MARTURII ISTORICE: Primii romani basarabeni arestati de politia politica din fosta URSS

 

 

Anul 1920 – Primii romani basarabeni arestati politic in URSS

În urma accesării dosarelor care se păstrează în Arhiva Serviciului de Informaţii şi Securitate al R. Moldova, s-a constatat că cel mai vechi dosar al unei persoane supuse represiunii politice datează din anul 1920.

 Cum a ajuns acest dosar în arhiva SIS este greu de explicat. Probabil, odată cu venirea NKVD-ului în Basarabia, la 28 iunie 1940, discipolii lui Feliks Dzerjinski şi-au adus şi „rezultatele muncii” lor în RASS Moldovenească.

Totodată, deşi a fost dată o decizie de condamnare în anul 1921, dosarul respectiv a fost luat la evidenţă de fostul KGB al RSS Moldoveneşti abia în anul 1962.

 

Dosarul  numarul 9443/1920 priveşte trei persoane locuitoare în satul Roghi, plasa Lunga, judeţul Tiraspol de pe malul stâng al Nistrului şi a fost intentat la 28 iulie 1920 de Subsecţia Secretă Tiraspol a Comitetului Extraordinar (CK) din regiunea Odesa în baza unei informaţii venite de la un agent secret al CK-ului, secţia Dubăsari, aflat în misiune pe malul drept al Nistrului, în Basarabia (până la urmă, acesta nu a fost identificat şi nici interogat), precum că Palega Efimia Semionovna, de 16 ani, Pugaci Marfa Semionovna, de 35 de ani, şi Todirco Gheorghe Semionovici, de 32 de ani, toţi cetăţeni ai RSSF Ruse, transportă ilegal persoane peste Nistru, adică în România.

Arestate, aceste persoane au fost închise în aşa-numita „Casă de detenţie” din Tiraspol. Percheziţia efectuată la casele lor nu a dat niciun rezultat.

Redăm în continuare informaţia, după o Încheiere întocmită la 14 ianuarie 1921 de un oarecare Saşin, satul Roghi, plasa Lunga şi spionaj al secţiei Tiraspol a CK-ului.

Potrivit documentului, la primirea acestei informaţii, un agent secret al CK-ului din Tiraspol, însoţit de doi colaboratori ai acestei secţii – Osmanov şi Certkov – s-au deplasat în satul Roghi pentru investigaţii.

 Neajungând la casa Marfei Pugaci, cekiştii Osmanov şi Certkov s-au ascuns după un stog de fân, iar agentul secret a intrat în casa M. Pugaci, prezentându-se drept „prizonier austriac”, informând-o că a fost trimis de către fraţii ei, soldaţi în Armata Roşie, cu rugămintea să-l treacă peste Nistru, în Basarabia.

 Întrucât Pugaci nu cunoştea limba rusă, iar „prizonierul” – limba română, femeia a apelat la Gheorghe Todirco, cel care a vorbit cu „austriacul” în germană, căci acesta luptase pe frontul austriac. Ceva mai târziu, a venit şi Efimia Palega, sora Marfei, care a discutat cu „prizonierul” în limba rusă. Cei trei s-ar fi pus de acord că-l transporte pe „prizonier” peste Nistru pentru suma de 500 de lei, iar operaţia trebuia să o efectueze consăteanul lor Afanasie Stogul.

„Prizonierul” a mai comunicat că, atunci când el a scos din buzunar un pachet de 2.000 de lei, învinuiţii, crezând că el într-adevăr nu cunoaşte limba moldovenească s-au şoptit să-i sugereze lui Stogul ca, în timpul trecerii, să-l deposedeze de aceşti bani. În fine, susţine că Palega, Pugaci şi Todirco s-ar fi interesat de politica Rusiei Sovietice.

Palega, Pugaci şi Todirco nu recunosc acuzaţiile, spunând că, la solicitarea „prizonierului” de a-l transporta peste Nistru, aceştia l-au sfătuit să apeleze la soldaţii din cordonul de pe Nistru, care îl vor ajuta să treacă. „Prizonierul”, la rândul lui, le-a mărturisit că a încercat să vorbească cu militarii, care, în loc să-l ajute, l-au dezbrăcat. Referitor la suma de bani propusă, Todirco spune că străinul într-adevăr a scos din buzunar nişte bani, dar ce fel de bani erau aceştia el nu ştie, iar lei româneşti nu a văzut niciodată.

Pentru a-şi fundamenta acuzaţiile CK-iştii au găsit şi un „martor”, sătean cu învinuiţii, care a declarat că tot satul ştie că Afanasie Stogul transportă persoane peste Nistru, iar Palega, Pugaci şi Todirco îi sunt ajutori. Întrucât, consideră anchetatorul, vina acuzaţilor este demonstrată (pe baza informaţiei şi a unei singure declaraţii a unui martor), propune, în calitate de pedeapsă, ca Palega, Pugaci şi Todirco să fie deportaţi în lagăr pentru un termen de trei ani fiecare.

Ulterior, la 20 februarie acelaşi an, se întocmeşte o altă Încheiere de către împuternicitul pentru anchetă al secţiei Tiraspol a CK-ului, care, în fond, repetă cele din prima. Însă, în aceasta apar elemente noi, principiale: la infracţiunea imputată iniţial Efimiei Palega, Marfei Pugaci şi lui Gheorghe Todirco de „transport ilegal de persoane peste Nistru”, se adaugă şi cea de „spionaj” în favoarea României.
Având în vedere cele „confirmate”, anchetatorul propune drept pedeapsă ca Gheorghe Todirco să fie deportat într-un lagăr de concentrare pentru un termen de trei ani, Efimia Palega – pentru un an, iar Marfa Pugaci – pentru doi ani.

Decizia finală a fost pronunţată la 26 septembrie 1921, printr-un proces-verbal al Secţiei Secrete Tiraspol a Subsecţiei Odesa a Comitetului Extraordinar (ЧК) pentru lupta cu contrarevoluţia, specula şi infracţiunile de funcţie. Gheorghe Todirco este condamnat la un an de lagăr. „Judecătorii” au ţinut cont de recomandările anchetatorului, aşa încât Efimia Palega şi Marfa Pugaci au fost declarate „inconştiente” şi eliberate de pedeapsă.

La pronunţarea „sentinţei”, Afanasie Stogul se afla în arestul CK-ului.
Gheorghe Todirco a fost reabilitat de Procuratura R. Moldova la 1 martie 1996.

 

P.S. Arhiva SIS mai deţine alte două dosare datate cu anul 1921, inclusiv mai multe dosare intentate în anii 1924, 1926, 1927, 1928, 1929, 1930, la care se adaugă câteva mii de dosare ale Marii Terori din anii 1937-1938. Numărul total al dosarelor persoanelor supuse represiunilor politice ajunge la circa 25.000.

P.P.S. În ziarul TIMPUL md. din 9 decembrie 2008, adresam directorului de atunci al SIS, Artur Reşetnicov, întrebarea câte dosare mai deţine SIS care încă n-au fost în proces de reabilitare şi câţi ani va mai dura reabilitarea. Întrebarea a rămas fără răspuns.

Actualmente pe rafturile de arhivă ale SIS-ului sunt circa o mie de dosare şi soarta a câteva mii de persoane încă nereabilitate.

P.P.P.S. Întrebarea firească este de ce actualul SIS, care nu se identifică cu fostul NKVD şi KGB, mai ascunde asemenea crime şi când va face lumină deplina asupra celor petrecute acum aproape 100 de ani?

dr. în drept Mihai Taşcă,
secretarul Comisiei prezidenţiale pentru studierea şi aprecierea regimului comunist totalitar din R. Moldova

 

Surse : timpul.md/Tribuna-Basarabiei