CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

O ISTORIE A ZILEI DE 22 APRILIE. VIDEO


 

22 aprilie, istoricul zilei

 

 

 

296: A murit Caius (sau mai probabil Gaius), al 28-lea Papa  al Bisericii Catolice. Pontificatul său a fost de la  17 decembrie  283, până la moartea sa.

Gaius a fost rudă cu impăratul  Diocletian .

Unele informații considerate azi inexacte spun că a trăit timp de 8 ani în catacombe ca să scape de persecuția lui Diocletian.

Deși a condus comunitatea crestina o perioadă destul de îndelungată (13 ani), totuși despre activitatea lui ca pontif nu sunt date  precise. Se pare ca sfârșitul vieții sale a fost unul natural,cel putin asa  așa îl prezintă și Calendarul Roman din 354, care nu îl enumără printre martiri.

Interesant este și destinul mormântului său: în 1622 au fost descoperite rămășițile sale pământești în catacomba lui Calixt (unde a fost sigur înmormântat) și, din dispoziția papei Urban al VIII-lea, au fost transferate în biserica care și azi îi poartă numele. Dar iată că în sec. al XIX-lea, De Rossi – în aceași catacombă a lui Calixt – descoperă un sarcofag cu epitaful său și în interiorul sarcofagului „inelul pescarului” cu care Papa Caius sigila scrisorile sale apostolice. (cf. Arringhi, Roma subterr., 1. iv. c. xlviii. p. 426).

 

 

 

 536: A decedat Papa Agapet I. A condus Biserica Romei de la 13 mai 535, pana  la moartea sa. El nu trebuie să fie confundat cu un alt Agapet, un martir creștin timpuriu  sărbătorit de catolici in 6 august.

A fost inmormantat in Basilica Sf.Petru, fiind celebrat de catolici in 22 aprilie , împreună cu papa  Soter.

 

 

 

1451: S-a nascut regina  Castiliei si Leonului, Isabela I (d. 26 noiembrie 1504). Ea și soțul său Ferdinand al II-lea de Aragon au intarit  stabilitatea ambelor regate si au pus bazele unificarii politice a Spaniei.

Papa Alexandru al VI-lea i-a numit pe Isabella si pe soțul ei,  Monarhi Catolici, fapt pentru care  istoria o evoca de multe ori sub numele de Isabel la Católica (Isabela Catolica).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

În 1480, impreuna cu sotul sau a organizat Curtea de la Toledo, unde, sub supravegherea lor , cinci consilii regale și 34 reprezentativi civili au elaborat un cod de legi și edicte care avea să stea la baza organizarii viitoarei Spanii. Se stabilea centralizarea puterii și se începea revigorarea economiei și justiției din teritoriile controlate.

Ca parte al acestui cod, și cu scopul de a uniformiza religios regatele, Ferdinand și Isabela i-au solicitat Papei Sextus al IV-lea să autorizeze Inchiziția. În 1483, Tomás de Torquemada a devenit primul Inchizitor General.1492 a fost un an important pentru Isabela: a avut loc cucerirea Granadei, deci finalizarea Reconquistei, încrederea acordată lui Columb a dat roade, și a luat decizia de a-i expulza pe evrei.

Regina Isabela respinsese de trei ori planul lui Cristofor Columb de a ajunge în Indii prin vest. Condițiile puse de acesta (să fie numit amiral; să fie numit guvernator în teritoriile descoperite de el, și postul să devină ereditar; zece la sută din profituri) au fost pana la urma acceptate, iar expediția a început pe 3 august și s-a terminat pe 12 octombrie.

Columb s-a întors în anul următor, fiind primit ca un erou, prezentându-și descoperirile monarhilor spanioli, aducând aur și nativi din insulelor descoperite in noul continent ce avea sa fie denumit mai tarziu America.

Spania a intrat într-o epocă de aur a explorării și colonizării.

În 1494, prin Tratatul de la Tordesillas, Isabela și Ferdinand au împărțit impreuna cu regele Ioan al II-lea al Portugaliei si cu aprobarea Papei , pământul din afara Europei .

Tratatul se baza pe o hotărâre a papei Alexandru al VI-lea, din anul 1493, mai exact prin bula numită Inter caetera care stabilea o frontieră maritimă de 480 de kilometri V de Insulele Capului Verde , atribuind teritoriile de la Vest, Castiliei.

Astfel noile teritorii descoperite erau împărțite de-a lungul meridianului de 46 grade vest. Teritoriile de la V de acest meridian urmau să aparțină Spaniei, iar teritoriile de la E Portugaliei.

Această împărțire a lumii a fost completată odată cu semnarea Tratatul de la Zaragoza  pe data 22 aprilie 1529.

Reginei Isabela i se atribuie urmatoarea reflectie:

 „Plutește înainte, și dacă pământul pe care îl cauți nu există încă, fii sigur că Dumnezeu îl va crea pentru a-ți răsplăti îndrăzneala.”

 

 

 

 

 

1500: Navigatorul portughez Pedro Álvares Cabral a descoperit Brazilia.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

La 21 aprilie au fost văzute alge, ceea ce i-a făcut pe marinari să creadă că se apropie de coastă. A doua zi după-amiaza, miercuri 22 aprilie 1500, bănuiala li s-a confirmat atunci când au ancorat lângă ceea ce Cabral a botezat Monte Pascoal („Muntele Paștelui”, întrucât era săptămâna Paștelui). Acest punct se află pe coasta nord-estică a Braziliei de astăzi.

 

 

 

 

1529: Spania și Portugalia au încheiat un tratat la Zaragoza, prin care își împărțeau coloniile din emisfera estică.

Această împărțire a completat Tratatul de la Tordesillas din 1494, stabilind zonele de influență colonială ale celor două puteri maritime ale timpului. 

 

 

 

 

1616: A murit Miguel de Cervantes Saavedra, autorul romanului “Don Quijote de la Mancha”; (n. 29 septembrie 1547).

 

 

 

 

 

 Miguel de Cervantes Saavedra

 

 

 

 

1640:  S-a născut Mariana Alcoforado, prozatoare, portugheză şi călugăriță a mănăstirii Convento de
Nossa Senhora da Conceição din Beja, (22 apr.1640 – 28 iul. 1723).

 

 

 

 

Este autoarea presupusă a celor cinci scrisori rămase în istoria literară sub titlul de Scrisori portugheze traduse în franceză („Lettres portugaises traduites en français”), publicate în 1669 de către librarul parizian Claude Barbin.

Scrierea este considerată o capodoperă a literaturii de dragoste, iar autoarea ca precursoare a romanului sentimental şi epistolar.

 

 

 

 

1724: S-a născut filozoful Immanuel Kant, unul din cei mai mari gânditori ai Germaniei si din istoria culturii apusene, autorul lucrărilor „Critica raţiunii pure”, „Critica raţiunii practice”, „Metafizica moravurilor”; (m. 12 februarie 1804).

 

 

 

 

Immanuel Kant

 

 

 

 

1766: S-a născut Anne Louise Germaine de Staël-Holstein, cunoscută mai ales ca  Madame de Staël, scriitoare elveţiană de limbă franceză; (22 apr. 1766 – 14 iulie 1817).

 

 


 

 

 

A trăit în Paris şi a influenţat viata  literara în Europa, la cumpăna dintre secolele XVIII şi XIX.

 

 

 

 

1850: S-a născut la Năsăud, poeta română  Veronica Micle (n. Ana Câmpeanu) ; d. 3 august 1889.

 

 

 

 

 

A publicat poezii, nuvele și traduceri în revistele vremii și un volum de poezii.

E cunoscută publicului larg în special datorită relației cu Mihai Eminescu.

La 7 august s-a  căsătorit  cu  profesorul  universitar Stefan Micle,  devenit mai tarziu rector al Universitatii din Iasi. 

În primăvara anului  1872 face o călătorie la Viena pentru un tratament medical, ocazie cu care îi este prezentat Mihai Eminescu. Tot în  1872 debutează în revista Noul curier român cu două scrieri în proză.

În timpul Razboiului de Independenta  a fost soră de caritate, a făcut parte din „Comitetul central pentru ajutorul oastașilor români răniți” și i-a ajutat cu bani pe invalizi să se întoarcă pe la casele lor.

La 4 august 1879 moare soțul ei  si Veronica reia legătura cu Eminescu. Cei doi încearcă, fără să reușească, să-și întemeieze o familie.

 Veronica donează Manastirii Varatec casa din Targu Neamt, moștenită de la mama ei.

La 3 august 1889 se sinucide cu arsenic la Mănăstirea Văratec.

 

 

 

 

 

1866: A avut loc primul concert simfonic din București, la Teatrul cel Mare, sub conducerea lui Eduard Wachmann (în program, lucrări de Beethoven, Mozart, Haydn).

 

 

 

 

1867: S-a adoptat prima lege monetară din România, prin care Leul a fost desemnat unitatea monetară a Statului Român.1 leu era era subdivizat in 100 de bani.

Legea monetară din 22 apr./4 mai 1867 prevedea emisiunea de monede din aur (20, 10 şi 5 lei), argint (2 şi 1 lei, precum şi 50 bani) şi bronz (10, 5, 2, 1 bani).

Baterea monedei din aur şi argint a fost întârziată nu numai de lipsa mijloacelor financiare, dar şi de natura relaţiilor de dependenţă a statului român faţă de Imperiul otoman.

Luând în consideraţie aceste dificultăţi, legea monetară din anul 1867 prevedea ca, pentru început, să se bată doar monede de bronz. Astfel, până la înfiinţarea Monetăriei Statului în anul 1870, a fost comandată baterea de monede la fabricile Watt & Co. şi Heaton din Birmingham, precum şi la monetăria din Bruxelles.

În primul deceniu de la legea monetară au fost bătute monede din aur în cantităţi mici (102 000 lei), faţă de cele din bronz (4 mil. lei doar la prima comandă din 1867) şi de cele din argint (cca 14 mil. lei între 1873-1876).

Până atunci  in Romania nu exista cu adevărat un sistem monetar. Principele  Alexndru Ioan Cuza a încercat să facă o monedă naţională, numită “român” sau “romanat”, un “român”, având 5 grame şi fiind din argint, dar nu a reuşit  din cauza piedicilor puse de Imperiul Otoman, care nu a acceptat ca un stat vasal să aibă monedă naţională.

Dar de unde vine denumirea de “leu”?

Până în secolul XVII, inclusiv, pe teritoriul principatelor circulau multe monede străine, iar leul era o unitate de cont,  cu ajutorul careia  se aduceau la acelaşi numitor celelalte monede străine.

Leul era o fostă monedă olandeză de argint, numită talerul – leu, sau Lowenthaler, care avea imprimat pe revers un leu ridicat în două labe. Această monedă avea o largă circulaţie pe teritoriul ţării noastre, datorită comerţului dintre Imperiul Otoman şi Vestul Europei.

Din secolul XIII, talerul – leu a dispărut din circulaţie.

Prin legea din 1867 s-a introdus, practic, bimetalismul aur – argint. Unitatea monetară era leul de argint de 5 grame. S-au bătut apoi monedele  de argint de 2 lei, de 1 leu şi de 0, 50 de bani. S-au mai bătut monede de aur de 5, de 10 şi de 20 lei, şi monede de cupru de 1, de 2, de 5 şi de 10 bani.

 

 

Foto: Sediul monetariei din Soseaua Kisselef

 

 Prima Monetarie a fost infiintata la data de 24 februarie 1870 intr-un sediu de pe Soseaua Kisselef, eveniment desfasurat in prezenta domnitorul Carol I, a primului ministru Alexandru Golescu si a lui I.C. Bratianu.

 

 

 

 

1870:  S-a născut la Simbirsk (azi Ulyanovsk), comunistul rus Vladimir Ilici Ulianov (Lenin), întemeietorul Uniunii Sovietice.I-a avut ca părinți pe Ilia Ulianov și Maria Alexandrovna, (1835 – 1916), care avusese numele premarital „Blank”.

Proveniența etnică și religioasă a lui Lenin era foarte eterogenă: avea ascendență calmîcă prin bunicii paterni, germană, prin bunica maternă care era luterană, precum și evreiască prin bunicul matern (care se convertise la creștinism).

Vladimir Ilici Ulianov (Lenin) a fost botezat după ritul bisericii ortodoxe ruse si a avut doi frați și trei surori, el fiind al treilea născut. 

 

 

 

 

 

 

A murit de sifilis la 21 ianuarie 1924.

A condus partidul bolşevic şi a fost primul premier al Uniunii Sovietice; Vladimir Ilici a fost fondatorul ideologiei cunoscute sub numele de „leninism”.

„Lenin” a fost unul dintre pseudonimele sale.Se crede că a adoptat acest pseudonim ca să demonstreze antagonismul față de Gheorghi Plehanov, care folosea pseudonimul Volghin, după râul Volga; Lenin a ales râul Lena care este mai lung și care curge în direcția opusă.

În orice caz, sunt multe teorii despre proveniența pseudonimului său, iar Lenin nu a explicat niciodată alegerea sa. Uneori  în Occident este în mod eronat numit „Nikolai Lenin”, deși  nu a purtat niciodată acest nume.

 

 

1882:  A murit filosoful Vasile Conta.

 

 

 

 

Vasile Conta (15 noiembrie 1845 – 22 aprilie 1882).

 

A fost un mare  patriot, iubitor şi promotor al istoriei naţionale. De asemenea, a fost preocupat de domenii precum sociologia, etica, estetica, pedagogia.

 

 

 

1894:  S-a născut scriitorul Camil Petrescu; (d.14 mai 1957).

 

 

 

 

Camil Petrescu, romancier, dramaturg și poet român

 

 

 

A fost un romancier, dramaturg, doctor în filozofie şi poet, cunoscut pentru volumele „Jocul ielelor”, „Suflete tari”, „Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război”, „Patul lui Procust” şi „Teze şi antiteze”.

A debutat  în revista Facla (1914), cu articolul Femeile și fetele de azi, sub pseudonimul Raul D.

Între 1916 – 1918 a  participat  ca ofițer la primul război mondial, iar experiența trăită acum se regăsește în romanul „Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război” (1930). În 1916, e mobilizat și pleacă pe front, unde e rănit.

După un stagiu într-un spital militar, ajunge iarăși în prima linie, dar cade prizonier.

În timpul unui bombardament german își pierde auzul la o ureche, iar infirmitatea îl va marca întreaga viață, după cum își notează în Jurnal: „Surzenia m-a epuizat, m-a intoxicat, m-a neurastenizat. Trebuie să fac eforturi ucigătoare pentru lucruri pe care cei normali le fac firesc. Sunt exclus de la toate posibilitățile vieții. Ca să merg pe stradă trebuie să cheltuiesc un capital de energie și de atenție cu care alții pot ceti un volum. Aici unde totul se aranjează “în șoaptă” eu rămîn vecinic absent”. Ambianța războiului va intra, de asemenea, în roman.

În 1918 va fi eliberat din lagărul german, revenind la București.

Încă din anul 1920 participă la ședințele cenaclului Sburătorul condus de Eugen Lovinescu, iar în revista omonimă publică primele poezii. Furtunosul gazetar de stînga, N. D. Cocea e modelul său spiritual. Acesta va fi prototipul viitorului său erou Gelu Ruscanu din drama Jocul ielelor și a eroului său, Ladima, din romanul Patul lui Procust.

Debutul editorial se petrece cu un volum de Versuri. Idee. Ciclul morții în 1923. În 1933 publică cel mai valoros roman al său și unul dintre romanele importante ale Modernismului european, „Patul lui Procust”.

În 1939 este numit directorul Teatrului Național din București, unde va rezista doar 10 luni, iar din 1947 este ales membru al Academiei Române.

Moare la 14 mai 1957, la București, masivul roman social închinat lui Nicolae Bălcescu „Un om între oameni” rămânand  neterminat. Ion Negoițescu îi va caracteriza romanul, drept „o întreprindere jalnică”. Motivul este simplu, Camil Petrescu îmbrățișase principiile realismului socialist și a devenit unul dintre cîntăreții noului regim comunist.

Cu toate acestea nu i se pot nega  contribuțiile novatoare în poezie si în tehnica romanului și in  teatrul românesc.

 

 

 

 

1897:  Se stinge din viaţă Ion Ghica, (n.12 august 1816, Bucuresti), o personalitate marcantă a culturii romanesti din cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea, academician, autor, diplomat, matematician, om politic şi pedagog român.

 

 

 

 

 

 

 

A fost prim-ministru al României de două ori şi preşedintele Academiei Române de patru ori.

 

 

 

 

 

1904:  S-a născut fizicianul  Jacob Robert Oppenheimer, „părintele” bombei atomice. Printre importantele realizări ale lui Oppenheimer se numără aproximarea Born-Oppenheimer, lucrările privind teoria electron-pozitron, tunelarea cuantică, mecanică cuantică relativistă, raze cosmice; (m. 18 februarie 1967).

1907: Sub conducerea lui Alexis Nour, la Chişinău, gubernia Basarabia, apare ziarul Viaţa Basarabiei, difuzat pînă la 25 mai 1907.

Viaţa Basarabiei, editata pe cont propriu de Alexandru Nour, apărea atît cu litere ruseşti, cît şi „cu litere româneşti pentru marele public inteligent al Basarabiei şi tuturor ţărilor locuite de români”, motiv pentru care a dispărut după numai şase numere.

Rusificarea pătrunsese adînc, în spiritul locuitorilor Basarbiei, astfel incat Alexe Nour, consemna în ziarul Viaţa Basarabiei: „Aici nici florile nu mai înfloresc şi nici păsările nu mai cîntă, ne-am educat ruseşte şi am pierdut cheia de la inima ţăranului.”

 

 

 

 

Alexis Nour (n.1877–d.1939), publicist, activist şi eseist român din Basarabia, sursă:chisinaul.blogspot.com

 

Alexis Nour (n.1877–d.1939)

 

 

 

Alexis Nour (născut Alexei V. Nour,  cunoscut de asemenea, sub numele de Alexe Nour sau Alexie Nour, a fost un boier moldovean născut în gubernia Basarabia care a activat ca publicist, activist şi eseist, remarcandu-se mai ales pentru susţinerea Unirii României cu Basarabia şi pentru critica sa la adresa stapanirii rusesti.

Trebuie menţionat că şi după terminarea studiilor la Kiev, Al.Nour nu cunoştea limba română, dar a reuşit să o înveţe ,să o iubească, şi sa o propage cu succes la maturitate. 

Colaborînd iniţial la publicaţia de limbă rusă Bessarabskaia jizni (Viaţa Basarabiei), a fost unul dintre fondatorii ziarului Basarabia şi atunci cînd acesta şi-a suspendat apariţia, el,a deschis pe cont propriu ziarul Viaţa Basarabiei, încercînd să păstreze consecutivitatea unei apariţii periodice în limba română. 

După un an petrecut în România, unde a şi învăţat limba română, Alexis Nour relatează: „…întors mai tîrziu la Chişinău, în momentul de înviorare a vieţii politice şi intelectuale, am luat parte activă în mişcarea presei de acolo.Am scris în româneşte, mai întîi la Basarabia, prima gazetă moldovenească, apărută la 1 iunie 1906, apoi la Adevărul şi Viaţa Românească în martie 1907. Am urmat de atunci, sub imperiul nevoilor zilnice, toată gama scrierilor beletristice: nuvele, schiţe, amintiri şi traduceri.

Între anii 1907—1914 am fost corespondentul presei din vechiul regat asupra situaţiei din Basarabia. De la 1914 şi pînă astăzi am colaborat la Viaţa Românească, Adevărul literar şi însemnări literare, ajungînd acum, în pragul bătrîneţilor, la vechea revistă a junimiştilor Convorbiri literare”. Alexis Nour a semnat A.N. (Viaţa Românească, 1915); As.Nr. (Convorbiri literare, 1928).

În conflict cu autorităţile ruse, în cele din urmă s-a stabilit definitiv în Regatul României.

În timpul Primului Război Mondial, Nour a militat împotriva oricărei alianţe militare între România şi Rusia, fiind un susţinător al apropierii de Puterile Centrale si al unei ofensive militare în Basarabia, şi al anexarii Transnistriei locuita de o numeroasa comunitate romaneasca.A militat pentru drepturile omului, pentru reforma agrara, si pentru acodarea de drepturi cetatenesti femeilor.

Alexis Nour a elaborat şi o hartă etnică a Basarabiei, privitor la care politicianul şi scriitorul basarabean Constantin Stere consemna în broşura sa „Un caz de conştiinţă’ (Buc, 1921): 

”…În timpul neutralităţii a apărut prima hartă etnografică a Basarabiei, publicată de Alexe Nour, în care era indicată, sat cu sat, naţionalitatea locuitorilor Basarabiei, şi de unde reieşea luminos caracterul curat românesc al acestei provincii.Harta aceasta a fost numai o singură zi la librării, pe urmă a fost scoasă din circulaţie…”. 

Alexe Nour a tipărit în 1915 un studiu amplu la aceeaşi temă, intitulîndu-l „Alsacia-Lorena româno-rusă”.

 

 


1913: Si-a făcut apariția 
la  Petersburg ziarul  „Pravda”, „vocea” Partidului Comunist din Rusia .

Pravda a fost fondat ca ziar al muncitorilor în 1912. Bolșevicii au început publicarea legală a ziarului în Sankt Peterburg pe 22 aprilie 1913.

Era o vreme a frământărilor, de 1 mai 1913 a avut loc o greva a aproape 400.000 de oameni, în ziar fiind publicate scrisori ale muncitorilor, arătând care era starea lor de spirit și agitând mulțimea.

Pravda a fost considerat de comuniști drept succesorul ziarului socialist Iskra (Scânteia)..

Vladimir Ilici Lenin, care controla ziarului, l-a plasat pe Stalin în redacția acestuia. Stalin a făcut pentru prima oară parte din colectivul redacțional până când a fost exilat în 1913. În această perioadă, linia mai moderată a redacției a fost în contradicție cu cu atitudinea mai combativă a lui Lenin, redactorii au cenzurat sau au refuzat să publice unele articole ale conducătorului bolșevic.

Guvernul Rusiei a încercat de mai multe ori să oprească publicarea ziarului, dar bolșevicii aveau peste 40.000 de cititori fideli și și-au creat o rețea independentă de distribuitori.

 

 

 

 

 

1915 : Armata germană foloseşte pentru prima dată gaze asfixiante pe frontul din Flandra, în timpul primului război mondial. Gazul  toxic, iperita, si -a  luat numele de la localitatea  belgiana Ypres, unde a fost folosit pentru prima data.

La 13 ianuarie 1993, la Paris se va semna „Convenția cu privire la interzicerea elaborării, producerii, depozitării și utilizării armamentului chimic și lichidarea acestuia”, intrată în vigoare la 29 aprilie 1997.

 

 

1916:  S-a născut violonistul şi dirijorul Yehudi Menuhin, elev al compozitorului român George Enescu; (m. 12 martie 1999).

 

 

 

 

 

1918:  9/22 aprilie. Regele Ferdinand a semnat Decretul regal nr. 842 de promulgare a Unirii  Republicii Democratice Moldoveneşti (Basarabia) cu România.

Decretul a fost contrasemnat de Alexandru Marghiloman, preşedintele Consiliului de Miniştri şi Dem. Dobrescu, ministru de justiţie.

La 27 martie 1918, Sfatul Ţării  votase unirea cu România. Pentru unirea cu România au votat favorabil 86 de deputaţi, 3 împotrivă, 36 s-au abţinut, iar 13 deputaţi au lipsit. Proclamaţia Sfatului Ţării stipula: „Republica Democrată Moldovenească Basarabia, în hotarele ei dintre Prut şi Nistru, Marea Neagră şi vechile graniţe cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută şi mai bine de ani din trupul vechii Moldove, în puterea dreptului istoric şi a dreptului de neam, pe baza principiului ca noroadele singure să-şi hotărască soarta lor, de azi înainte şi pentru totdeauna se uneşte cu mama sa, România”.

In acel moment istoric, Prim-ministrul Alexandru Marghiloman aflat la Chisinau declara:

„În numele poporului român…cu mândrie iau act de declaraţia Domniilor voastre pentru unire şi declar că Basarabia este de acum unită pe vecie cu România, unită şi nedespărţită…Am luat act de declaraţia dumneavoastră şi în numele guvernului român declar că o primesc”.

Regele Ferdinand a transmis un mesaj telegrafiat: „Un vis frumos s‘a înfăptuit. Din suflet mulţumesc Bunului Dumnezeu că mi-a dat, în zile de restrişte, ca o mângâiere, să văd – după o sută de ani – pe fraţii noştri basarabeni revenind la Patria Mamă”.

 

 

 

 

1924:  S-a nascut  marele   actor român de teatru și film Ion Lucian; (d. 2012).

 

 

 

 

 

1932: Este adoptată legea pentru organizarea învăţămîntului universitar din România.

 

 

 

 

1933 : A murit Frederick Royce, cel care împreună cu Charles Rolls, a creat maşina de lux Rolls-Royce (n. 27 martie 1863)

 

 

 

 

 

 

1986: A murit la Chicago, Mircea Eliade, romancier, eseist, filosof, istoric al religiilor, autor al „Maitreyi”, „Noapte de Sânziene”, „Traité d’histoire des religions”, „Le Sacré et le Profane”; (n. 13 martie 1907).

 

 

 

 

 

 

Mircea Eliade, scriitor şi istoric al religiilor (13 mart. 1907 – 22 apr. 1986) este considerat unul dintre cei mai prolifici scriitori pe care i-a dat literatura română.

 

 

 

 

 

1990: După un miting electoral al PNȚCD (înaintea alegerilor din 20 mai), o parte dintre manifestanți se baricadează în Piața Universității din București (unul dintre locurile-simbol ale Revoluției anticomuniste din decembrie 1989), blocând (până la 13 iunie) circulația pe cele două artere principale ce străbat această zonă centrală a Capitalei; această acțiune social-politică a căpătat denumirea de „fenomenul Piața Universității”.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1994 : Fostul preşedinte american, Richard Nixon, a încetat din viaţă la vârsta de 81 de ani.

 

 

 

 

 

 

A fost cel de-al 36-lea vicepreşedinte şi cel de-al  37- lea preşedinte al Statelor Unite ale Americii; (n. 9 ianuarie 1913).

 

 

 

 

 

1996: A murit poetul şi prozatorul Mircea Ciobanu, autor al volumelor  „Patimile”, „Martorii”, „Vântul Ahab”, „Anul tăcerii” ;(n. 13 mai 1940).

 

 

 

 

1999: Parlamentul României aproba cererea NATO de acces in spatiul aerian al țarii noastre, pentru operațiunile militare indreptate impotriva  Iugoslaviei.

 

 

 

 

 

2005: Postul de televiziune Al-Jazeera a difuzat o înregistrare cu cei trei jurnaliști români răpiți în Irak, postul susținând că răpitorii cer retragerea trupelor române din Irak în patru zile, altfel vor ucide ostaticii.

 

 

 

 

 

 

 

 

Foto: Sorin Dumitru Miscoci, Marie-Jeanne Ion, (Prima TV) si Eduard Ovidiu Ohanesian (“România liberă)”.

 

 

 

 

 

 

 

CALENDAR CRESTIN ORTODOX

Sfantul Cuvios Teodor Sicheotul

 

 

 

 

Sfantul Teodor s-a nascut in satul Sicheon din Galatia. Inca din copilarie, acesta ravnind spre viata ascetica, a indragit postul si rugaciunea. Mamei sale care dorea sa-l inroleze in armata, i-a aparut in vis Sfantul Mucenic Gheorghe spunandu-i ca Teodor era chemat la slujirea imparatului Cerurilor, si nu cea a imparatului pamantesc.

Atat Sfantul Gheorghe cat si Maica Domnului aveau sa i se arate in numeroase randuri Cuviosului Teodor, povatuindu-l si salvandu-l din cursele vrasmajului diavol.

Pentru ravna deosebita si pentru dragostea sa, Dumnezeu i-a daruit Sfantului Teodor darul facerii de minuni. El a devenit astfel cunoscut mai ales ca vindecator al bolilor.Sfantul Teodor Sicheotul a fost numit Episcop in Anastasiopolis, in pofida vointei lui, unde a pastorit vreme de unsprezece ani, dupa care s-a intors la manastirea de metanie, unde s-a nevoit pana la sfarsitul vietii sale.

Sfantul Cuvios Teodor Sicheotul s-a mutat la Domnul la anul 613, in vremea domniei imparatului bizantin Heraclius.

Tot in aceasta zi, facem pomenirea:

– Sfantului Mucenic Nearh;

– Sfantului Apostol Natanael;Maine, 23 aprilie, facem pomenirea Sfantului Mucenic Gheorghe.

 

 

 

 

 

 

Bibliografie (surse):

 

 

  1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;

  2. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric;

  3.  Murgu, Nicolae; Isărescu, Mugur, Aurul, mit şi realitate, Iaşi, Editura Junimea, 1981.

  4. Chisinaul.blogspot.com.

  5. Istoria md.

  6. Mediafax.ro

  7. Wikipedia.ro

 

 

 

 

VIDEO: ASTAZI IN ISTORIE – TODAY IN HISTORY 

http://www.youtube.com/watch?v=o2n_iZ1R_ro

22/04/2015 - Posted by | ISTORIE | , , , , , , , , , , ,

Niciun comentariu până acum.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: