CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

O ISTORIE A ZILEI DE 12 APRILIE. VIDEO

 

 

 

 

 

 

 

 

 

12 aprilie, istoricul zilei

 

Anul 65 e.n.: A murit Lucius Annaeus Seneca, sau Seneca cel Tânăr,( n. cca. 4 î.Hr), filosof roman.

A avut o carieră agitată, care a inclus și exilul sau în Corsica pentru adulter cu Iulia Livilla, nepoata împăratului Claudius. 

 

 

 

 

https://i1.wp.com/www.intelepciune.ro/poze/Seneca.jpg

 

 

A fost preceptorul lui Nero care, atunci când a  devenit împărat, l-a implicat în conjurația lui Pison și i-a poruncit să-și ia viața. Seneca și-a tăiat venele fără nici o ezitare.Intre cele mai cunoscute  dintre scrierile sale  etice sunt  Scrisori morale, o utilizare timpurie a formei epistolare.

 

 

 

238:  Gordian al II-lea  pierde Batalia de la Cartagina  impotriva fortelor  lui Maximin Tracul si este ucis. La auzul vestii, tatăl său Gordian I,  se sinucide.

 Gordian I (  Marcus Antonius Gordianus Sempronius Romanus Africanul ), a fost împărat roman timp de o luna impreuna cu fiul său Gordian al II-lea în anul 238, Anul celor șase împărati.

 

 

 

467: Anthemius este ales împărat al Imperiului Roman de Apus.

 

 

 


627:  Regele Edwin din Northumbria este convertit la crestinism de episcopul Yorkului, Paulin. 

 

 

 

1204: În timpul  celei de-a patra Cruciade, Constantinopolul a fost cucerit de catre Cruciaţi.

 

 

 

 

 

 

 

Printul  Balduin de Flandra (1171-1205), fondează Imperiul Latin de Răsărit.

 

 

 

1457: În urma bătăliei de la Doljeşti împotriva domnitorului  Petru Aron, Ştefan al III-lea, supranumit şi Ştefan cel Mare,  vine la domnia Moldovei.

După uciderea tatălui său Bogdan, Ștefan vine cu oaste, ajutat de Vlad Țepeș, domnul Țării Românești și după înfrângerea lui Petru Aron în “tina de la Doljești”, la 12 aprilie și la Orbic pe 14 aprilie 1457 – merge la Suceava și pe locul numit  Câmpia Direptății,  întreabă pe toți cei de față, dacă le este cu voie să le fie domn.

Întreaga adunare în frunte cu mitropolitul Teoctist, boieri, târgoveți, ostași și “toată țara” il proclamă pe Ștefan  domn legiuit al Moldovei,  în scaunul părinților și strămoșilor acestuia.

 

 

 

Ştefan cel Mare şi Sfînt (Ştefan III Muşat) (n.1433 – d.1504), domn al Moldovei 1457-1504

 

 

 

 

Ştefan cel Mare şi Sfînt (n. 1433, Borzeşti – d. 2 iulie 1504, Suceava) este fiul cel mic a lui Bogdan al II-lea (fost domn al Moldovei  în anii 1449-1451) şi al Oltei (Maria, nume luat la călugărire, înaintea morţii), nepotul lui Alexandru cel Bun.

Calităţile umane, cele de om politic, de strateg şi de diplomat, acţiunile sale fără precedent pentru apărarea integrităţii Moldovei, iniţiativele pentru dezvoltarea culturii au determinat admiraţia unor iluştri contemporani, iar, graţie tradiţiei populare şi cronicilor a fost transformat într-un erou legendar.

Papa Sixtus al IV-lea l-a numit “Athleta Christi” (atletul lui Christos) iar poporul l-a cantat în balade: Ştefan-Vodă, domn cel mare, seamăn pe lume nu are, decît numai mîndrul soare

In anul 1992, Teoctist,din mila lui Dumnezeu Arhiepiscop al Bucureştilor, Mitropolit al Munteniei şi Dobrogei şi Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române si  Sfantul Sinod al  Bisericii Ortodoxe Romane,  prin Tomosul de canonizare  a Sfantului Stefan cel Mare, au  Hotarat:

“Ca de acum înainte şi până la sfârşitul veacurilor,Voievodul Ştefan cel Mare al Moldovei să fie pomenit laolaltă cu bărbaţii cei cuvioşi şi Sfinţi ai Bisericii, cinstindu-se cu slujbe şi cântări de laudă în ziua de 2 iulie, fiind înscris în sinaxar, cărţile de cult şi calendarul Bisericii noastre cu numele„DREPTCREDINCIOSUL VOIEVOD ŞTEFAN CEL MARE ŞI SFÂNT”.

Spre veşnică cinstire, dovadă şi încredinţare despre cele ce am hotărât,s-a întocmit acest Tomos Patriarhal şi Sinodal de Canonizarespre a fi adus la cunoştinţa credincioşilor şi clerului Bisericii Ortodoxe Române şi tuturor evlavioşilor români, oriunde ar trăi aceştia.Dat în Bucureşti, anul mântuirii 1992, luna iunie, ziua a douăzecea.”

 

 

 

 1555: A murit Ioana de Castilia, regină a Castiliei și a Aragonului; (n. 1479).

 

 

 

1640: Carol I al Angliei convoaca un nou Parlament pentru a obtine sumele necesare razboiului impotriva Scotiei. La 5 mai il dizolva.

 

 

 

 1709: A aparut primul periodic literar englez „The Tatler”, publicatie fondata de scriitorii englezi Sir Richard Steele si Joseph Addison.

 

 

 

1861: A început Razboiul de secesiune in SUA, incheiat la 9 aprilie 1865.   

 

 

 

1877: La Chişinău, gubernia Basarabia, episcopul Pavel Lebedev, în prezenţa ţarului Alexandru II-lea şi a armatei , a dat citire manifestului privind începerea Războiului ruso-turc 1877-1878.

La 12 aprilie 1877, după ce a asistat la oficierea unui serviciu divin în catedrala din Chişinău, gubernia Basarabia, ţarul Alexandru II-lea s-a îndreptat spre hipodromul de la marginea oraşului, unde, în faţa armatei , episcopul Pavel Lebedev a dat citire manifestului privind începerea Războiului ruso-turc 1877-1878. 

Romania  a permis trecerea trupelor rusești pe teritoriul său. Turcii au bombardat localitățile românești de la Dunăre. Consiliul de ministri a dezbatut problema pozitiei Romaniei in  razboiul ruso-turc, hotarind, cu o majoritate larga, semnarea Conventiei cu Rusia. 

 

 

 

1877: Proclamatia Marelui duce Nicolae, comandantul armatei ruse, catre romani, prin care aduce la cunostinta ca trupele sale se vor comporta, la trecerea prin Romania, ca osti prietene si „vor respecta legile, persoanele si averile pasnicilor cetateni”.  

 

 

 

 1877: Marea Britanie anexeaza Transvaalul, statul burilor (colonisti de origine olandeză) din Africa de Sud.

 

 

 

1914: A avut loc, la Londra, premiera piesei de teatru „Pygmalion” a scriitorului englez George Bernard Shaw. 

 

 

George Bernard Shaw interview

 Foto: George Bernard Shaw

 

 

1930: Se constituie la Bucureşti, din iniţiativa lui Corneliu Zelea Codreanu, pentru reprezentarea politică a Mişcării Legionare, Partidul Garda de Fier.

 

 

 

Photo of Corneliu Zelea Codreanu

Corneliu Zelea Codreanu, întemeietorul Mişcării Legionare, România.

Organizatia isi propunea  sa cuprinda in radurile sale orice partid sau grupare, indiferent de adversitatile politice, care dorea  sa lupte impotriva expansiunii comunismului din URSS. Dupa aceasta Miscarea Legionara a fost denumita si uneori Garda de Fier.

Despre originile miscarii, Neagu Djuvara scrie: “sa nu credeti, cum spun adversarii Miscarii Legionare, ca a fost o copie a nazismului sau a fascismului.

Mișcarea Legionara a fost o miscare autohtona, nascuta din grupari studentești anticomuniste”.

Membrii ML purtau uniforme verzi (ca simbol al reinnoirii, de unde si denumirea camasile verzi) si se salutau folosind salutul roman. Principalul simbol al miscarii a fost crucea tripla, reprezentand o retea de zabrele de inchisoare (simbolizand martiriul).I se mai spunea “Crucea arhanghelului Mihail”.

Legiunea s-a diferentiat de miscarile fasciste ori fascistoide europene contemporane, prin importanta pe care o acorda religiei, ortodoxiei crestine, precum si prin faptul ca majoritatea sustinatorilor sai erau tarani si studenti, dar  a avut in comun cu diverse miscari similare,  recurgerea la violenta si la asasinat politic.

 Interzisă de mai multe ori (ianuarie 1931, martie 1932 şi decembrie 1933) Garda de Fier a fost reînfiinţată la 20 martie 1935 sub numele de partidul  Totul pentru Ţară, avîndu-l ca preşedinte pe generalul Gheorghe Cantacuzino-Grănicerul, iar din 9 octombrie 1937 pe inginerul Gheorghe Clime.

În aprilie 1938, Corneliu Zelea Codreanu este arestat, judecat şi condamnat la şase ani închisoare pentru ultragierea lui Nicolae Iorga, iar în luna mai a aceluiaşi an este din nou judecat şi condamnat la zece ani închisoare muncă silnică, fiind acuzat de crimă, de trădare pentru deţinerea şi reproducerea în public a unor documente interesînd siguranţa statului, pentru delictul de uneltire contra ordinii sociale şi pentru crimă de răzvrătire.

În noiembrie 1938, Corneliu Zelea Codreanu, împreună cu alţi 13 legionari, este asasinat prin strangulare, din dispoziţia regelui Carul II-lea al României şi a ministrului de Interne Armand Călinescu, sub pretextul tentativei de “fugă de sub escortă“, în timpul transferării de la închisoarea Rîmnicu Sărat la cea de la Jilava.
Detalii… Mişcarea legionară din România

 

 

 

 

1935: Au inceput lucrarile Conferintei anglo-franco-italiene de la Stressa, care a examinat consecintele denunțării de către Germania a clauzelor militare ale Tratatului de la Versailles și i-a adresatacesteia critici formale, neînsoțite de sancțiuni.  

 

 

1938:  A murit renumitul bas rus Feodor Șaliapin ; (n. 1873).

 

 

 


 

VIZIONATI AICI     

 

 

 

1939: Albania a fost anexata de Italia, sub forma unei uniuni personale, Victor Emmanuel al III-lea, regele Italiei (1900-1946), fiind  incoronat și rege al Albaniei (1939).

 

 

1943: A avut loc la castelul Klessheim, în Germania, întâlnirea dintre conducătorul statului român, maresalul Ion Antonescu  si Adolf  Hitler. Hitler i-a cerut lui Antonescu sa înceteze orice tatonări de pace cu puterile antifasciste. 

 

 

 

 

Planul lui Hitler pentru România s-a împlinit în "era Merkel"

 

 

 

 

 

 

1944: In timpul tratativelor de la Stockholm, dintre F. Nanu, ambasadorul Romaniei  si Alexandra Kollontay, ambasadoarea URSS, sovieticii propun incheierea unui armistitiu,  cu următoarele conditii: întoarcerea armelor contra Germaniei, restabilirea frontierei din 1940  dintre România și URSS, de după ocuparea Basarabiei șsi a Bucovinei de nord,  plata unor reparatii șsi despăgubiri de război. 

 

 

 

 

1945: A murit al 32-lea presedinte al SUA, Franklin Delano Roosevelt (n. 1882), singurul președinte american ales patru mandate succesiv (1932, 1936, 1940, 1944).

 

 

 

franklin roosevelt photo: Franklin D. Roosevelt     Changed America during the Depression tel0-056.jpg

 

 

 

 

 

1947: S-a născut Tom Clancy, romancier american; a lansat genul literar „tehno-thriller”, evocând în romanele sale, foarte bine documentate din punct de vedere tehnologic, teme precum terorismul nuclear, terorismul bacteriologic, spionajul industrial şi spionajul de stat; (m. 2013).

 

 

 

Tom Clancy - Books, Movies & Jack Ryan - Biography

 

 

 

 

 

1951: Pilotul de motociclete Wilhelm Herz a reusit să stabileasca un nou record mondial cu o motocicleta de curse NSU, compresor de 500 cmc, pe o porțiune a autostrăzii München – Ingolstadt, unde  a atins viteza de 290 km/h ; (n. 18 ianuarie 1912 – d.5 ianuarie 1998).

 

 

A văzut o mulțime de lumi, dar a revenit mereu fericit: Wilhelm Herz.

 

 

 

 

 

 

1961: Nava spatială sovietică  „Vostok”, la bordul creia se afla cosmonautul Iuri Gagarin, a efectuat primul zbor în cosmos.

Zborul a durat 108 minute.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1966: A avut loc primul bombardament american asupra R.D.Vietnam. 

 

 

 

 

1975: A murit la Paris  căntareața și dansatoarea americană Josephine Baker.

 

 

 

 

Best Vintage Photography : Josephine Baker at the Folies Bergeres ...

 Josephine Baker (născută Freda Josephine McDonald, la 3 iunie 1906 in Saint Louis , Missouri ) a fost o dansatoare, actriță și cântăreață franceza de origine americana. Josephine Bake, a fost fiica nelegitimă a unui producător evreu de instrumente muzicale, Eddie Carson și o spălătoreasă de culoare, Carrie McDonald.

Ea crește în cartierele sărace din St. Louis. În anul următor 1907, mama ei va naște un băiat pe nume Richard, în același an tatăl ei va părăsi familia.

 La data de 2 iulie 1917, Josephine Baker va fi martora  cruzimilor unui pogrom  în St. Louis, când au fost uciși mai multe sute de afro-americani.

Această experiență a făcut ca ea să devină mai târziu o militantă contra rasismului.  La vârsta de 13 ani, mama ei a căsătorit-o cu Willie Wells, care era cu mult mai în vârstă dar căsătoria va eșua la câteva săptămâni.

În același timp ea va juca diferite roluri la teatrul Booker Washington Theatre din St. Louis, în 1921 se recăsătorește cu conductorul Willie Baker, pe care-l va părăsi în 1925.La 16 ani joacă diferite role la teatrele din Philadelphia, apoi New York unde va fi angajată la o trupă de vaudeville.

Talentul ei va fi  descoperit de poetul german Karl Gustav Vollmoeller, prin intermediul lui  ea  ajungand să danseze și să cânte, având un succes răsunător pe scenele din Paris si Berlin. În Paris în cercuri intime ea va dansa frecvent complet goală.

La 3 iunie 1927 se va căsători cu cioplitorul în piatră sicilian, Giuseppe Pepito Abatino, care se prezenta în societate ca  fiind nobil. 

În timpul războiului mondial devine activă în rezistența franceză,iar după război, a adoptat copii orfani.

 

 

VIZIONATI AICI    

1981: A avut loc primul zbor al navetei spațiale americane „Columbia”. La bordul ei se aflau astronauții John Young si Robert Crippen.

A efectuat 37 de rotații pe orbita. Initial trebuia sa evolueze cinci zile pe orbita, dar a aterizat dupa doua zile, sase ore si 13 minute la baza Edwards din California.

Naveta a efectuat in urmatorii ani mai multe zboruri, printre care misiuni comerciale, militare secrete si stiintifice având la bord intre cinci si șapte astronauti. 

 

 

 

 

 

1981: A murit americanul de culoare Joe Luis (Joseph Louis Barrow),(n. 13 mai 1914 ), supranumit “bombardierul negru”, campion mondial de box la categoria grea.

 

 

 

 File:Joe Louis by van Vechten.jpg

 

 

 

 

A detinut titlul mondial timp de 12 ani și a câstigat  68 din  71 de meciuri susținute.

 

 

 

1989: A murit sportivul american Ray Robinson „Sugar” (Walker Smith),  de șase ori campion mondial de box (1946-1950) la categoria ușoara și în 1951 la categoria mijlocie).

 

 

 

 

Black History Month Athlete Spotlight - Sugar Ray Robinson ...

 

 

 

 

 

 

 

 

1993: În Bosnia a fost ordonată prima misiune de luptă din istoria Alianței Nord-Atlantice.

La ora 12.00 GMT, avioanele de lupta ale NATO au preluat controlul asupra spațiului aerian al Bosniei-Hertegovina, în cadrul operațiunii de supraveghere a respectării zonei de interdicției decretate de Organizația Națiunilor Unite.

 

 

 

1997: A fost parafat Acordul privind aderarea României la Acordul Central European de Comert Liber – CEFTA (Bucuresti) .

 

 

 

 

1997: A murit biochimistul american George Wald autorul unor contribuţii în domeniul percepţiei vizuale, cel care a descoperit prezenţa vitaminei A în retina oculară şi a demonstrat rolul acesteia în mecanismul fotochimic de percepţie retiniană în culori; (n. 1906).

 

 

 

 

 

George Wald - IMDb

 

 

 

 

 

 

 

A fost distins cu Premiul Nobel pentru medicină pe 1967, împreună cu suedezul Ragnar Granit şi cu conaţionalul său Keffer Hartline.

 

 

 

 

 

2000: Poliția columbiană a arestat 49 de membri ai unei rețele internationale de heroina, între care și un văr al celebrului traficant de droguri Pablo Escobar.  

 

 

 

 2011: A murit Sidney Harman, patronul prestigioasei publicaţii „Newsweek”, om de afaceri şi filantrop american de origine canadiană ; (n. 1918).

 

 

 

 

 

 

Sidney Harman Tribute

 

 

 

 

 

 

 

 2012: A decedat la București, omul politic  român Gabriel Tepelea, academician, fost vicepreședinte al PNTCD și membru de onoare al  Academiei Române.

A absolvit Facultatea de Litere și Filozofie (secția filologie romanică) a Universității Regele Ferdinand din Cluj, în anul 1937, fiind mai apoi promovat doctor în litere și filozofie la Universitatea București (1948).  A urmat de asemenea studii juridice la Facultatea de Drept a Universității Regele Ferdinand din Cluj.

S-a specializat în domeniul limbii franceze și literaturii franceze în Franța, în anii 1937-1938.

În perioada 1938-1944 a fost profesor secundar la Lugoj și la Timișoara, iar după anul 1945 a fost profesor la București.

 

 

 

 

Evocare, momente de viață Gabriel Țepelea, 100 de ani de la ...

 

 

 

 

 

 S-a înscris în PNȚ, în anul 1933. A fost apropiat de Iuliu Maniu. președintele Organizației de tineret a PNȚ (1945-1946) candidat pe lista de deputați la alegerile din 1946, arestat și condamnat la 6 ani de închisoare pentru uneltire contra ordinii sociale .

După ieșirea din închisoarea politică, între anii 1962-1964, a fost lector de limba franceză și istoria limbii române la Facultatea de filologie de la Timișoara, iar din 1964 lector, conferențiar și profesor la Facultatea de Filologie a Institutului Pedagogic din Pitești, unde, în perioada 1971-1974, a îndeplinit și funcția de decan al facultății.

În 1989 redevine membru al PNȚCD 1990-1996 – vicepreședintele PNȚCD 1996-2000 – prim vicepreședinte al PNȚCD.

Activitate parlamentară: 1990-1992, 1992-1996, 1996-2000 – Membru al Camerei Deputaților, circumscripția electorală PNȚCD din Bihor 1992-1996 – locțiitorul liderului Grupului parlamentar al PNȚCD și al PER 1996-2000 – președintele Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă.

 

 

 

 

 

12 aprilie este:

  Ziua mondiala a aviației și cosmonauticii – Este  celebrat  primul zbor al omului în Cosmos.

La 12 aprilie 1961, cosmonautul sovietic Iuri Gagarin a fost  primul om care a calatorit in spatiul cosmic  Vizionati  filmul –  reconstituire  a ceea ce a vazut Gagarin in primul zbor cosmic :   AICI , AICI ,  SI AICI  

Filmul a fost realizat cu prilejul implinirii  a 50 de ani de la primul zbor al omului in Cosmos. 

 

CALENDAR CRESTIN ORTODOX

 

 

SFANTUL MUCENIC SAVA DE LA BUZAU 

  Sfantul Mucenic Sava de la Buzau       

 

Sfantul Mucenic Sava s-a nascut in anul 334, intr-un sat din zona Buzaului. Parintele sau duhovnicesc era preotul Sansala. Cei doi erau calugari misionari in tinutul Buzaului unde, probabil, era si o episcopie si converteau la crestinism numerosi daco-romani, goti si “barbari” inchinatori la idoli.

In actul martiric al Sfantului Mare Mucenic Sava, se spune ca in primavara anului 372, a treia zi de Pasti, noaptea, ostasii lui Athanaric, au prins pe preotul Sansala, cat si pe fericitul Sava, i-au legat si i-au batut, facandu-le multe rani pe trup, ca sa se inchine idolilor si sa manance cele jertfite lor.

Sfantul Sava, infruntandu-i cu barbatie, a fost condamnat la moarte prin inecare. Legandu-i un lemn de gat, l-au aruncat in raul Buzau.

Asa s-a savarsit Sfantul Mucenic Sava la varsta de 38 de ani.

Martiriul sau a avut loc la 12 aprilie, 372. Moastele sale au fost luate de crestini si de preotul Sansala si ascunse. Apoi, de frica gotilor, “au fost trecute din tara barbara in Romania”, adica in Imperiul Roman, la episcopul Ascholius al Tesalonicului, de origine din Capadocia.

rin anii 373-374, la cererea Sfantului Vasile cel Mare catre dregatorul Scitiei Mici, Iunius Soranus, “de a-i trimite moaste de sfinti”, prezbiterii din Dacia au trimis moastele Sfantului Mucenic Sava la Cezareea Capadociei, insotite de o scrisoare.

Scrisoarea, intocmita de un preot invatat din Dacia sau de Sfantul Bretanion de la Tomis, poarta titlul “Epistola a Bisericii lui Dumnezeu din Gotia (Dacia) catre Biserica lui Dumnezeu ce se gaseste in Capadocia si catre toate Bisericile locale ale Sfintei Biserici universale”.

Ea a fost adresata, deci, tuturor Bisericilor locale, nu numai celei din Capadocia, dandu-i-se un caracter ecumenic, universal, cautand sa faca cunoscut tuturor ca si in Dacia Carpatica sunt martiri pentru Evanghelia lui Hristos. 

Bibliografie (surse) :

  1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;

  2. Crestin Ortodox.ro;

  3. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric.

  4. e.maramures.ro;

  5. Istoria md.

  6. Wikipedia.ro  

 VIDEO: ASTAZI IN ISTORIE – TODAY IN HISTORY

http://www.youtube.com/watch?v=6zA_uQ_KeNQ

 

 

 

 

Publicitate

13/04/2015 Posted by | ISTORIE | , , , , , , , , , , , | Un comentariu

Român, moldovean. Etnonim, infranim, politonime

 

Interviu cu deputatul creştin-democrat din R.Moldova, Vlad Cubreacov  :

 

 

– Domnule Cubreacov, se pare că disputele privind numele nostru etnic sunt reluate acum. Ce părere aveţi despre acestea?

 

 – Orice dispută este binevenită dacă urmăreşte sincer stabilirea adevărului obiectiv şi raportarea la acesta nu doar pentru raţiuni de curiozitate intelectuală, ci şi pentru o mai bună aşezare a relaţiilor dintre oameni pe temelia acestui adevăr.

Dacă vă referiţi la disputa din jurul dihotomiei Român-Moldovean, aceasta nu este chiar o simplă şi nevinovată dispută, ci, mai degrabă, un adevărat război de agresiune pe care imperialismul rus îl poartă, mai ales de la 1812 încoace, împotriva identităţii românilor din vechile teritorii ocupate ale principatului Moldovei.

Numele etnic de Român nu se află în adversitate sau opoziţie cu numele local de Moldovean – Întocmai, se încearcă prezentarea moldovenilor ca fiind diferiţi de români, ba chiar în opoziţie identitară unii cu alţii…

 

 – Numele etnic de Român nu se află în adversitate sau opoziţie cu numele local de Moldovean, pentru că aceşti termeni sunt complementari. Cu totul alta este relaţia dintre politonimul Român şi politonimul Moldovean. Unul din foştii mei colegi din Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, armeanul Shavarsh Kocharyan, referindu-se la aspecte etnice, m-a impresionat, în octombrie 2005, prin capacitatea de a reda sintetic adevărul în această chestiune, fără patimă şi fără a putea fi suspectat de parţialitate.

 

 De la tribuna APCE, colegul meu a spus:

„Se ştie că moldovenii sunt români, chiar dacă nu toţi românii sunt moldoveni. Putem spune, de asemenea, că toţi moldovenii sunt europeni, chiar dacă nu toţi europenii sunt moldoveni.”

Să recurgem la o analogie simplă: dacă te cheamă, bunăoară, Ion Popescu nu înseamnă că numele de familie Popescu şi numele mic Ion ar fi opozabili şi s-ar exclude reciproc. Cele două nume sunt complementare şi numai împreună redau identitatea completă a persoanei.

Aici funcţionează principul matrioşkăi: un nume mai larg îl cuprinde pe altul mai mic, niciodată invers.

 Trăim în epoca identităţilor multiple. Important este să le ordonăm corect, să facem o sinteză firească a lor şi să eliminăm orice antiteză păguboasă dintre ele. – Ce spune ştiinţa în legătură cu numele etnice?

 

 – Potrivit etnologiei, etnonimele sunt de mai multe feluri:

1) endonime (nume pe care şi le atribuie reprezentanţii unei etnii ei înşişi),

2) exonime (nume pe care li le atribuie reprezentanţii altor etnii în limbile lor), 3) infranime (nume locale sau regionale atribuite după criterii înguste),

4) ultranime (nume atribuite după criterii largi) şi

5) numele ştiinţifice şi istorice.

 

 

 Acestea nu trebuie confundate cu politonimele sau cu numele de state, pentru că acestea nu reiau întotdeauna sau obligatoriu numele etniei majoritare din ţara respectivă.

Politonimele american, australian, austriac, belgian, bosniac, canadian, elveţian, moldovean, monegasc, san-marinez sunt unanim acceptate cu sensul lor politic exact, nu însă şi cu sens etnic sau cu atât mai mult lingvistic.

Există şi politonime obsolete, fără conotaţie etnică, cum ar fi: sovietic, otoman, iugoslav.

 

 

 – Cum putem categorisi, din punct de vedere al etnologiei, numele pe care etnicii români le-au avut sau le au în diferite ţări?

 

 – Numele pe care românii le-au primit în diferite contexte politice sau de timp pot fi împărţite în câteva categorii:

1) nume ştiinţifice: daco-români, macedo-români, megleno-români, istro-români, latini dunăreni, latini balcanici;

2) exonime, adică nume atribuite de străini potrivit tradiţiei istorice a fiecăreia dintre limbile respective: iflaci, uflaci, ulahi, bogdani, carabogdani, caravlahi în turcă, valahi, vlahi, vlasi, volohi în limbile slave ca rusa, ucraineana, polona, sârba, slovaca şi bulgara, vlahi şi moldovlahi în greacă, olahi în maghiară, ciribiri în croată, sinţari şi ţinţari în sârba veche, bolohoveni în slava veche;

3) infranime, adică nume mici şi locale sau regionale: ardeleni, aromâni, armâni, bucovineni, dobrogeni, fărşeroţi, moldoveni, moţi, munteni, olteni, timoceni, transnistreni şi

4) ultranime: neolatini, romanici.

 

 

 

 Toate aceste categorii de nume se subordonează singurului endonim valabil, cel de Român. Este general cunoscut că românii din afara graniţelor României se numesc sau sunt numiţi în mod diferit în ţările lor de reşedinţă.

De exemplu, în Federaţia Rusă, potrivit datelor ultimului recensământ, conaţionalii noştri au fost trecuţi în anchete cu trei nume: români, moldoveni şi volohi.

Acordul politic de bază dintre România şi Federaţia Rusă specifică în mod expres că părţile vor acorda asistenţă culturală conaţionalilor lor de pe teritoriul celeilalte părţi indiferent de numele de autoidentificare.

Partea rusă a acceptat această formulă dat fiind că şi etnicii ruşi din România se identifică fie ca ruşi, fie ca lipoveni.

 

 

– Unul dintre exonimele cel mai des atribuite românilor de străini este cel de valah, cu variantele lui fonetice deja invocate de Dumneavoastră. De unde vine acest nume atribuit de străini?

 

– Se pare că acest endonim vine din germana timpurie de apus, numită şi vizigotă, şi a fost atribuit iniţial, în perioada Imperiului Roman, unui trib celtic care adoptase limba latină şi conlocuia cu triburile vizigote.

Aceşti celţi se numean Volcae. Endonimul celtic volcae s-a încetăţenit în vechea germană, însemnând, deja ca exonim, orice persoană care vorbeşte o altă limbă decât germana, în special persoane latinofone.

De aici avem până astăzi numele de valah, voloh, vlah, dar şi pe cel de valon sau numele englezesc Wales pentru Ţara Galilor.

Acest endonim, destul de prolific, a fost transmis în limbile slave şi greacă.

 

Trebuie să remarc faptul că în poloneză, Italia se numeşte simplu: Włochy, adică tot un fel de Valahie sau ţară a latinofonilor. Există şi alte cazuri asemănătoare. Francezii, bunăoară, îşi au numele de la tribul germanic al francilor.

 

– Care e situaţia în cazul altor etnii sau popoare?

– În mod evident, cazul românilor nu este singular în Europa sau în lume. De pildă evreii, după exonimul pe care li-l atribuim în mod curent în limba română, folosesc endonimul de yehudi/yehudim, subordonându-i toate exonimele şi infranimele aflate în uz ca: aşkenazi, hazari, iudei, israeliţi, karaimi, mozaici, sefarzi, semiţi, taţi, ţafari, oliim şi altele.

Exonimele german, neamţ, aleman sau tedesc din alte limbi sunt echivalate cu endonimul deutch şi cu infranimele bavarez, şvab sau sas.

Olandezii se numesc ei înşişi dutch, iar ţara lor mai are numele de Ţările de Jos în română, Pays Bas în franceză sau Netherlands în engleză, toate cu acelaşi sens. Georgienii pun semnul echivalenţei între endonimul kartvelan şi exonimul gruzin din limbile persană, turcă şi cele slave, precum şi ultranimul ivir sau ivirean şi infranimele adjar, gurian, imerit, kahet, kolhid, meshetin, mingrel, racea, svan şi altele.

Exonimul armean, cvasigeneralizat în limbile europene, şi cel de ermen în turcă sunt echivalate cu endonimul hay, Armenia numindu-se în limba armeană Hayastan.

Endonimul rrom este echivalent cu exonimele ţigan din limbile slave şi română, zingaro din italiană, gipsy din engleză, zigeuner din germană, gitano, falmenco şi calé din spaniolă, kowli din persană, asix din curdă, tsoani din ebraică, gitan, tsigane, manouche, romanichel, bohémien, sinti, gitou, babane, gean du voyage din franceză, mustalainen din finlandeză, ghajar şi nawar din arabă sau cu infranimele din limba română căldărar, cerar, lăieş, ursar, lingurar şi altele.

Exonimul basc, cu varianta spaniolă vasco şi cele franceze basque, vascon şi gascon, s-a generalizat în toate limbile europene şi este corespondentul endonimelor eusker şi euskaldun. În acelaşi timp, limba bască este numită de vorbitorii ei nativi cu un nume diferit de cel al etniei: erdara.

 

 Polonezii mai sunt numiţi leşi, grecii – elini, iranienii – persani, ungurii – maghiari, finaldezii – suomalieni, cecenii – icikeri sau nohcii, albanezii – şkiptari, arvaniţi, arbinaşi sau arnăuţi, japonezii – niponi. Şirul ar putea continua la nesfârşit. Poporul nostru şi-a dezvoltat o percepţie adecvată a etnonimului Român în relaţia sa cu diverse infranime cu circulaţie în spaţiul românesc.

 

 – Mă surprind că avem în limba română mai multe nume de familie care coincid cu unele nume etnice. Cum se explică aceasta?

– Eu aş dezvolta puţin întrebarea dumneavoastră. Cum se face că printre numele noastre de familie nu întâlnim şi numele Românu? Este interesant să observăm că poporul nostru şi-a dezvoltat o percepţie adecvată a etnonimului Român în relaţia sa cu diverse infranime cu circulaţie în spaţiul românesc. Această percepţie este reflectată în sistemul românesc al numelor de familie, după cum bine aţi observat.

Iniţial numele de familie au fost apelative cu statut de supranume sau, după termenul popular, de poreclă. Astfel, întâlnim nume de familie ca: Moldoveanu (în special în Muntenia şi Ardeal), Munteanu, Vlah, Vlas (în special în Moldova şi Ardeal), Ardeleanu (în special în Moldova şi Muntenia), Vrânceanu, Bârsan, Olteanu, Dobrogeanu, Moroşanu, Crişan/Crihan, Machedon.

 

 În acelaşi timp, multe nume de familie româneşti, care au fost iniţial simple apelative sau porecle, reproduc etnonime străine, cum ar fi: Arnăut (corespondentul pentru Albanez), Cerchez, Ivireanu (corespondentul pentru Georgian), Rus/Rusu/Rusnac, Moscalu, Cazacu şi Zaporojan, Grecu, Sârbu, Bulgaru, Frâncu (corespondentul pentru Francez), Neamţu/Sasu (corespondente pentru German), Turcu/Turculeţ/Turceanu/Turcescu, Ţiganu/Ţigănaş, Tătaru/Tătăruş/Tătărescu, Ungureanu, Leahu, Mazuru (corespondente pentru Polonez), Arapu/Arăpaşu (corespondente pentru Arab), Şcheau (corespondentul pentru Slav), Jidovan (corespondentul pentru Evreu), Coman/Comănici/Comănescu (corespondente pentru Cuman), Guţu/Huţanu/Guţuleac (corespondent pentru Huţul), Litfan (corespondentul pentru Lituanian) şi altele.

Numele de familie Românu însă lipseşte, pentru că nici un român nu se putea defini ca diferit de alt român pe criteriul etnic şi atunci interveneau diferenţele regionale cuprinse în infranime sau numele mici şi locale ale românilor. – Într-adevăr, găsim atâtea nume diferite pentru unele şi aceleaşi etnii şi popoare, fără ca cineva să facă mare caz din asta… – Important este că toţi aceşti termeni diferiţi, atribuiţi unora şi aceloraşi etnii, nu sunt opozabili.

Nimănui nu-i va veni vreodată în cap ideea absurdă şi ridicolă a unor dicţionare germano-nemţeşti, gruzino-georgiene, ebraico-israelite, erdaro-basce, elino-greceşti, ruso-lipoveneşti sau ungaro-maghiare, întrucât dincolo de termenii diferiţi este vorba de aceleaşi limbi şi etnii.

Aplicată politonimelor, ideea devine şi mai absurdă. Îşi poate cineva imagina un dicţionar elveţiano-belgian? Sau americano-canadian?

Ori poate sovieto-iugoslav? E bine să readresăm aceste întrebări celor cu năstruşnica provocare a dicţionarului românesc-moldovenesc. Etnonimul şi politonimul pot fi şi trebuie împăcate în complementaritatea lor

 

 

 – Aţi adus vorba de politonime. Spuneaţi mai sus că nu toate politonimele redau numele etnice ale unor popoare…

 

 – Cazul cel mai relevant ni-l prezintă cele 22 de state arabe: regate, republici, emirate, geamahirii. Etnic şi lingvistic vorbind, între saudiţi şi marocani, sirieni şi algerieni, libanezi şi irakieni, yemeniţi şi qatarieni nu există nici o diferenţă. Vorbesc cu toţii o singură limbă, araba, şi sunt cu toţii un singur neam.

Politic însă sunt foarte diferiţi şi nimeni nu pretinde că altcineva încearcă să-l arabizeze pe celălalt.

Etnonimul şi politonimul pot fi şi trebuie împăcate în complementaritatea lor.

 

 Avem şi cazuri când un politonim diferit de un etnonim sau altul sună diferit de la o limbă la alta. Crestomatic în acest sens este cazul Elveţiei, numită Schweiz în germană, Suisse în franceză, Svizzera în italiană, Svizra în reto-romană, Switzerland în engleză, Şveiţaria în rusă şi Helvetia în latină. Sau cazul Republicii Elene, numite şi Grecia. Politic vorbind, poţi să fii român şi să ai altă origine etnică decât cea română

 – Cum stăm cu politonimele român şi moldovean şi care ar trebui să fie relaţia dintre ele?

 – Confuzia apare din faptul că termenul de român este şi etnonim, iar cel de moldovean este unul din infranimele pe care şi-l atribuie românii din spaţiul vechii Moldove. Politic vorbind, poţi să fii român şi să ai altă origine etnică decât cea română, de pildă ucraineană, maghiară, germană, sârbă, rromă etc. Totodată, politonimul de moldovean, cu drept deplin de existenţă, trebuie să li se aplice tuturor cetăţenilor Republicii Moldova, indiferent de originea lor etnică.

 

 Politic vorbind, moldovenii sunt de origine română, ucraineană, rusă, găgăuză, bulgară, rromă, evreiască etc. După cum elveţienii sunt de origine etnică germană, franceză, italiană sau reto-romană, vorbind patru limbi diferite şi fără să pretindă că măcar una dintre ele ar fi elveţiană, după numele ţării. Ei însă vorbesc de graiul elveţian al limbii franceze, de dialectul elveţian al germanei şi de dialectul ticinez al italienei. După cum putem şi noi vorbi de graiul moldovenesc al limbii române.

– Bine, dar în Republica Moldova etnicii români nu vorbesc un singur grai…

 

 

 – Aveţi dreptate. Izoglosele dialectale româneşti nu sunt dispuse pe axa est-vest, ci pe axa nord-sud, iar Republica Moldova, se ştie, are o geografie care o înscrie tocmai pe această axă nord-sud, din Bucovina până în Dobrogea, cuprinzând eşantioane din mai multe straturi dialectale româneşti.

Pe lângă graiurile de tip moldovenesc din zona Suceava-Iaşi, vorbite în nordul şi centrul Republicii Moldova, întâlnim în partea de sus a Transnistriei un grai de tip maramureşean, iar în sudul Republicii Moldova se vorbesc graiuri de tip muntenesc.

Între toate acestea există şi multe graiuri de interferenţă sau de tranziţie, mai mult sau mai puţin diferenţiate de standardul literar.

Aceste diferenţe ating uşor fondul lexical şi pronunţia, niciodată însă gramatica, care este esenţială pentru identitatea inconfundabilă a oricărei limbi. Indiferent cum se autodefinesc etnicii români din Republica Moldova, din Ucraina sau cei din Federaţia Rusă, – români, moldoveni sau volohi, bucovineni, basarabeni, herţeni sau transnistreni – ei reprezintă o singură etnie şi vorbesc o singură limbă.

 

 – Şi atunci cum să împăcăm identitatea noastră etnică cu cea politică? Putem fi români şi moldoveni în acelaşi timp?

 

 – Este foarte simplu şi răspunsul derivă firesc din tot ce am spus până aici: da! Trebuie să abordăm lucrurile în spirit european, când fiecărei persoane i se lasă libertatea să se autodefinească etnic, cultural şi religios. Identităţile nu pot fi induse cu forţa, ci constatate obiectiv şi asumate în libertate. Imperiul ţarist a încercat să ne dezbine, limitându-ne identitatea etnică la specificul local, pentru a ne contrapune celorlalţi români.

Imperiul sovietic a continuat cu o mai mare înverşunare această lucrare pentru a justifica anexarea Basarabiei. Conştiinţa etnică şi lingvistică, culturală şi religioasă a conaţionalilor noştri, ajunşi cetăţeni sovietici peste noapte, au fost puternic agresate şi deformate. Identitatea ţine de drepturile individuale ale persoanelor, iar statele trebuie doar să ia act de identitatea obiectivă asumată subiectiv, în deplină libertate şi în cunoştinţă de cauză, de fiecare persoană.

 

Libertatea absolută nu este singura condiţie obligatorie, pentru că aceasta nu trebuie să contrazică realitatea obiectivă, adică evidenţele.

Dacă eşti alb nu devii de culoare sau mongoloid oricât de mult a-i pretinde, dacă eşti bărbat nu poţi pretinde că ai fi femeie, dacă eşti etnic rus nu devii în mod automat german sau francez printr-o singură declaraţie, dacă eşti creştin nu te poţi declara iudeu şi viceversa, iar dacă eşti armean şi ai cetăţenie franceză nu poţi pretinde că eşti cetăţean american de origine turcă, dacă eşti moldovean de origine română nu te poţi pretinde de origine găgăuză, dacă eşti român nu te poţi pretinde chinez, iar dacă vorbeşti rusa nu poţi declara că ar fi vorba de niponă. Interferenţa statelor cu scopul clar de a le induce cetăţenilor o altă identitate etnică sau lingvistică decât cea obiectivă este susceptibilă de etnocid.+

 Aplicat la Republica Moldova, îmi amintesc de declaraţiile oficiale făcute la Chişinău de observatorii din partea Consiliului Europei şi a OSCE la recensământul din octombrie 2004 prin care se arătă că în foarte multe cazuri, respondenţii au fost determinaţi de recenzori să declare mai degrabă că sunt moldoveni decât români şi că vorbesc „moldovenească”, mai degrabă decât limba română. Adevărul este că indiferent cum se autodefinesc etnicii români din Republica Moldova, din Ucraina sau cei din Federaţia Rusă, – români, moldoveni sau volohi, bucovineni, basarabeni, herţeni sau transnistreni – ei reprezintă o singură etnie şi vorbesc o singură limbă.

 Războiul dintre ei este unul artificial, fiind provocat şi întreţinut de cei care nu doresc liniştea noastră.

– Poate unii provoacă acest război din motive ideologice? – Dacă vă referiţi la „moldovenismul” antiromânesc ca ideologie de extracţie imperială rusă, da. Iar dacă vă referiţi la ideologia comunistă, mă îndoiesc. Putem să le amintim tuturor celor care urmează linia ideologică trasată de Karl Marx, cuvintele lui legate de locuitorii băştinaşi ai Moldovei: „Limba română e un fel de italiană orientală. Băştinaşii din Moldo-Valahia se numesc ei înşişi români; vecinii lor îi denumesc vlahi sau valahi.”.

În alt loc, Karl Marx nota: „Românii din Ţara Românească – 2500000, Moldova – 1500000, Transilvania – 1486000, Banatul Timişoarei – 1085000, Bucovina – 300000, Basarabia – 896000. Total – 7767000”.

Dacă Marx nu este convingător, să vedem ce spunea Curtea imperială de la Petersburg, în 1840, despre noi:

„Moldova şi Valahia sunt ţări locuite de un popor care are o singură origine, o singură limbă, o singură Credinţă, în pofida separaţiei lor pe plan civil, ele au avut necontenit o singură soartă comună: au suferit împreună de-a lungul secolelor, purtând aceeaşi cruce grea, iar acum sorb o nouă viaţă din acelaşi izvor dătător de viaţă.

Ele au acelaşi trecut, acelaşi prezent şi, bineînţeles – acelaşi viitor!”

(Revista Ministerului Instrucţiunii Publice, fasculul 29, secţiunea IV, Petersburg, 1840, pagina 7).

 

 – Vă mulţumim.

 

 

Igor Burciu

Vlad Cubreacov blog

13/04/2015 Posted by | LUMEA ROMANEASCA, ROMÂNII DESPRE ROMÂNI | , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Despre ţările române şi numele poporului român

 

 

 

 

Numele nostru, generic şi străvechi, acela pe care-l întrebuinţează poporul, este numele de rumân.

Forma român pare a fi mai nouă – o găsim în secolul al XVI-lea în Paliia de la Orăştie – şi se datoreşte influenţei literare.

Rumân este însă vechiul nume al romanilor, modificat după legile dezvoltării limbii noastre.

Sântem singurul popor romanic care am păstrat numele vechilor stăpânitori; fragmentul etnic al “romanşilor” sau retroromanilor din Alpi (sudul Elveţiei şi nordul Italiei) e prea puţin numeros – câteva zeci de mii – spre a fi pus alături.

Pe lângă acest nume generic şi străvechi, am mai avut şi alte nume, locale, după formaţiunile politice sau individualităţile geografice în care locuiam. Ni s-a spus şi ne-am spus, astfel, olteni, munteni, moldoveni, ardeleni, sau transilvaneni, dobrogeni, bănăţeni şi maramureşeni.

Chiar în cuprinsul regiunilor care au determinat aceste numiri, s-au format apoi alte denumiri, corespunzând unor împărţiri şi mai mici, unor ţinuturi caracteristice.

Astfel, s-au deosebit în Transilvania bârsanii (în ţara Bârsei), mărginenii (în regiunea Sibiului) şi moţii (în Munţii Apuseni); în Moldova, vrâncenii (în Vrancea).

O diferenţiere a avut loc şi în legătură cu opoziţia dintre munte şi câmpie.

Locuitorii celui dintâi, specializaţi în păstorie, s-au numit şi mocani, în timp ce aceia care stăteau la şes, îndeletnicindu-se mai mult cu agricultura, au purtat numele de cojani.
Ca şi pentru popor, a existat şi pentru ţară un nume străvechi şi generic: acela de Ţara Românească.

Este numele care s-a păstrat şi după întemeierea statului, pentru ţinutul dintre Carpaţi şi Dunăre – aci e Vlaşca găsită de slavii migratori – cât şi pentru o regiune întreagă dinTransilvania, pomenită în secolul al XIII-lea sub numele de “Terra Blacorum”.

Venirea ungurilor şi formarea celor două state româneşti a dus la crearea unor noi denumiri, oficiale, în legătură fie cu aşezarea geografică, fie cu întemeietorul statului şi al dinastiei.
Numele oficial al Ţării Româneşti, întrebuinţat de cancelaria domnească, este, în documentele slave şi greceşti Ungrovlahia, în cele latineşti,Transilvania.

Şi unul şi celălalt au un înţeles geografic: cel dintâi, de origine greacă, înseamnă “Vlahia de lângă Ungaria”, spre a o deosebi de cealaltă Vlahie, din peninsula Balcanică; cel de-al doilea are înţelesul de “ţara de dincolo de munţi” (Alpi e luat aci cu înţelesul generic de munte).

Uneori, i se mai spune ţării Basarabia, după întemeietorul dinastiei; se întrebuinţează de asemenea numirea de Muntenia.
Moldova poartă, în documentele cancelariei domneşti, de obicei acest nume, care este numele râului; câteodată, i se spune şi Moldovlahia.

În actele greceşti, găsim uneori numirile Rusovlahia (adică Vlahia de lângă Rusia) şi Maurovlahia (Vlahia Neagră). Turcii o numesc, după întemeitor, Bogdanili (ţara lui Bogdan) sau Cara-Bogdan (Bogdania neagră).
Transilvania (mai rar Ultrasilvania) e un termen de origine cultă, datorit cancelariei latine a regilor Ungariei.

Înseamnă “ţara de dincolo de păduri”: aşa se înfăţişa ea pentru ungurii din pustă.

(Constantin C. Giurescu, Dinu C. Giurescu, “Istoria românilor din cele mai vechi timpuri si până astăzi”, 1975, editura Albatros , pag. 245).

13/04/2015 Posted by | ISTORIE ROMÂNEASCĂ | , , , , , , | Lasă un comentariu

%d blogeri au apreciat: