CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Documente strict secrete ale P.C.R. din 1946

 Foto: Tradatorii comunisti catarati la putere  in 1946. In centru Ana Pauker si Gheorghiu-DEj. Primul din dreapta- Petru Groza.

Eroi, iude și documente strict secrete ale P.C.R. din 1946

Studenții își spun cuvîntul

„Încă din primul trimestru al anului 1946, guvernul comunist a dovedit că nu are de gînd să respecte angajamentele internaționale.

Conform hotărîrii de la Moscova, reprezentanții celor două partide de opoziție prezenți în guvern, nu puteau face altceva decît să protesteze împotriva opresiunii abuzurilor de tot felul și a crimelor premeditate.
O lecție dată guvernului a venit din partea studenților, care, cu ocazia zilei de 10 mai 1946, au manifestat pentru libertate în toate centrele universitare.
La București, guvernul a organizat sărbătoarea zilei Independenței în Piața Victoriei.
Studenții și-au dat întîlnire la Statuia lui Mihai Viteazul, de unde s-au îndreptat spre Piața Palatului Regal pentru a sublinia contribuția Coroanei la actul de independență națională din 1877.

Regele nu și-a făcut apariția. Centrul Capitalei vuia de dorința de libertate strigată din piepturile a mii de tineri.
Această studențime, păstrătoare a tradițiilor românești și garanția continuității peste veacuri a independenței și demnității naționale, s-a îndreptat, prin strada Clemenceau, spre Piața Victoriei.

Coloana era foarte mare și creștea în spirit de înfrățire cu populația, care arunca flori și se atașa trup și suflet manifestației ce treptat-treptat a prins conturul unei demonstrații de masă.
Spre a evita o ciocnire cu «patrioții» regimului comunist, studenții s-au îndreptat spre Statuia Aviatorilor, de unde, alergînd, au pornit în direcția tribunei oficiale, trecînd peste mașinile care încercau să bareze drumul.
Șoseaua Jianu vuia de strigătul: «Libertate pentru țara subjugată». Nimeni și nimic n-a mai putut opri această masă de oameni pusă în mișcare de un singur cuvînt: «Libertate».
Ajunsă în fața tribunei, mulțimea s-a oprit, strigînd o lozincă ce a făcut să se înnegrească fețele membrilor guvernului «Jos Guvernul Groza!».
Regele Mihai a asistat la scena penibilă în care se găsea guvernul și a plecat la palat.
Cei din tribună nu puteau să dispară prea repede. Protocolul îi ținea pe loc, în timp ce urechile li se împuiaseră cu cuvîntul «Libertate» dorită de o țară întreagă.
Odată tribuna golită, studenții au plecat din nou spre Palat.

Dar și Siguranța, dezmeticindu-se, a pornit la vînătoare arestînd pe cine găsea și putea. Ministerul de Interne a hotărît ca studențimea națională țărănistă să fie făcută răspunzătoare de această manifestație antiguvernamentală.

Pe data de 18 mai a fost emis un mandat de arestare împotriva mea, a doctorului Marcel Rădulescu, a lui Victor Novac de la Academia Comercială și Vladimir Mihai de la Facultatea de Drept, socotiți ca organizatori.

Cei peste 20 de tineri arestați au suferit chinuri îngrozitoare. Fiind informați de ce se întîmplă cu cei arestați și cercul stringîndu-se în jurul nostru, am fost nevoiți să luăm calea codrului. Pe data de 22 iunie s-a publicat sentința prin care eram condamnați la cîte doi ani de închisoare.
Masivul Piatra Craiului ne-a servit drept prim adăpost. Aici am mîngîiat pușca-mitralieră Beretta și am mînuit Parabellum-ul, Steyerul, Browningul sau bijuteria Walter.

Ele ne dădeau un plus de siguranță și cu ele ne procuram vînatul de care aveam nevoie. Aici, în țara de piatră, ne-am amenajat pitoreasca ascunzătoare «Cabana Ascunsă» de pe spinarea Gălbenoasei, loc ce-și merita pe deplin cuvînt numele. […]
De aici descindeam în campania electorală cu alte identități. Unul se numea Chindiș, din Maramureș, altul Vasilescu, din Prahova, iar în mine se îngemănau Jean Dumitrescu, din Constanța și Eugen Radeș, din Brașov.

Bineînțeles că toate actele erau complete, inclusiv livrete militare sau certificate de naștere cu sigiliile și semnăturile oficiale ale celor care le eliberaseră. Personal, un rînd de acte îl aveam asupra mea, iar altul, de schimb, la București.
Pe aceste meleaguri au mai trecut și alți fugăriți care au găsit adăpost și ajutor. Dar, ca peste tot, și aici s-a găsit o iudă care a denunțat. Fusese adus de Puiu Beldeanu.

Desigur, acesta nu-și dăduse seama că avea de a face cu un neom. În iulie 1947 jandarmi străini de această regiune au reușit să aresteze trei persoane și să distrugă unele obiective ce fuseseră amenajate.
A rămas de pomină scena identificării lui Chindriș la Ministerul de Interne, după arestare.

Anchetatorul l-a întrebat:

– Cum te cheamă?
– Chindriș, răspunde sigur pe el, doar avea și acte!
– Nu e adevărat, minți, nu te cheamă așa.
– Ba Chindriș mă cheamă, doar aveți și actele.
– Nu te cheamă Chindriș, cum nu mă cheamă pe mine Popescu. Minți din nou. Vrei să-ți spun eu cum te cheamă?
– Spune, răspunse Chindriș plin de el.
– Te cheamă Victor Novac.
– Dar pe tine cum te cheamă? Întrebă revoltat Chindriș.
– Pe mine mă cheamă Bulz.
– Păi dacă pe tine te cheamă Bulz, atunci și pe mine mă cheamă Victor Novac.

De abia atunci și-a dat seama că iuda îi spusese numele adevărat, doar trăise cu el în munți peste șase luni, iar Bulz, călăul, Bulz ne fusese coleg de cămin și la facultate, ceva mai mare ca vîrstă.

Ordinele Ministerului de Interne din anul 1946 deveniseră drastice. Opoziția trebuia împiedicată cu price preț să-și desfășoare campania electorală. Elementele active urmau să fie lichidate.

Depistarea acestora se făcea cu ajutorul agenților infiltrați în rîndurile partidelor de opoziție.

Pentru ilustrare, prezentăm două documente strict secrete ale Partidului Comunist:

I. Partidul Comunist Român.

Secretariatul General Nr. 3/456 S.S
Către responsabilul de …
Trebuie să luați măsurile necesare pentru extinderea propagandei așa cum a fost decisă de P.C.R.:

1. Șefii de echipă care au fost infiltrați în grupările reacționare urmează să-și intensifice activitatea, provocînd disensiuni printre membrii partidelor de opoziție: Maniu, Brătianu, Titel Petrescu.

2. Totdeauna trebuie să răspîndească suspiciunea printre membrii reacțiunii și să raporteze săptămînal sciziunile obținute.

3. Munca trebuie îndeplinită de așa natură ca să împiedice descoperirea membrilor infiltrați, dar dacă sunt descoperiți, un atac viguros trebuie dus prin presă contra membrilor influenți ai reacțiunii.
Secretari generali: ss. Gheorghe-Dej, Vasile Luca

II.Motto: Nu trebuie permis nici unui reacționar să închidă calea P.C.R.

Comitetul Central P.C.R.
Strict confidențial Nr. 4.573/23.11.1946
Secretarilor responsabili ai P.C.R. din regiunea …
Urmare a deciziei Comitetului Central al P.C.R. de a constitui o gardă înarmată, de încredere, vă informăm prin prezenta de planul pe care trebuie să-l executați cu minuțiozitate:

1. Garda înarmată, de încredere, trebuie să fie recrutată din membri de încredere ai Tineretului comunist, care să îndeplinească următoarele condiții:
a. De preferință necăsătorit;
b. Să aibă serviciul militar satisfăcut și cunoștință perfectă a folosirii armamentului greu de infanterie;
c. Să fi dat dovadă că este un om de încredere;
d. Să fie gata să îndeplinească orice misiune.

2. Garda înarmată trebuie să fie la dispoziția partidului, dar pentru a preveni protestele reacțiunii, trebuie ținut cont de următoarele reguli:
a. Pentru un scurt timp poliția se va abține de la orice activitate de securitate permițînd hoților să fure bunurile cetățenilor;

b. Lumina străzilor trebuie neglijată în așa fel ca cetățenii să ceară întăriri polițienești pentru a face față hoților. În acest scop trebuie să luați măsuri necesare încitînd presa locală să ceară constituirea de gărzi înarmate;

c. Aceste gărzi trebuie formate ținînd cont de prevederile paragrafului 1 menționat mai sus și trebuie să acționeze numai în interesul partidului;

d. Trebuie să se înarmeze un număr cît mai mare de muncitori care vor fi folosiți la timpul potrivit pentru interesul partidului;

e. Odată constituită garda înarmată ne veți trimite listele aderenților pentru a autoriza atît dispozițiunile pentru garda muncitorească, ce pot fi aduse la cunoștința populației, cît și cele confidențiale privind garda de siguranță.
Secretar general: Gh. Gheorghiu-Dej”.

*Cicerone Ionițoiu – Rezistența armată anticomunistă din munții României 1946-1958, p.10-13, Editura „Gîndirea Românească”, 1993.

*http://foaienationala.ro/

23/04/2015 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , | Lasă un comentariu

Bilanțul cutremurator al celui de – Al Doilea Război Mondial (1939 – 1945)

Al Doilea Război Mondial

Al Doilea Război Mondial a fost un conflict armat generalizat, la mijlocul secolului al XX-lea, care a mistuit cea mai mare parte a globului, fiind considerat cel mai mare şi mai ucigător război neîntrerupt din istoria omenirii.

A fost pentru prima dată in istorie când un număr de descoperiri tehnice noi, incluzând bomba atomică, au fost folosite pe scară largă, deopotrivă împotriva militarilor şi civililor .

Al Doilea Război Mondial a provocat moartea directă sau indirectă a aproximativ 60 de milioane de oameni, aproximativ 3% din populaţia mondială de la acea vreme.

În plus, multe alte persoane au fost rănite grav, au căpătat infirmităţi pe viaţă datorită armelor de foc, bombardamentelor clasice sau nucleare, sau datorită experienţelor militare şi medicale inumane la care au fost supuse.

S-a estimat că acest război a costat mai mulţi bani şi resurse decât toate celelalte războaie la un loc, 1.000 de miliarde de dolari la valoarea din 1945, fără a se pune la socoteală sumele cheltuite pentru reconstrucţia de după război.

Cel de-al Doilea Razboi Mondial a fost  pe departe cel mai grozav razboi din istorie în ceea ce priveste pierderile umane si de resurse materiale.

În  61 de tari, cu o populatie de  1,7 miliarde se oameni, care cuprindeau trei sferturi din populatia lumii, circa  110 milioane de oameni au fost mobilizati în serviciul militar,din care  mai mult de jumatate de URSS (22-30 milioane), Germania (17 milioane), si Statele Unite (16 milioane).

Cel mai mare numar de personal activ în munca pentru efortul de razboi l-au avut: URSS (12500000; Statele Unite 122450000; Germania 10938000; Imperiul Britanic 8720000; Japonia 7139000 si China 5000000.

            Cele mai multe din statisticile razboiului pot fi doar estimate, pentru ca intinderea vasta si haotica a razboiului a facut pastrarea unor liste exacte imposibila.

Unele guverne au pierdut controlul  informatiilor si unele au recurs la manipularea cifrelor din motive politice. 

Cel puţin 60 de milioane de oameni au murit din cauza acestui război. Aceste cifre includ victimele actelor de genocid, (Holocaustul şi experimentele Unităţii 731 a generalului nipon Ishii Shiro din Pingfan), victimele bătăliilor incredibil de sângeroase din Europa, Oceanul Atlantic şi Oceanul Pacific, victimele bombardamentelor masive asupra oraşelor, inclusiv cele nucleare de la Hiroşima şi Nagasaki şi bombardamentele cu bombe incendiare ale oraşelor Dresda şi Pforzheim în Germania.

Doar puţine regiuni de glob au rămas neatinse de război. Războiul s-a dus pe „frontul de acasă”, prin ducerea la paroxism a bombardamentelor strategice şi ale zonelor civile.

Armele nucleare, avionul cu reacţie, rachetele şi radarul, blitzkriegul, („războiul fulger”), folosirea pe scară largă a tancurilor, submarinelor, bombardierelor torpiloare şi a formaţiunilor de distrugătoare şi tancurilor petroliere, sunt doar câteva dintre invenţiile militare şi noile tactici care au schimbat modul de desfăşurare a conflictului

”Acest război” spunea Hitler în fața Reichstagului în 1942, ”este unul din acele conflicte fundamentale care inaugurează un nou mileniu și care zdruncină lumea din temelii”.

Cu siguranță a avut dreptate… Germania și Italia sunt astazi democrații unde domnește legea. Polonia joacă un rol important în răsăritul Europei. S.U.A. este cea mai mare putere mondială. Japonia este un stat fundamental pacifist, Israelul este o putere regională si deși Imperiul Britanic a dispărut, succesoarele ei continuă o tradiție de prosperitate. Rusia, urmașa U.R.S.S. continuă să fie o  Mare Putere.

 

Francez care plânge la o paradă germană în Paris

Un francez care plânge la o paradă germană în Parisul ocupat

Al doilea război mondial a durat 2174 de zile, a costat 1,5 trilioane de dolari și a ucis peste 60.000.000. de oameni.

Asta înseamnă cel puțin 23.000 de morți în fiecare zi sau mai mult de șase oameni morți în fiecare minut pe parcursul a șase ani ce păreau o eternitate.

   Statele Unite a cheltuit cel mai mult pe razboi, aproximativ 341 miliarde $,  incluzând 50 miliarde $ prntru resurse împrumutate care au fost distribuite dupa cum urmeaza: Marea Britanie 31 miliarde $ ; URSS 11 miliarde $ ; China 5 miliarde $ si toate celelalte  3 miliarde $.

Cheltuielile  celorlalte participante (in dolari americani ) au fost dupa cum urmeaza: Germania 272 miliarde $; URSS 192 miliarde $; Marea Britanie 120 miliarde $; Italia 94 miliarde si Japonia 56 miliarde $.

Fostul guvern sovietic a calculat ca URSS a pierdut 30% din averea nationala, în timp ce evaluarea prazilor luate de nazistil din teritoriile ocupate sunt incalculabile.

Totalul cheltuielilor  Japoniei au fost estimate la 562 miliarde de dolari americani.

Cel mai mare numar de pierderi militare si civile s-au inregistrat in URSS, mai mult de 10 milioane de militari si 10 milioane de civili; in China au murit 3.5 milioane de militari si  si 10 milioane de civili; Germania a pierdut 3.5 milioane militari  si 3.8 milioane civili; Polonia 120 mii soldati si 5,3 milioane civili ; Japonia 1.7 milioane militari si 380 mii civili; Iugoslavia 300 mii militari si 1,3 milioane civili; Franta 250 mii si 360 mii; Imperiul Britanic 452 mii si 60 mii; Italia 330 mii si 80 mii; Ungaria 120 mii si 280 mii; Cehoslovacia 10 mii si 330 mii, si lista poate continua…

Pierderile României în cel de-al Doilea Război Mondial sunt  estimate ca fiind peste 800 de mii, atât civili cât și militari.

Pierderile militare românești au fost de aproxiamtiv 300.000 de oameni . Totalul morților a fost  de 93,326 (72.291 în timpul alianței cu Puterile Axei și 21.035 de partea aliaților): totalul dispăruților și prizonierilor este de 341.765 (283.322 în timpul alianței cu Puterile Axei și 58.443 de partea aliaților) si  numai 80.000 au supraviețuit captivității în Uniunea Sovietică .
Sursele rusești menționează 54.600 de morți din cei 201.800 români prizonieri în Uniunea Sovietică în timpul războiului . Cifrele nu includ cei 40.000 – 50.000 de morți în armata ungară
Pierderile de civili sunt de 64.000 inclusiv 20.000 morți în timpul ocupației ruse a Basarabiei și Bucovinei din 1940 – 41.

În cimitire din întreaga lume putem citi pe pietre tombale: ”Fie ca lumina de care nu ai avut parte în timpul vieții s-o găsești în raiul odihnitor al lui Dumnezeu”, ”Cu dragoste în amintirea fiului nostru. Vei fi veșnic în gândurile noastre. Mama, Joyce și Dennis ” sau ”Amintiri frumoase, un soț și un tată minunat care merită dragostea noastră eternă. Soția și fetița Rita”.

Dacă înmulțim aceste tragedii cu 60.000.000 putem înțelege întreaga dimensiune personală a acestui complex cataclism global care a fost al Doilea Război Mondial.

 

Hans Georg Henke plânge după ce s-a predat sovieticilor

Tanarul soldat german Hans Georg Henke plânge după ce s-a predat sovieticilor

1939-1945 a mobilizat pentru prima oară statul modern la capacitate maximă, principalul scop fiind cucerirea și exploatarea altor europeni.

Primul război mondial pălește în fața cifrelor reci și durereoase ale conflictului generat de Hitler.

În 1945 jumătate din PIB-ul Marii Britanii se ducea pe război. Germania, asemenea lui Napoleon, dar la o altă scară, parazita economiile aliaților sau cuceriților: România, Norvegia, Țările de Jos, Belgia, Cehoslovacia, Franța, Italia etc.

În septembrie 1944 în Germania erau 7.487.000 de muncitori străini, majoritatea constrânși, care locuiau în condiți uneori de neimaginat. Până în 1944 germanii nu știuseră ce sunt acelea restricții de război. Atât de bine acaparaseră economiile altor state. De-abia cu primele bombardamente serioase din ’44 au văzut ce provocaseră la rândul lor în Est și Vest.

 

Dresda înainte de al doilea război mondial

Dresda înainte de al doilea război mondial

Printr-un acord tacit sau pură întâmplare centrele istorice ale unor orașe celebre- Roma, Veneția, Praga, Paris, Oxford- au scăpat. Rotterdam sau Coventry, orașe industriale au fost aproape nimicite. În centrul Londrei, mai ales în zonele sărace din preajma docurilor din East End, cartiere întregi au fost victime ale blitz-ului. 80% din Minsk a fost distrus. Kiev, Varșovia, Le Havre, Caen au suferit bombardamente și din partea nazișilor când le-au cucerit dar și din partea Aliaților când au fost recucerite.

Dezvăluiri ŞOCANTE despre ORORILE de la Stalingrad. Canibalism, excremente umane şi copii spânzuraţi de copaci 525

Ruinele Stalingradului

25 de milioane de sovietici au rămas fără case la fel ca 20 de milioane de germani. 500.000 erau doar în Hamburg. Din cele 12.000 de locomotive din Franța lui 1939 doar 2800 mai funcționau. Căile ferate fuseseră aruncate în aer de germani, de Aliați sau de Rezistență. Olandezii mai aveau doar 40% dintre șoselele, canalele și căile ferate.

 

Dresda după al doilea război mondial

Urgia a fost însă în Est. Pe occidentali germanii îi trataseră cu oarecare respect, deși doar ca să îi poată exploata mai bine, iar ocupații le-au întors favorul făcând relativ puține eforturi de a opri mașinăria de război nazistă.

În Est și Sud-Est partizanii, în special iugoslavi, greci, ucraineni și mai apoi polonezi, au dus o luptă cruntă, disperată.

În URSS 70.000 de sate, 1.700 de orașe, 32.000 de fabrici și 65.0000 de km. de cale ferată au fost distruse în timpul războiului.

Iugoslavia a pierdut un sfert din podgorii, jumătate din șeptel, 60% dintre drumurile naționale, trei sferturi dintre pământurile arabile.

Polonia, Grecia au avut distrugeri materiale asemănătoare.

 

O franțuzoaică este rasă în cap pentru ”colaboraționism la orizontală” cu germanii

 

 

O franțuzoaică este rasă în cap pentru ”colaboraționism la orizontală” cu germanii 

Iugoslavia a pierdut 1/8 din populație, URSS 1/11, Grecia 1/14. Contrastul este izbitor cu Vestul: Germania 1/15, Franța 1/77, Marea Britanie 1/125. În URSS numărul femeilor era cu 20 de milioane mai mare decât cel al bărbaților, situație corectată abia după o generație.

În mediul rural economia depindea de femei care trebuiau să lucreze fără ajutorul animalelor, în special cai, gospodăriile fiind jefuite de naziști. În unele sate iugoslave nu exista nici măcar un singur bărbat de peste 15 ani, totul datorită acțiunilor de represiune germane.

Două treimi din germanii născuți în 1918 nu au supraviețuit războiului. Într-o suburbie berlineză în februarie 1946 erau 181 de bărbați la 1.105 de femei.

 

Ridicarea steagului nazist pe Acropole

Inalţarea steagului nazist pe Acropole

În primele trei săptămâni de la intrarea Armatei Roșii în Viena, s-au înregistrat oficial 87.000 de violuri comise de sovietici. Rușii se aflau la capătul unui război lung. Pe calea lor spre inima Reichului ei vazuseră sau chiar simțiseră pe propia piele atrocitățile comise ne naziști. Urma răzbunarea.

Contrastul dintre Rusia și Vest fusese dintotdeauna puternic- țarul Alexandru I regreta odinioară că nu-i lăsase pe ruși să vadă Occidentul- și se accentuase pe perioada războiului.

În Germania urbanizată, electrificată, cu alimente, haine, magazine, bunuri de consum pe care ei nu le văzuseră vreodată, tinerii din Siberia remarcaseră femei frumoase, aranjate așa cum nu vedeau la ei.

În armata sovietică nu existau permisii astfel încât cele mai primare și crude comportamente față de femei au fost dezlănțuite.

Stalin, primind rapoarte despre comportamentul soldaților, nu vedea cu ochi răi faptul că un bărbat ”se distrează cu o femeie”, doarece tinerii trecuseră ”prin foc și pară” și acum ”mai șterpeleau și ei un fleac”.

În zona germană ocupată de sovietici s-au născut în 1945-1946 între 150.000 și 200.000 de copii rezultați în urma violurilor.

La sfârșitul lui 1945 în Berlin existau 53.000 de copii fără familie.

În Cehoslovacia erau 49.000 de astfel de orfani, în Olanda 60.000, Polonia 200.000 iar în Iugoslavia cel puțin 300.000. Printre acești copii mici foarte puțini erau evrei…

 

Războiul a schimbat totul. La est de Elba comuniștii au instalat teroarea roșie. Guvernele de la Oslo Bruxelles ori Haga au revenit în țările lor și au început reconstrucția.

Liderii de la București, Sofia, Varșovia, Budapesta și Praga nu aveau însă niciun viitor. Universul lor fusese distrus de violența razboiului.

O nouă ordine trebuia să înlocuiască trecutul irecuperabil, iar noua configurație politică pe cale sa o inlocuiasca pe cea de pana atunci era încă un mister pentru cea mai mare parte a populatiei.

 

Imagini pentru foto soldaţi americani în italia

Soldati americani in drum spre Roma

Curand după incheierea războiului mondial la 9 mai 1945, avea să inceapă un conflict ideologic de proportii intre URSS  si tările din Occidentul democratic, pană atunci aliate.

Urmările războiului, inclusiv noile tehnologii folosite in dotarea armatelor şi schimbările aranjamentelor geopolitice, culturale şi economice, au fost fără precedent.

S-a declansat Războiul Rece si o nemaivazută cursă a inarmărilor care avea să dureze aproape o jumătate de secol, pana la prabusirea sistemului mondial comunist si destramarea imperiului sovietic.

 

 

surse:

 

http://www.scritub.com/istorie/Costul-celui-deal-Doilea-Rzboi

Andrew Roberts, Furtuna războiului, editura Litera, București, 2013

Tony Judt, Epoca postbelică. O istorie a Europei de după 1945, editura Polirom, Iași, 2008

http://www.istorie-pe-scurt.ro/

23/04/2015 Posted by | ISTORIE | , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Un articol apărut în “Scînteia Tineretului” din 18 decembrie “89, care conţinea mesaje codificate considerate a fi dat semnalul Revoluţiei, a fost descifrat în 2007

                                 

Un text apărut în “Scînteia Tineretului”, considerat semnalul Revoluţiei. Citiţi aici Mesajul codat şi decodarea lui.

                                                                   

În data de 18 decembrie 1989, în timp ce în Timişoara era război civil, “Scînteia Tineretului” a publicat, în pagina 5, un text straniu, care nu avea nicio logică. Textul a facut vâlvă la acea vreme, ca şi în anii imediat următori Revoluţiei.

Erau sfaturi pentru cei ce se bronzau în acel moment, adică în mijlocul lunii decembrie, la mare.

Textul a atras atenţia imediat, în sensul că semăna cu un semnal incifrat pentru a se declanşa ceva – dar până azi contextul apariţiei sale nu a fost elucidat. A rămas ”o glumă”.

În decembrie 2007, un general activ din contraspionajul românesc a trimis decriptarea textului pentru a fi citită într-o şedinţă a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT). El era consilier în cadrul CSAT la acea vreme.

Textul în original şi decriptarea lui, aşa cum a fost făcută de experţi militari

Textul din Scînteia Tineretului: 

”Cîteva sfaturi pentru cei aflaţi în aceste zile la mare:

•Evitati expunerea intempestivă şi prelungită la soare. E de preferat să începeţi mai prudent, cu reprize scurte de 10-15 minute – cînd pe-o parte, cînd pe alta. Astfel, vă veţi asigura un bronzaj plăcut şi uniform.

•Nu vă avîntaţi prea mult în larg. Oricum, în caz de pericol, nu strigaţi. Este inutil. Şansele ca prin apropiere să se afle vreo persoană dispusă a vă asculta sunt minime. 

•Profitaţi de binefacerile razelor ultraviolete. După cum se ştie, ele sunt mai active între orele 5,30 şi 7,30. Se recomandă cu precădere persoanelor mai debile. 

•Dacă sunteţi o fire sentimentală şi agreaţi apusurile soarelui, librăriile de pe litoral vă oferă un larg sortiment de vederi cu acest subiect. 

•Şi încă ceva – dacă aceste sfaturi v-au pus pe gînduri şi aveţi deja anumite ezitări, gîndindu-vă să renunţaţi în favoarea muntelui, înseamnă că nu iubiţi în suficientă măsura marea. (S.P.)”.

În urma decriptării trimise către CSAT în 2007 textul avea următorul înţeles:

 1 – Declanşaţi, pe neaşteptate, planul ”Soare”. Începeţi prudent, cu operaţiuni scurte, de 10-15 minute, simultan în mai multe zone, până la acoperirea întregii ţări. 

2 – Nu depăşiţi obiectivele. Altfel sunteţi în mare pericol şi nu vă va ajuta nimeni. 

3 – Bazaţi-vă pe sprijinul trupelor speciale care au rol activ între orele 5,30 şi 7,30 în scopul recuperării răniţilor. 

4 – Devastaţi librăriile şi distrugeţi ”operele alese” (cărţile lui Ceauşescu – n.r.), pentru instigare şi intimidare. 

5 – Pentru nehotărâţi: nu trădaţi scopul, dacă vă iubiţi ţara. 

Autorul articolului, Sorin Preda, a declarat atât în faţa anchetatorilor Ministerului Apărării, cât şi în presă, că el a scris un text umoristic, că a fost o glumă…

Imagini pentru Foto Un articol considerat semnalul Revoluţiei decodat în 2007, care conţinea mesaje codificate apărut în “Scînteia Tineretului” din 18 decembrie “89

Adică cele cinci paragrafe, care au avut trimitere pe prima pagină, nu aveau nicio legătură cu Revoluţia şi a fost o simplă întâmplare faptul că au sunat atât de straniu în acele zile.

Trebuie menţionat aici că fişetul în care se păstrau manuscrisul şi şpaltul acestor ”sfaturi” a fost spart, iar obiectele mai sus menţionate au dispărut în timpul evenimentelor de după 22 decembrie 1989. 

 

 

 

 

Surse:

2012en.ro/texte-codate-in-ziarele-din-decembrie-89/ | Magazin Cultural Ştiinţific

http://jurnalulbucurestiului.ro/scanteia-tineretului-ei-inca-traiesc-si-au-dat-semnalul-revolutiei-sau-lovilutiei/

 

23/04/2015 Posted by | DIVERSE | , , , , , , | 3 comentarii

%d blogeri au apreciat: