CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Presa de acum 100 de ani. Cine a luat steagul turcesc de la Griviţa ? O controversa legata de eroii de la 1877

 

Cine a luat steagul turcesc de la Griviţa? Eroii de la 1877, bălăcăriţi în presa de acum 100 de ani

 Cine a luat steagul turcesc de la Griviţa? Eroii de la 1877, bălăcăriţi în presa de acum 100 de ani

La sfârșitul anului 1911, publicația “Noua revistă română” declanșa o acțiune de strângere de fonduri, în favoarea unuia dintre eroii Războiului de Independență, veteranul Grigore Ion, fost sergent în Batalionul 2 Vânători, nimeni altul decât cel care cucerise drapelul turcesc de la Grivița.

cine

“Noua revistă română” accentuează în demersul său ideea că “eroul este un factor necesar pentru conștiință națională” și încearcă să sensibilizeze, după 35 de ani, opinia publică, pentru sprijinirea (financiară și morală) a celui care adusese glorie armatei române.

Numai că demersul publicației amintite avea să stârnească, așa cum scrie “Dimineața” din 6 ianuarie 1912, “oarecare zgomot”, în sensul în care o serie de “militari români care au luat parte la război” contestă eroismul lui Grigore Ion, afirmând că el este un erou “inventat” de generalul Candiano-Popescu (maior, în vremea războiului), în detrimentul adevăratului erou, Grigore al Lucai, fost sergent în Regimentul 16 Dorobanți: “(…) dacă eroul nu există, el trebuie inventat.

Or, în cazul eroului de la Grivița, eroul exista. Ceva mai mult, nu există unul singur, ci doi, dintre care unul este erou, iar celălalt, fatalmente, un impostor”.

razboi-de-independenta

Contestatari și susținători

 

Atacul “Dimineții” se bazează pe câteva declarații strânse de la persoane care au cunoscut direct pe… Grigore al Lucai (dorobanțul a€“ mort, de altfel, și înmormântat în satul lui, la Salcia, în Botoșani), unii care cunoșteau din surse directe întâmplarea, alții aducând dovezi indirecte.

Teodosie Climoff, fost locotenent în armata rusă, la 1877, scrie ziarului: “Declar pe conștiință mea și onoarea de ofițer că cunosc foarte bine pe Al Lucai Grigore”, spunând că l-a văzut pe acesta făcând numeroase acte de bravură, la Grivița.

Soția căpitanului P. Negoescu scrie în numele consortului ei, cum că acestuia sergentul i-ar fi arătat drapelul, pe care-l răpise de la turci, în vreme ce locotenentul Stroe Baican istorisește cum Al Lucai i-ar fi arătat un pachet învelit în mușama, în care se află drapelul turcesc și o trâmbița, sergentul fiind însă nelămurit în ce privește însemnătatea capturii sale.

O altă mărturie publicată de “Dimineața” este cea a colonelului în retragere G. Boteanu, care istorisește cum drapelul a fost adus în compania să de Grigore al Lucai, după care a fost dat în custodia comandantului brigăzii, Alexandru Anghelescu.

În fine, dinspre acesta din urmă avem o altă mărturie, cum că steagul turcesc ar fi stat la comandament câteva zile, până ce l-a văzut maiorul Candiano-Popescu și s-a oferit să-l încredințeze cartierului general al armatei, respectiv lui vodă Carol I.

 

Ceea ce va și face, scrie reporterul “Dimineții”, nu înainte însă de a încropi o altă istorie a luării drapelului și de croi un erou din Grigore Ion, sergentul batalionului condus de el.

 

 

Alexandru Candiano-Popescu

Alexandru Candiano-Popescu

 

 

 

Disputa avea să fie preluată de “Universul”, “dușmanul” de piață al “Dimineții”, care vine cu mărturii din partea a doi camarazi ai eroului contestat, Grigore Ion, sergentul Stan G heorghe și caporalul Nica Vasile. Potrivit “Universului”, campania “Dimineții” are ca punct de plecare interesele dușmanilor generalului Candiano-Popescu, aflat în grațiile regelui.

Ar mai trebui să spunem că și “Universul” avea un interes să susțină eroismul lui Grigore Ion, câtă vreme el este consemnat și de regele Carol I în “Memoiile…” sale (publicate, chiar în 1911-1912, în fascicule, și vândute împreună cu ziarul “Universul”).

Nici după o sută de ani nu știm exact cine e eroul și cine impostorul.

Grigore al Lucai revendicase el însuși gloria care aparținuse tizului sau, Grigore Ion, la 16 ani de la încheierea războiului, dar nu primise un răspuns în favoarea cererii sale a€“ fie și pentru că, zice un alt martor al istoriei, colonelul Renescu, asta ar fi însemnat să-l dea de rușine pe rege, care consemnase altminteri evenimentele în jurnalul său.

 

 

Luarea Grivitei

surse: jurnalul.ro/special-jurnalul/cine-a-luat-steagul-turcesc-de-la-grivita-eroii-de-la-1877-balacariti-in-presa-de-acum-100-de-ani 601292.html; istorie-pe-scurt.ro

15/05/2015 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , | Lasă un comentariu

UCRAINA ANTISOVIETICA. Primirea trupelor germane in Ucraina in 1941. Foto.

Stim acum ca multi dintre locuitorii Ucrainei Sovietice, au fost foarte fericiti când naziștii au intrat în țara lor, în 1941.

Dupa cum putem vedea din aceasta  selecție de fotografii, poporul ucrainean i-a primit cu ospitalitate inamicii armatei sovietice – soldații germani din Wermacht.

EnglishRussia.com

15/05/2015 Posted by | ISTORIE | , , , , | Lasă un comentariu

Legi impotriva betiei în Rusia? Da, au existat !…

In urma cu treizeci de ani, pe 7 mai 1985 autoritățile sovietice  au promovat  o lege împotriva beției, care s-a dovedit a fi fatală …

Si in 1914 a fost data o astfel de lege și .. Imperiul Rus s-a prăbușit …

1985 a fost anul „rezoluției impotriva alcoolismului” și URSS a căzut si ea.
Apropo, Stalin nu a inițiat astfel de legi care sa impiedice consumul de alcool.

E clar ca acestea nu funcționează  în Rusia.

 

 

Sursa: EnglishRussia. com

15/05/2015 Posted by | DIVERTSMENT | , , , , , | Lasă un comentariu

%d blogeri au apreciat: