite, ciorapii de nylon.

 

 

 

 

 

1943: Stalin a dizolvat Cominternul. A fost  un gest împăciuitor față de Puterile Aliate.

In acest sens, NKVD-ul din Moscova a trimis un mesaj către toate agenturile sale pe 12 septembrie 1943, care  scotea clar la lumină legătura dintre NKDV, pe de-o parte, și Comintern și partidele comuniste, pe de alta. In acest mesaj se dădeau instrucțiuni detaliate despre folosirea surselor de informații din interiorul partidelor comuniste după desființarea Cominternului.

După dispariția Cominternului in 1947, a fost format Biroul Comunist de Informații – Cominform, un înlocuitor al Cominternului.

Era o rețea formată din partidele comuniste din Bulgaria, Cehoslovacia, Franța, Italia, Iugoslavia, Polonia, România, Ungaria și Uniunea Sovietică. A fost dizolvat în 1956.

Cu toate că partidele comuniste de obedienta moscovita nu mai aveau o organizație internațională care să le unească, ele continuau să aștepte indicații de la Partidul Comunist al Uniunii Sovietice și se întâlneau periodic la Moscova.

Cea mai importantă întâlnire dintre acestea a avut loc în 1962, când ruptura chino-sovietică a devenit cunoscută pentru prima oară.

De asemenea, a  existat o coordonare strânsă a acțiunilor sovietice și a partidelor comuniste din Pactul de la Varșovia.

 

 

 

 

 

1945:  Al Doilea Razboi Mondial. Ultimele lupte au loc langa orasul sloven Prevalje.

 

 

 

 

1948: Incepe primul Razboi arabo-israelian. Odata cu incheierea mandatului britanic in Palestina, Egiptul, Transiordania (Iordania), Siria, Libanul, Irakul si Arabia Saudita ataca Israelul.

Războiul s-a încheiat cu un armistițiu semnat în 1949   între Egipt, Iordania, Liban, Siria si Israel, care nu a fost urmat de tratate de pace și nu a pus capăt conflictului arabo-israelian.

1955: Prima ascensiune a vârfului Makalu, al cincilea vârf ca înălţime din lume.

1957: Marea Britanie testeaza prima bomba cu hidrogen in insula Malden, din Oceanul Pacific, dispozitivul nu explodeaza asa cum trebuie.

 

 

 

 

1958 : URSS lanseaza satelitul artificial Sputnik 3.

 

 

 

 

 

1960:  Uniunea Sovietica lanseaza satelitul Sputnik 4.

 

 

 

 

 

 

1963: Gordon Cooper devine  primul astronaut american care petrece mai mult de o zi in spatiu.

 

 

 

 

 

1972: Insula Okinawa revine sub administratie japoneză, după ce din 1945 se aflase sub controlul armatei americane.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1972:  În localitatea  Laurel, din statul american  Maryland, un atentator pe nume Arthur Bremer, trage asupra  guvernatorului statului  Alabama, George Wallace, în timp ce acesta se afla în  campanie pentru a deveni președinte.

Wallace va ramâne paralizat pe viață.

 

 

 

 

 

 

 

 

1988: După opt ani de lupte, armata sovietică înfrântă de rezistența națională afgană, începe să se retragă din Afganistan.

 

 

 

 

 

2004: Josh Findley a calculat cel mai mare număr prim cunoscut până la această dată, 224036583 − 1.

Numărul conţine şapte milioane de cifre.

 

 

 

 

2010:  Tânăra australiană Jessica Watson, (născută la 18 mai 1993), a finalizat la vârsta de 16 ani ocolul solitar al lumii cu o ambarcatiune.

Pornind din orasul australian Sydney la 18 octombrie 2009, Watsona  traversat Ecuatorul în Oceanul Pacific si  a  traversat apoi  Oceanul Atlantic și Oceanul Indian.

 

 

 

 

 

 

 

 

Ea a revenit la Sydney, la 15 mai 2010, cu trei zile înainte de ziua ei de nastere. 

 În semn de recunoașterea  realizarii sale, a fost numita in 2011 ” Tanara australiana” a anului,  iar în anul următor i-a fost atribuita  Medalia Ordinului Australian.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

2014: A decedat Jean-Luc Dehaene, politician belgian, prim-ministru al Belgiei; (n. 1940).  

 

 

 

 

 

 

 2015: A decedat la varsta de 89 de ani, legendarul  cântaret american de blues, BB King.

 S-a lansat in muzica in 1940 si a avut la activ peste 50 de materiale discografice si 15000 de concerte,fiind considerat cel de-al treilea cel mai bun chitarist al timpurilor noastre.

 Pentru realizarile sale a  primit 14 premii Grammy si o multime de alte distinctii.

 

 

 

 

 

 

 

 

2016: A decedat la Paris, astrofizicianul francez André Brahic; (n. 30 11.1942, Paris).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 A studiat sub îndrumarea lui Evry Schatzman, considerat pionierul astrofizicii în Franța, apoi și-a făcut teza de doctorat sub conducerea lui Michel Hénon, un specialist în dinamică stelară.

Lucra la rolul coliziuni norilor în formarea galaxiilor când a realizat ca modelul se poate aplica la inelele lui Saturn. După doctorat, a devenit profesor la Universitatea Paris-VII.

În anul 1981, s-a alăturat echipei de cercetători care analiză rezultatele și imaginii furnizate de programul Voyager.

Trei ani mai târziu, împreună cu Françoise Roques și Bruno Sicardy, a propus un program pentru Observatorul La Silla care a condus la descoperirea inelelor lui Neptun. 

A identificat și trei arcuri în inelul exterior, Adams, pe care le-a numit Libertate, Egalitate și Fraternitate, după deviza națională a Franței.  Începând din 2004 a lucrat și cu echipa programului Cassini-Huygens.

 

 

 

 

2018: A încetat din viață  popularul comentator sportiv român

Cristian Țopescu; (n. 1937).

 

 

 

 

 

 

 

 

2018: Lucrarea La Jeune Fille Sophistiquée („Tânăra fată sofisticată”) a lui Constantin Brâncuși s-a vândut la casa de licitații Christie’s din New York cu suma de 71 de milioane de dolari, stabilind un nou record pentru artistul român

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 Sculptura La Jeune fille sophistiquée (Portret de Nancy Cunard) , a fost concepută la Paris în 1928 și turnată în alamă lustruită în 1932, provine din colecția lui Elizabeth Stafford , care, împreună cu soțul ei Frederick Stafford, a achiziționat opera direct de la Brâncuși în timpul unei vizite la studioul său din 1955. 

Puritatea liniei lui Brancusi redă frumusețea rece a lui Nancy Cunard, care a fost un mecena al artiștilor și scriitorilor din Paris între cele două războaie mondiale.

Genialul sculptor  român a întâlnit-o pentru prima dată pe Nancy Cunard în 1923, prin intermediul poetului dadaist originar din România, Tristan Tzara. 

Această iconoclastă, care ignora deschis granițele sexuale, rasiale și de clasă, l-a impresionat pe Brâncuși văzănd-o ca pe o întruchipare a anilor secolului XX. „Totul în modul în care s-a comportat”, a arătat cât de cu adevărat sofisticată era.

Cunard nu a pozat niciodată pentru Brâncuși și, de fapt,nici nu a aflat decât mulți ani mai târziu că Brâncuși a sculptat o statuetă care îi purta numele. 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

15 mai  este :

 

 

 

 

 

 Ziua latinităţii.

 

 

 

 

 

 

 

 

Al XIX-lea congres al Uniunii Latine, întrunit la Paris în zilele de 13 şi 14 decembrie 2000, a decis să aniverseze convenţia constitutivă a Uniunii Latine, semnată la Madrid la 15 mai 1954.

Astfel, cele 36 de state membre ale organizaţiei au ales să declare data de 15 mai ca Zi a Latinităţii, dată care „marchează începutul unei perioade în care statele latine au creat mecanisme care să permită protejarea bogăţiei culturale a lumii latine, ale cărei moştenitoare sunt, pentru a o proiecta mai eficient în viitor”.

De atunci, statele organizează în jurul acestei date diferite manifestări pentru „a promova conştiinţa identităţii culturale comune popoarelor de origine latin㔺i a medita asupra valorilor culturale şi lingvistice proprii întregii comunităţi latine.

Guvernele, organismele internaţionale, organizaţiile neguvernamentale care împărtăşesc valorile latinităţii se asociază la această festivitate.

Una din limbile oficiale ale organizaţiei, alături de franceză, italiană, portugheză, spaniolă şi catalană, este româna.

 

 

 

 

– Ziua internaţională a familiilor și  Ziua familiei române (din 1994).

 

 

 

 

 

 

 – In România este Ziua medicului veterinar.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

CALENDAR CREȘTIN ORTODOX

 

 

 

 

 

 

 

Sfântul Pahomie cel Mare

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Sfântul Pahomie s-a nascut in Tebaida de Jos (Egipt) si a trait in timpul imparatului Constantin cel Mare (306-337). Ca soldat a luptat in armata imparatului Constantin, in faimoasa batalie impotriva lui Maxentiu.

In vremea aceea era pagan. Primeste Botezul si se retrage in pustia Tebaidei, alaturi de pustnicul Palamon.

Dupa zece ani de nevointe ajunge in Tabenisi, unde un inger i s-a infatisat inainte imbracat in rasa de schimonah si i-a daruit o tablita pe care se afla inscrisa pravila unei manastiri cu viata de obste.

Acest inger i-a poruncit sa intemeieze o astfel de manastire chiar in Tabenisi. Zideste multe chilii, si prin lucrarea Sfantului Duh ele vor ajunge sa fie locuite de monahi.

Numarul monahilor sporeste, incat Pahomie este nevoit sa mai intemeieze alte sase manastiri.

Numarul ucenicilor lui a ajuns  aproape la sapte mii. Daca Sfantul Antonie cel Mare este socotit a fi intemeietorul vietii pustnicesti, Sfantul Pahomie este considerat intemeietorul vietii manastiresti de obste.

A trecut la cele vesnice in anul 348, in varsta de 74 de ani. A fost ingropat in manastirea ctitorita de el.

Menționam ca si metaniile (plecaciune pâna la pământ sau ingenunchere si ridicare insotita de semnul Sfintei Cruci și de o rugăciune) sunt atribuite Sfântului Pahomie cel Mare.

 

 

 

 

 

 

Bibliografie (surse) :

 

 

 

1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;

2. Crestin Ortodox.ro;

3. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric;

4. emaramures.ro;

5. Wikipedia.ro.   

6. Rador.ro

 

 

 

 

 

 

VIDEO: ASTAZI IN ISTORIE – TODAY IN HISTORY

 

 

 

 

 

 

Gândul zilei

 

 

„Pe pământ omul e dator sa trăiască numai viaţa. Moartea lui adevarată o va trăi in cer.

Dacă incearca sa traiască moartea pe pământ, păcătuieşte si se mistuieşte in deznădejde.

Si atunci, nici nu trăieşte cu adevarat, nici nu moare. E ca un fel de strigoi.”

 

 

 

– Mircea Eliade –

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Mircea Eliade (n.in Bucuresti la 28 februarie/ 13 martie 1907 – d. la Chicago, in ziua de 22 aprilie 1986), a fost unul din marii  filosofi ai religiilor, istoric al religiilor, eseist, prozator si  profesor universitar.

În luna octombrie 1925 a început studiul filosofiei la Universitatea Bucureşti, încheindu-le în 1928   cu o teză despre filosoful italian Tomasso Campanella.

A studiat limba sanscrită şi filosofia indiană la Universitatea din  Calcutta (India) până în 1931, an în care a petrecut şase luni la Hardwar, la cîţiva kilometri de Rishikesh, pe celălalt mal al Gangelui, la Ashram.

Şi-a susţinut doctoratul în filozofie, la Bucureşti în 1933, cu teza intitulată Yoga, o lucrare asupra gândirii şi practicilor yoga.

Între anii 1933 -1940 a ţinut cursuri de filozofie şi de istoria religiilor la Universitatea din Bucureşti.

În timpul războiului a fost ataşat cultural al ambasadei României la Londra (1940–1941) şi al legaţiei române de la Lisabona (1941–1945).

Din 1945  s-a stabilit la Paris, unde a predat istoria religiilor, până în anul 1948 la École Pratique des Hautes Études, apoi la Sorbona.

A fost invitat în S.U.A. unde după un an de cursuri ţinute ca Visiting Professor pentru „Haskell Lectures” (1956–1957), dupa care, a acceptat postul de  profesor titular şi de coordonator al Catedrei de istoria religiilor, care din 1985  s-a  numit  Catedra „Mircea Eliade” a Universităţii din Chicago.

Este autorul unei vaste opere literare și eseuri filozofice traduse în 18 limbi și a circa 1200 de articole și recenzii cu o tematică extrem de variată, foarte bine documentate.

Opera completă a lui Mircea Eliade ar ocupa peste 80 de volume, fără a lua în calcul jurnalele sale intime și manuscrisele inedite.