CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Prima ocupaţie sovietică a teritoriilor româneşti de la Est de Prut (1940 – 1941). Cronologia terorii


 

 

Doliu pentru Basarabia, București, România, 1940

28 iunie 1940 – zi neagră din istoria românilor

 

 

 

 

 

 

28 iunie 1940 este o zi neagră din istoria românilor, este ziua începutului primei ocupaţii sovietice a teritoriilor româneşti de la Est de Prut.

Una din consecinţele ocupaţiei a fost instituirea de catre ocupanti a  terorii comuniste pe teritoriul R.S.S.Moldovenești anexate de U.R.S.S.

 

 

Drapelul Germaniei Fasciste, 1940
Drapelul României, 1940
Drapelul Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste (URSS), 1940
Drapelul Germaniei Fasciste, 1940 Drapelul României, 1940  Drapelul Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste (URSS), 1940

 

Cronologia terorii comuniste din prima ocupaţie sovietică a teritoriilor româneşti de la Est de Prut

 Data

 Evenimentul

1940, 23-26 iunie

Comisarul poporului pentru Afacerile Externe ale URSS V. Molotov îl informează pe ambasadorul german la Moscova, contele Friedrich Werner von der Schulenberg, despre intenţia guvernului sovietic de a cere României cedarea Basarabiei şi Nordului Bucovinei de a recurge la forţă, dacă guvernul roman nu se declară imediat de accord cu aceste cedări teritoriale.

1940, 23 iunie

Un număr de circa 23 de avioane sovietice depăşesc frontiera cu România şi pătrund până deasupra oraşului Chişinău. Această activitate aeriană depăşeşte cadrul recunoaşterii din zilele precedente şi constituie o agresiune aeriană asupra României.

1940, 26 iunie

Comisarul poporului pentru Afacerile Externe ale URSS V. Molotov înmânează ministrului României la Moscova Gh. Davidescu, nota ultimativă a guvernului sovietic, prin care cere cedarea imediată teritoriilor româneşti de la Est de Prut, conform unei hărţi anexate.

1940, 27 iunie, ora 17.00

La Bucureşti are loc o întrevedere între regele Carol al II-lea şi Killinger. Întrebat ce atitudine va avea guvernul roman faţă de untimatumul sovietic, regele Carol al II-lea s-a pronunţat hotărât că armata română poate să opună rezistenţă URSS cu condiţia ca Germania să împiedice ca Ungaria şi Bulgaria să atace pe la spate România.

1940, 27 iunie

Guvernul sovietic cere evacuarea teritoriilor revendicate în decurs de patru zile începând cu 28 iunie, ora 14.00 (ora Moscovei).

1940, 27 iunie

Fuvernul roman declară că „pentru a evita gravele urmări pe care le-ar avea decurgerea la forţă şi deschiderea ostilităţilor în această parte a Europei, se vede nevoit să satisfacă condiţiile de avacuare specifice în răspunsul sovietic”

1940, 29 iunie

În dimineaţa zilei de 28 iunie guvernul de la Bucureşti a fost constrând să accepte official cedarea teritoriilor rămâneşti de la Est de Prut sovieticilor.

1940, 28 iunie

Forţele Armaiei Roşii au ocupat oraşele Chişinău, Cernăuţi şi Cetatea Albă.

1940, 28 iunie

Autorităţile comuniste încep arestările în masă a funcţionarilor ce au activat în timpul administraţiei româneşti.

1940, 28 iunie – 3 iulie

În timp ce se retrageau mulţi militari români au fost reţinuţi şi dezarmaţi de sovietici.

1940, 30 iunie

Apare primul număr al ziarului „Basarabia sovietică” în limbile română şi rusă. Iniţial ziarul era difuzat gratuit.

1940 28 iunie-1 iulie

Administraţia sovietică înstituită în regiune a ordonat deposedarea de bunuri a Capelelor de pe lângă Palatul Mitropolitan, Facultăţii de Teologie, Seminarului Teologic, Liceului Eparhial de Fete, Liceului „B. Petricescu-Haşdeu”, Liceului „A. Russo”, Şcoalii Normale de Băieţi, Liceului „Regina Maria”, Facultăţii de Agronomie, Liceului Militar „Regele Ferdinand”, Azilului de Bătrâni „Sfântul Alexandru”, Închisorii Centrale, Şcolii Naţionale de Viticultură, Azilului „Cavalji”, Spitalului „Costiujeni”, Casei copilului, Ospătăriei Saracilor din Piaţa Nouă, 20, celor trei biserici militare, şi Bisericii greceşti.

1940, iunie-august

Autorităţile sovietice au arestat toţi foştii deputaţi din Sfatul Ţăriicare au rămas pe teritoriile ocupate.

1940, 2 iunie

La Moscova a avut loc şedinţa Biroului Politic al CC al PC(b) din URSS la care au participat Stalin, Molotov, Kaganovici, Beria, Hruşciov, Kalinin, Voroşilov la care s-au pus în discuţie „Problemele CC al PC(b) din Ucraina”.

1940, 3 iulie, ora 12.00

La ora 14.00 autorităţile sovietice de ocupaţie au închis punctele de trecere la frontieră, astfel în România au reuşit să treacă doar o parte din cei care au dorit să se refugieze.

1940, 3 iulie

Preşedinţia Consiliului de Coroană a declarat această zi – Zi de Doliu în România.

La ora 13.00 toată populaţia Ţării a păstrat un minut de reculegere. Circulaţia a fost complet suspendată în întreaga ţară la aceeaşi oră pentru un minut.

1940, 9 iulie

Conform hotărârii CCP din URSS pe teritoriile româneşti ocupate au început a activa tribunalele militare care urmau să examineze „infracţiunile contarevoluţionare şi de banditism”. În acest fel, autorităţile de la Kremlin legalizează fabricarea dosarelor politice locuitorilor de pe teritoriile româneşti ocupate şi judecarea lor conform legislaţiei RASSM – stat fantomă creat cu scopul sovietizării ţinutului dintre Nistru şi Prut.

1940, 10 iulie

Organele de stat sovietice, împreună cu conducerea unicului partid politic din URSS-PCUS, au decis unirea teritoriului Basarabiei cu cel al RASSM.

1940, 10 iulie

Administraţia sovietică de la Kremlin a decis suplimentarea trupelor NKVD-iste şi majorarea numărului unităţilor militare de escortă pe teritoriul Moldovei de la Est de Prut, totul în scopul arestării imediate a funcţionarilor administraţiei româneşti rămaşi pe teritoriile ocupate de sovietici.

1940, iulie

Liderii de la Kremlin au creat la Chişinău o comisie ce avea sarcina să recruteze tineri la muncă pe „şantierele comuniste” din raioanele estice şi nordice ale URSS.

1940, 23 iulie

La indicaţia autorităţilor comuniste de la Kremlin au fost lichidate breslele-sindicatele româneşti fiind declarate a fi reacţionare deoarece din ele făceau parte atât muncitorii, cât şi patronii, iar în doctrina sovietică concepţia luptei de clasă era principalul.

1940, iulie

Ostaşii Armatei Roşii au arestat şi împuşcat pe teritoriul morii din Orhei colectivul orchestrei simfonice de la Chişinău care a decis să revină pe teritoriile ocupate dintr-un turneu de la Bucureşti.

1940, iulie

La indicaţia NKVD-ului de la Moscova zilnic foştii ofiţeri din Armata Albgardistă, stabiliţi pe teritoriile ocupate erau chemaţi la secţiile locale, iar în timpul nopţii – arestaţi.

1940, 1 august

În conformitate cu legislaţia URSS, veniturile muncitorilor, funcţionarilor, oamenilor de artă, poeţilor, precum şi a medicilor, avocaţilor şi a altor categorii sunt supuse impozitării sovietice.

1940, 2 august

Autorităţile de stat din URSS decid ca pe teritoriul ocupat de la Est de Prut să fie constituită o nouă republică unională. Se formează RSSM. Preşedinte este desemnat comunistul transnistrean T. Konstantinov.

1940, 3-4 august

A avut loc un nou val de arestări în masă a mai multor funcţionari, deţinători de funcţii în administraţia românească, inclusiv, Chiril Severin, Nicolae Pascaru, Nicolae Stog, Alexandru Melnicenko ş.a.

1940, 8 august

Autorităţile sovietice de ocupaţie au creat NKVD-ul local – organ de teroare şi represiune. Conducerea acestuia i-a fost încredinţată maiorului de securitate sovietic Nicolai Sazâkin.

1940, 9 august

Conducerea sovietică continuă politica de depopulare a teritoriului românesc al Moldovei de la Est de Prut solicitând a fi recrutaţi încă 20 000 muncitori pentru industria grea şi extractivă unională.

1940, 12 august

Administarţia sovietică lichidează sistemul românesc de învăţământ, îl substituie cu cel sovietic şi introduce studierea obligatorie în şcoli a limbii ruse.

1940, 14 august

Conform directivei Moscovei Comitetul regional al Partidului Comunist (bolşevic) din RASSM – Moldobkomul – i s-a conferit statutul de Partid Comunist al RSSM. În aşa mod organele de partid sovietice se extind şi pe teritoriile de la Est de Prut. Prim-secretar a fost numit docilul Kremlinului P. Borodin, rus de naţionalitate.

1940, 15 august

Prezidiul Sovietului Suprem al URSS a emis decretul „Cu privire la restabilirea pe teritoriul Basarabiei a legislaţiei sovieticere reritoare la naţionalizarea pământuilui”. Conform acestuia, tot pământul şi subsolul, pădurile şi apele au trecut în posesia statului.

1940, 15 august

Prezidiul Sovietului Suprem al URSS a emis decretul „Cu privire la naţionalizarea băncilor, întreprinderilor industriale şi a căilor de comunicaţii din Basarabia”.

1940, 21 august

În baza unei hotărâri a organelor de conducere de la Kremlin şi preluată de cele de partid locale s-a stabilit refacerea şi concentrarea industriei  Moldovei. În pofida faptului că proprietar se considera URSS, majoritatea investiţiilor de capital – şase milioane ruble – au fost alocate din bugetul republican şi nicidecum de cel unional.

1940, 28 august

Conducerea sovietică continuă politica de depopulare a teritoriului românesc ocupat dintre Nistru şi Prut solicitând a fi recrutaţi încă 21 000 muncitori pentru industria grea unională.

1940, 31 august

La indicaţia autorităţilor sovietice de la Kremlin, Prezidiul Sovietului Suprem al RSSU a înaintat un proiect de lege: „Cu privire la repartizarea populaţiei Basarabiei, Nordului Bucovinei, RASSM între RSSU şi RSSM”. Conform acestuia RSSU I s-a atribuit un teritoriu populat de 337 122 de români, ceea ce constituie 20,94% din numărul de locuitori.

1940, august

La indicaţia organelelor NKVD-ului de la Moscova, organele NKVD-ului de la Chişinău la sfârşitul lunii au organizat transferarea mai multor mii de reprezentanţi ai administraţiei publice care au activat în perioada românească în lagărele de corecţie prin muncă din RSS Kazahstan, regiunea Kazan (RASS Tatară), Karaganda, Siberia, lagărele Vâtegorsk, Veatsk, Cerepoveţ.

1940, 1 septembrie

Banca Naţională a URSS a emis o înştiinţare în conformitate cu care toate operaţiile bancare din teritoriile româneşti ocupate urmau să se înfăptuiască în valută sovietică. Din acest moment leul românesc e scos din circulaţie şi substituit cu rubla sovietică.

1940, 10 septembrie

În conformitate cu hotărârea CCP din URSS nr.1667 oraşul Chişinău a fost trecut în categoria oraşelor cu regim special de gradul II, în care nu aveau dreptul să locuiască persoanele consamnate penal în baza articolelor: 58 – crime contrarevoluţionare; 59-3 – banditism; 74 – acte de huliganism din partea indivizilor cu două condamnări; 107 – speculă; 193-24 – spionaj (Codul Penal al RSSU a fost în vigoare pe teritoriul RSSM până în anul 1961).

1940, 13 septembrie

CC al PC(b) din URSS şi CCP al URSS au adoptat rezoluţia despre cotele maxime ale unei gospodării ţărăneşti în teritoriile româneşti de la Est de Prut. Conform acesteea cota maximă în judeţele de Sud era de 20 ha, iar în cele din judeţele de la Nord 10 ha, în două raioane ale fostului judeţ Hotin (Briceni şi Lipcani) – 7 ha. Drept consecinţă au fost distruse vii şi livezi particulare, iar 2 765 ha de vii şi 2 414 ha de livezi au fost luate cu forţa de la 1 433 ţărani înstăriţi.

1940, 13 septembrie

Noua administraţie moscovită instituiă cu forţa la Est de Prut a decis confiscarea cărţilor bisericeşti şi distrugerea sectelor religioase. Timp de zece zile au fost organizate comisii speciale orăşeneşti şi judeţene împuternicite să materializeze acest lucru.

1940, 20 septembrie

Bazându-se pe rezoluţia unională din 13 septembie 1940, CC al PC (b) M şi CCP din RASSM au adoptat o hotărâre despre exproprietărirea surplusurilor, adică a pământuitilor peste cotă. Ca consecinţă imediată 106 119 ha de pământ arabil, vii şi livezi au fost fărâmiţate şi împărţite ţăranilor cu puţin pământ.

1940, 24 septembrie

În conformitate cu hotărârea CCP din URSS Instituţia Asigurării de Stat era obligată ca în decursul anilor 1940-1941 să evalueze costul construcţiilor aflate în proprietatea locuitorilor de la sate, adică a gospodăriilor ţărăneşti.

1940, octombrie, prima duminică

Ca reacţie la nelegiuirile sovietice comise pe teritoriile româneşti ocupate un grup de tineri de la Liceul „V. Lupu” şi ai Şcolii de Fete „Doamna Maria” din Orhei au constituit organizaţia antisovietică „Maidahonda”.

1940, 3 octombrie

Conform directivelor Kremlinului a fost luată decizia „Cu privire la paşaportizarea populaţiei Basarabiei”. Pe baza acesteea în perioada 1 noiembrie 1940-1 ianuarie 1941 au fost eliberate paşapoarte sovietice lociuotorilor din oraşe, orăşele, centre raionale, localităţi unde erau SMT-uri, în localităţile de frontieră, muncitorilor din construcţii, transport feroviar şi sovhoturi.

1940, 5 octombrie

În cadrul unei şedinţe extraordinare a organelor locale de partid ale republicii tampon RASSM din componenţa RSS Ucrainene s-a decis organizarea alegerilor în Sovietul Suprem de la Chişinău.

1940, 7 octombrie

Guvernul sovietic a informat că evacuarea persoanelor solicitate de Statul Român s-a încheiat la 27 septembrie şi că se evacuaseră în total 13 750 de persoane.

1940, 12 octombrie

Noua administraţie moscovită instituită cu forţa în Moldova de la Est de Prut a stabilit normele maxime de livadă şi vie pentru o gospodărie ţărănească. În consecinţă au fost luate de la 15 100 ţărani înstăriţi 102 200 ha de pământ (aproximativ 37,6% din proprietatea lor funciară).

1940, 12 octombrie

La iniţiativa autorităţilor sovietice de la Kremlin s-a decis organizarea a 20 de staţii de maşini şi tractoare pe teritoriile româneşti ocupate. În acest scop urmau a fi folosite moşiile naţionalizate, înzestrate cu imobil şi case de locuit, cu inventarul necesar.

1940, 28 octombrie

Organele locale de partid au gestionat organizarea colhozurilor în fostele colonii nemţeşti, în judeţul Cahul – şapte, iar în judeţul Tighina – şase colhozuri.

Colhozurile au fost asigurate cu utilaj, imobil, vitele de tracţiune şi cele producătoare rămase de la cei plecaţi, iar colhozinicii primeau în proprietate casele de locuit părăsite de nemţi.

1940, 4 noiembrie

Prin decretul Prezidiumului Sovietului Suprem al URSS referitor la delimitarea frontierei dintre RSSU şi RSSM au fost stabilite frontierele RSSM. Basarabia pierdea judeţele Ismail, Cetatea Albă şi Hotin (peste 15 000 km pătraţi), care intrau în componenţa RSSU şi era unită cu un teritoriu din stânga Nistrului (raioanlele Grigoriopol, Dubăsari, Camenca, Râbniţa, Slobozia şi Tiraspol), mult mai mic decât RASSM din care o buna parte (opt raioane) i-a fost dată RSSU.

1940, 14 noiembrie

Organele locale de partid au coordonat strămutarea colhoznicilor din raioanele de peste Nistru în judeţele Cahul şi Tighina. În scurt timp au fost strămutate 102 familii din raionul Grigoriopol şi 96 familii din raionul Camenca.

1940, 14 decembrie

Prezidiul Sovietului Suprem al URSS printr-un decret special a impus folosirea codurilor penal, civil, de procedură penală, civilă, codul muncii şi codul familiei al RSSU pe teritoriile româneşti de la Est de Prut.

1940, noiembrie

Administraţia sovietică instituită cu forţa pe teritoriile româneşti de la Est de Prut au transformat Mănăstirea Frumoasa din Orhei în casă de odihnă. Mănăstirea Suruceni din judeţul Orhei a fost transformată în spital, mănăstirea Hârjauca din judeţul Chişinău a devenit spital republican. Mănăstirea Curchi a fost transformată în spital pentru bolnavii de tuberculoză, iar mănăstirea Hârbobăţ a fost reorganizată în azil pentru copii orfani.

1940, noiembrie

La ordinul organelor sovietice de la Kremlin pe teritoriului Moldovei de la Est de Prut au fost create primele colhozuri.

1940, 31 octombrie

Pe teritoriul dintre Nistru şi Prut au fost strămutate 9 700 familii ţărăneşti de ucraineni din Ucraina de Est şi 6 000 de familii ţărăneşti de aceeaşi etnie din regiunile de Vest ale RSSU.

1940, 4 decembrie

Comisariatul român pentru refugiaţi a înregistrat 220 500 de refugiaţi din teritoriile româneşti ocupate de sovietici.

1940, 21 decembrie

Organele locale de partid au recunoscut, că din cele 315 688 tone de cereale aduse la punctele periferice  greu accesibile pentru transport se păstrau în grămezi 65 000 tone, dintre acestea 50 500 tone aflându-se sub cerul liber.

1940, 29 decembrie

Autorităţile sovietice au ordonat închiderea Bisericii „Al. Nevskii” din Chişinău.

1941, 12 ianuarie

Administraţia sovietică instituită cu forţa pe teritoriile româneşti de la Est a organizat primele pseudo-alegeri în stil sovietic în Sovietul Suprem de la Chişinău.

1941, 15 ianuarie

Autorităţile sovietice au decis închiderea Bisericii ortodoxe de pe lângă Spitalul „Costiujeni”, biserica „Sfântul Nicolae” din Chişinău şi biserica de pe lângă Penitenciarul din Bălţi.

1941, 10 februarie

A apărut decretul despre trecerea limbii române la grafia slavonă. Conform acestuia, începând cu 1 martie 1941, pe teritoriile româneşti ocupate urma să se folosească doar grafia chirilică.

1941, 10 februarie

În scopul legiferării ocupaţiei sovietice a teritoriilor de la Est de Prut, Kremlinul a promovat Constituţia RSSM, care era o copie a Constituţiei sovietice.

1941, februarie

La indicaţia organelelor NKVD-ului de la Moscova, cele de la Chişinău au fost transferaţi în lagărele de corecţie prin muncă din Vâtegorsk, Veatsk şi Cerepoveţ din RSFSR ţăranii arestaţi şi judecaţi deoarece nu erau în stare să achite la stat dările exagerate.

1941, 13 februarie

Autorităţile sovietice au decis închiderea Sinagogii Mari din Nisporeni şi a Sinagogii nr. 6 din Tighina.

1941, 25 februarie

În cele şase judeţe dintre Nistru şi Prut activau 111 colhozuri care includeau 14 362 gospodării ţărăneşti şi aveau 32 833 membri apţi de muncă.

1940, 8 martie

Prezidiul Sovietului Suprem al URSS a aprobat decretul „Cu privire la cetăţenia locuitorilor Basarabiei şi Bucovinei de Nord”. Conform acesteea, tuturor ersoanelor care au fost supuşi ai Imperiului Rus la 7 noiembrie 1917 şi care locuiau pe teritoriul provinciei Basarabia a 28 iunie 1940 (şi copiii lor) li se atribuia cetăţenie sovietică.

În privinţa populaţiei Bucovinei de Nord, care nu făcuse parte niciodată din Imperiul Rus, decretul menţiuona că aceştea bobândesc cetăţenia sovietică dela 28 iunie 1940.

Referitor la locuitorii permanenţi ai Basarabiei, dar care nu se aflau la 28 iunie 1940 pe teritoriul Basarabiei erau datori până la 1 mai 1941 să se înregistreze la consulatele şi ambasadele sovietice ca cetăţeni sovietici. Aceasta nu se răsfrângea asupra persoanelor care dobândise o cetăţenie străină până la 28 iunie 1940 – cetăţenia română nu se lua în consideraţie.

1941, 10 martie

La indicaţia organelor organelelor NKVD-ului din Moscova, cele de la Chişinău, în colaborare cu cele de partid şi Comisariatul Poporului pentru Învăţământ, în scopul cunoaşterii opiniilor intelectualilor cu viziuni proromâneşti, şi pentru a-i depista a fost organizată o Consfătiure la care s-au discutat multiple probleme lingvistice. Drept consecinţă a început operaţia de arestare în masă a intelectualilor.

1941, 18 martie

Autorităţile sovietice au decis confiscarea inventarul Mănăstirii Căpriana.

1941, martie

La indicaţia autorităţilor sovietice este vandalizat o parte din inventarul mănăstirii Frumoasa.

1941, 25 martie

În conformitate cu politica antireligioasă promovată de comunişti a fost închisă Mănăstirea Condriţa.

1941, 12 aprilie

Conform deciziei autorităţilor comuniste a fost închisă Sinagoga „Averbuh” din Soroca.

1941, 12 aprilie

Administraţia sovietică a stabilit închiderea Bisericii greceaşti din Chişinău.

1941, aprilie

La indicaţia organelelor NKVD-ului de la Moscova, organele NKVD-ului de la Chişinău, la sfârşitul lunii, au transferat în lagărele de corecţie prin muncă din RSS Kazahstan, regiunea Kazan (RASS Tatară), Karaganda, Siberia, lagărele Vâtegorsk, Veatsk, Cerepoveţ mai multe mii de reprezentanţi ai administraţiei publice care au activat în perioada românească.

1941, 29 aprilie

La indicaţia autorităţilor comuniste a fost închisă Biserica „Bunavestire” din Chişinău.

1941, mai-iunie

Centralismul specific economiei sovietice s-a răsfrânt şi asupra teritoriile româneşti ocupate, pe teritoriul căreia funcţionau 91 de SMT-uri. Organizând SMT-urile statul sovietic a concentrat în mâinile sale principalele mijloace de producţie din agricultură. Colhozurile şi gospodăriile ţărăneşti erau obligate să încheie contracte de muncă cu SMT-urile, în conformitate cu „Contractul-model”, elaborat de Comisariatul republican pentru Problemele Financiare şi confirmat de CCP şi CC al PC(b) de la Chişinău.

1941, 31 mai

După ce au fost torturaţi şi maltrataţi o parte dintre membrii organizaţiei antisovietice „Maidahonda” sunt condamnaţi la moarte prin împuşcare.

1941, 11 iunie

Ostaşii sovietici în mod organizat au confiscat toate difuzoarele din familiile băştinaşilor. Începând cu 11 iunie postul de radio din Bulgaria transmitea periodic că „în Basarabia se pregătesc acţiuni de masă” (se refereau la deportări).

1941, 13 iunie

24 345 de băştinaşi au fost declaraţi de către regimul sovietic de ocupaţie „categorii speciale de criminali” şi au fost deportaţi în lagărele de muncă din regiunile Altai, Kirov, Krasnoiarsk, Novosibirsk, Omsk, în RSS Kazahstan şi RASS Komi.

1941, 24 iunie

Special convocatul Tribunalul militar regional din Odesa a judecat şi condamnat un grup de 12 elevi membri ai organizaţiei antisovietice „Maidahonda”, împreună cu învăţătoarea lor Maria Majar în baza art. 54-4, 54-6, 54-11 al Codului Penal al RSSU drept „spioni şi trădători de ţară” şi „duşmani ai poporului”. Şase dintre ei au fost condamnaţi la moarte şi executaţi pe loc, unsprezece au fost arşi de vii în penitenciarul din Orhei, iar ceilalţi au fost condamnaţi la 25 de ani închisoare.

1941, 28 iunie

Autorităţile comuniste decid deschiderea unui Muzeu Antireligios în incinta fostei Capele a Liceului de fete.

1941, 26 iulie

Reinstaurarea autorităţilor româneşti la Chişinău. Armata română, împreună cu cea germană, a participat la eliberarea teritoriilor româneşti de ocupaţia sovietică.

Eliberarea a durat 35 de zile: 22 iunie-26 iulie şi s-a delimitat în două perioade distinctive: aşteptarea strategică (10 zile) şi ofensiva (25 de zile). Ritmul de înaintatre 3-7 km în 24 de ore (în Bucovina circa 12 km pe zi).

1941, iulie

La retragerea sovieticilor într-o pivniţă de la Sculeni au fost găsite cinci cadavre: patru de bărbaţi şi unul de femeie.

La toate victimele, originare din judeţul Bălţi, le-au fost legate mâinile la spate după care au fost strangulate.

1941, iulie

Pierderile armatei române în timpul eliberării teritoriilor de la Est de Prut până la 31 iulie s-au cifrat la 24 396 militari (5 011 morţi, 14 898 răniţi, 4 487 dispăruţi) ceea ce constituie câte 610 ostaşi zilnic timp de 40 de zile.

1941, septembrie

În beciul sediului NKVD-ului din strada Viilor 97 au fost descoperite 87 de cadavre dintre care 15 într-o groapă comună, având mâinile şi picioarele legate.

1941, septembrie

Autorităţile române au stabilit că în subsolurile Palatului Metropolitan din Chişinău fuseseră amenajate celule individuale pentru „naţionaliştii români” unde erau torturaţi cu curentul electric.

1941, septembrie

În curtea Consulatului Italian, unde NKVD-ul îşi stabilise unul din sedii, au fost dezgropate 80 de cadavre, majoritatea rămase neidentificate deoarece fuseseră mutilate, batjocorite şi arse în timpul „anchetei”, ulterior fuseseră „tratate” cu var nestins şi cu acizi.

După resturile îmbrăcămintei s-a dedus că trupurile aparţinuseră unor preoţi, studenţi şi elevi.

 Mariana S. ŢĂRANU, doctor în ştiinţe istorice

                                                                                        Sursa: Istoria md.

Anunțuri

06/03/2015 - Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , ,

2 comentarii »

  1. Dacă românii vor uita crimele făcute de ruşi impotriva românilor atunci degeaba ţin capul pe umeri!

    Apreciază

    Comentariu de Mihai Sava | 09/03/2015 | Răspunde


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: