CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Ce stiu strainii despre aromâni si despre problema aromână ?

 

 

 

 

 Intr-un  documentat  articol despre aromâni, publicat în urma cu ani in  „Die Presse” din Viena,  cunoscutul scriitor şi publicist Karl Marcus Gauss vorbeste  in articolul “Was wir erst noch lemen” (Ceea ce trebuie să mai învăţăm) despre  Noua Europa si problemele ei, vorbindu-ne  pe un spatiu amplu despre  problema aromanilor din Balcani..

Iata un extras care nu poate sa nu ne preocupe pe noi,români si aromâni deopotriva :

“Toţi vorbesc despre „Noua Europă”. Dar cum va vorbi noua Europă? Englezeşte? Franţuzeşte? Sau poate chiar aromâneşte? Despre bucuria diversităţii, teama simplicităţii – şi cu ce se află în avans faţă de noi un mic, aproape uitat popor din Balcani.

Cunoaşteţi aromânii? Aţi dobândit deja primele cunoştinţe de bază ale limbii aromâne? Nu? Este mereu acelaşi lucru, toţi doresc să fie europeni şi nici nu ştiu măcar că viitorul Europei va fi decis de modul cum va fi rezolvată problema aromână!

Recent am văzut la televizor doi oameni impunători, vorbind despre Europa. Unul se numea Kohl, celălalt Chirac.

Aparatul de repetiţie verbal, pe care oricine îl etalează, dacă în zilele noastre i se pun întrebări cu privire la Europa, a decurs la ei un timp în mod statornic fără întrerupere: Că viitorul Europei înseamnă diversitatea culturilor şi a popoarelor sale, şi-au asigurat reciproc cu voie bună, şi că în zona comercială fără vamă se vor schimba nu numai mărfuri, ci şi gânduri.

Cine a fost invocat cu vorbe măreţe, acesta ă fost europeanul de mâine: un om, ale cărui virtuţi sunt receptivitatea faţă de tot ce există în lume, a cărui cinste este toleranţa, a cărui patrie mai largă este întreaga Europă.

Curios să afle tot ce se petrece la vecinul său, dincolo de graniţele vechi, el va fi flexibil şi, atât în metropole cât şi la ţară, el va fi foarte bine informat, cel puţin prin televiziune, cu privire la problemele de cultură europeană, căci bogăţia Europei constă nu (Kohl), nu numai (Chirac), în nici un caz doar (Helmut-Jacques) în forţa economică a continentului, ci… etc.

Există deja acest Nou European? Germanii ar fi flexibili? Asta nu le-a reproşat încă nimeni. Francezii s-ar simţi acasă şi în Germania? Mai degrabă nu, dacă facem abstracţie de bucătăria germană.

Şi austriecii şi-ar avea bucuria lor în faptul că în ţara Eu-soră, Spania, domneşte multitudinea de limbi şi că în afară de limba spaniolă se mai vorbeşte şi catalana, galiciana, basca şi calo?

Atunci noi nici nu am fi aşa de singuratici în strădania noastră onestă de a menţine naţionalităţilor autohtone limbile croată, slovenă, cehă, bineînţeles şi cele române. Vai, precum o ştie toată lumea, stăm prost cu virtuţile, care se pretind de la noi, europenii de azi, cei de mâine.

Şi, totuşi, există deja aceşti oameni receptivi faţă de tot ce există în lume, care nu se bazează în mod grosolan pe posesiunile lor naţionale; cărora nu le vine greu, ci le face plăcere, să gândească şi să vorbească în două sau mai multe limbi; care nu-şi referă acţiunile şi năzuinţele, în mod meschin, asupra unui singur stat, ci mereu la mai multe; pentru care graniţele nu înseamnă o obsesie ci o depăşire cotidiană; care dintotdeauna practică comerţul şi circulaţia între est şi vest, nord şi sud; care îşi câştigă identitatea tocmai din contactul cu diferitele culturi; cărora toate acestea nu trebuie să li se impună ca nişte ţeluri măreţe, fiindcă ei din timpuri străvechi trăiesc toate acestea.

 Pe scurt: Există noul om european. El este aromân…

…Aromâni? Noul lexicon dă doar informaţii scurte: „Aromânii, macedoromânii, macedovalahii, ţintarii, două ramuri principale, dintre care unul constă din meşteşugari, celălalt din păstori nomazi”. A face atâtea greşeli şi a da şi ghicitori în cuvinte aşa de puţine, asta este de asemenea o artă. Dar aşa nu ajungem mai departe.

Izvoarele istoriei dau mărturie despre aromâni cu mult timp înainte de a vorbi, să zicem, despre danezi şi despre austrieci, despre flamanzi sau despre germani. Metropola lor Moscopole era deja un important centru comercial, prin care veneau produse exotice din Orient în nordul Europei, iar de la Veneţia, mărfurile europene erau transportate la Bagdadi când la Bonn, acolo unde astăzi se află Ministerul Economiei, se afla încă frumosul „nimic”. Căci aromânii sunt europeni ai primei ere.

Ei apar din întunecimea istoriei împreună cu vechii greci, la care europenii de azi se referă cu plăcere, când vor să prezinte civilizaţia, democraţia, individualitatea drept o moştenire, pe care nu le mai poate contesta nimeni. Aromânii, ca şi două duzini de alte popoare, se află în Balcani dintotdeuna.

Din încăpăţânare pură ei nu sunt slavi, ci romani. În loc să se ţină docil de cel de-al doilea popor roman, cu românii, ei se orientează semeţ după greci, cu care lingvistic nu au absolut nimic comun.

Mai târziu, când au pătruns slavii în Balcani, ei au intrat în relaţii strânse cu aceştia; în înţelegere foarte bună au trăit mai ales cu bulgarii, indiferent dacă diferitele mari împărăţii ale acestora tocmai se întemeiau sau se prăbuşeau iarăşi. Cu toate că şi ei s-au creştinizat, în varianta ortodoxă, au refuzat totuşi patriarhatul sârb-ortodox ca şi limba bisericească bulgară veche, şi nici scrierea chirilică nu au adoptat-o.

Spre deosebire de francezi sau germani, aromânii dintotdeauna au fost destul de progresişti, să nu-şi lege identitatea lor naţională în mod fatal de ideea unui stat naţional.

Un stat propriu, în care aromânimea să se realizeze în forma sa supremă, în forma statală, ei nu au întemeiat niciodată şi nu au tins spre aşa ceva.

Dintotdeauna ei nu trăiesc izolaţi, numai pentru ei, în contact şi întrepătrundere permanentă cu alte popoare. Astăzi ţinuturile lor sunt împărţite unor state care, în parte, se duşmănesc de-a binelea, Grecia, Albania, Macedonia, Serbia, Bulgaria, România, Turcia.

În evul mediu, poziţia lor de comercianţi de mărfuri şi de bunuri spirituale era necontestată.

Ceea ce a fost transportat de la Brindisi în Europa de Est, ceea ce a fost dus de la Veneţia în Imperiul Bizantin, ceea ce la Viena s-a aşteptat grabnic din Orientul apropiat (condimente!), nu a sosit fără să fi fost transportat o bucată de drum de către aromâni. în izvoarele istorice ale Imperiului Otoman se găsesc pe alocuri plângeri, că tocmai trecătorii de strâmtori cei mai de nădejde şi comercianţii intermediari cei mai iscusiţi, aromânii, arată o dibăcie deosebită, de a scăpa de plata impozitelor prin fel de fel de trucuri şi stratageme.

Dar ei, talentaţii comercianţi ambulanţi şi conducătorii de caravane, nu au fost ahtiaţi numai de bunăstarea lor materială; oricum, nenumărate cărţi greceşti au fost tipărite tocmai la Moscopole, în metropola aromânească, care niciodată nu s-a prezentat fiind exclusiv aromânească, în ea aflându-se mereu şi sârbi, bulgari, otomani, greci, veneţieni şi levantini.

Pe scurt: Mai bine decât le fac pe toate aromânii, de fapt nici nu se poate. Nu-i de mirare că azi ei o duc atât de rău.

Desigur că există la noi în Austria, precum şi în aşa numitele ţări-nucleu ale Uniunii Europene destui oameni inteligenţi, care confundă raţiunea cu raţionalizarea şi cred că dezvoltarea liberă a limbilor ar cauza încetineala apropierii unificării Europei, ar împiedica integrarea.

Astfel de oameni, care îşi imaginează Europa ca un bloc uniform al progresului şi se cred din această cauză oameni progresişti, visează o naţiune comună europeană, în care engleza (sau franceza) ar funcţiona ca limbă de stat şi ar grăbi în felul acesta sfârşitul de mult scadent al anarhiei lingvistice a marginilor.

Cunoscutul lingvist austriac, Georg Hoffmann-Ostenhof, spre exemplu, în revista „Profil”, a proclamat cu câtva timp în urmă, limba engleză ca limbă a unei viitoare Europe, vărsându-şi conştiinţa critică îm emfaza: „Statele Unite ale Europei, ori că vor avea o limbă comună, o „lingua franca”, ori că nu vor exista deloc”. Ca şi mulţi alţi gânditori, care aveau imaginea unor lucruri la fel de măreţe, şi acesta are la îndemână câteva măsuri administrative, care ar fi potrivite să ajute această viziune puternică să răzbată.

Căci, de câte ori nu eşuează lucruri măreţe din cauza unor prejudecăţi mărunte! Astfel ar trebui să se interzică, de pildă, în întreaga Europă sincronizarea unor filme pentru cinematograf sau televiziune.

Aceasta şi încă o serie de alte măsuri briliante de pedagogie forţată ar fi suficiente ca fiecare european să posede, pe lângă dialectul său de acasă, şi limba engleză, deja după o singură generaţie.

Dar, astfel, britanicii, care ştiu engleza deja din copilărie, nu ar fi avantajaţi pe nedrept? Aici se dovedeşte că în fiecare veritabil poliţist al limbii pândeşte şi un poliţist de circulaţie spirituală. Drept contra-serviciu, aşa se exprimă Hoffmann-Ostenhof, englezii ar trebui să renunţe la circulaţia rutieră pe banda stângă, aşa cum au fost obişnuiţi până în prezent!

Această propunere pare să fie simplă, conţine ceva genial. Deoarece Uniunea Europeană este şi o comunitate de schimburi, noi ar trebui, în sfârşit, să recunoaştem în mod creativ câte toate cele se pot schimba! Limba contra maşină de pildă, şi, într-adevăr, acestea două sunt foarte asemănătoare între ele.

Limba maternă, ca şi maşina familiei sunt esenţiale pentru fiecare om, dar, pe de altă parte, acestea nu ar trebui să le fie prea importante, căci teorema lingvistică emisă de Hoffmann-Ostenhof este valabilă şi pentru circulaţie: Statele Unite ale Europei vor circula pe banda dreaptă, ori nu vor exista.

De îndată ce ai învăţat cu Hoffmann-Ostenhof să gândeşti europeneşte, soluţiile pentru multe probleme ale continentului îţi vin în cap, ca de la sine. Şi, în afară de aceasta, totul arată mult mai ordonat, când talmeş-balmeşul de limbi şi obiceiuri în sfârşit este ordonat mai clar. Europa face o impresie pur şi simplu mai prietenoasă, mai modernă, dacă se ştie în orice clipă, unde este voie de vorbit de stânga şi să conduci pe dreapta.

Ceea ce iese la iveală din nişte idei fixe, obsesii de genul acesta, desigur nu este doar o înţelegere cu totul degradată a progresului, care este conceput sub formă de uniformizare culturală şi administrare birocratică încordată, ci totodată şi o înţelegere pur şi simplu totalitară a limbii.

Cine se plânge că munca în diferitele comisii europene este îngreunată din cauza multitudinii de limbi europene, acela ar vrea să facă nu numai munca să meargă fără piedici, ci tot aşa şi funcţionarea limbii, precum şi pe aceia care o vorbesc să-i facă să asculte, să se supună necondiţionat.

Au existat miniştri greci, membri ai academiei sârbe, purtători de premii de stat bulgari, români participanţi la olimpiadă, eroi populari (slavo)macedoneni şi albanezi, care erau aromâni.

Numai că nimeni nu a trebuit să ştie asta. Sau ei înşişi nu trebuia să accentueze prea mult aceasta. Căci aromânii, oricum ar fi fost ei numiţi, de mai bine de 100 de ani, în toate statele în care trăiesc, nu sunt prea agreaţi.

Nu sunt tocmai persecutaţi; ceea ce deranjează la ei este doar că nici acum încă nu s-au abandonat pe ei înşişi întru totul şi nu s-au asimilat încă; aşa încât să nu se mai deosebească.

Aşa numitele recensăminte, la care cine recunoaşte că aparţine unei naţionalităţi nedorite trebuie să se aştepte la neplăceri, au făcut ca, în ultimele decenii, numărul aromânilor să se reducă peste tot, în mod drastic.”

 

 

Karl-Marcus Gauss  este un autor şi un critic literar din Salzburg-Austria.

Din 1991 este editorul revistei “Literatură şi critică” („Literatur und Kritik”) .

Dintre lucrarile  pe care le-a publicat, s-au remarcat  printre altele: ”Despotul binevoitor”, “Distrugerea Europei Centrale” (ambele în Editura Wieser), Alfabetul european  (la Editura Zsolnay) s.a .

 

Karl-Markus Gauß

 

 In 1995  i s- a decernat premiul european pentru eseuri „Charles Veillon”.

 

Publicitate

19/02/2015 Posted by | AROMANII DIN BALCANI | , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

CELE MAI MICI 5 STATE RECUNOSCUTE INTERNATIONAL

File:Microstates.PNG

 

19/02/2015 Posted by | POLITICA | , , , , | Lasă un comentariu

O ISTORIE A ZILEI DE 19 FEBRUARIE. VIDEO

 

 

 

 

 

19 februarie, istoricul zilei

 

 

 

 

 

 

 

Anul 197 –  Împăratul roman Septimius Severus l-a învins pe uzurpatorul Clodius Albinus, în bătălia de la Lugdunum.

 

 

 

 

https://i0.wp.com/www.romancoins.info/p-septimius-severus-cap.JPG

 

 

 

Lucius Septimius Severus Augustus (n.11 aprilie 146 la Leptis Magna,in Africa – d.4 februarie 211 la Eboracum, astazi York,Britannia). A fost împărat roman din anul 193 pana in 211.

Este singurul împărat născut în Africa. S-a căsătorit în anul  185 cu siriana Iulia Domna pune bazele dinastiei Severilor (193-235).Cu el a început accederea la putere a provincialilor având ascendență neromană.

În timpul domniei sale, autoritatea imperială este întărită, atribuțiile senatului sunt drastic limitate. Transformă Mesopotamia în provincie romană, iar Dacia si Moesia cunosc  o remarcabilă înflorire economică și edilitară.

 

 

 

356 – Împăratul  Constantius al II- lea  decreteaza  închiderea  tuturor  templelor  păgâne din Imperiul Roman.

 

 

 

Constantius II

 

 

 

Constantinus Flavius Iulius,( n.7 august 317- d.3 noiembrie 361). A domnit intre anii 337-361 si a  fost cel de-al doilea  fiu al lui Constantin cel Mare si al Faustei.

Edictele anti pagane  emise de Constantius au inclus:

Interzicerea sacrificiilor
Închiderea templelor păgâne
Masuri  împotriva ghicitorilor și magicienilor.

 Constantius nu a fost totusi un fanatic anti-păgân si  nu a încercat sa desființeze  școlile păgâne și uneori  a făcut  chiar  eforturi pentru a proteja păgânismul.

De fapt, el a ordonat chiar alegerea unui preot pentru Africa si de asemenea a rămas Pontifex Maximus (conducătorul colegiului pontifilor care deținea un rol de excepție în organizarea religioasă a Romei), numit pe viață si  înzestrat cu prerogativele religioase ale vechilor regi pagani.

A fost  îndumnezeit de Senatul roman, după moartea sa.

 

 

1123 – A decedat sotia imparatului bizantin Alexios I Comnenul, Irina Doukaina sau Ducaena ( n.cca. 1066 – 19 februarie 1123 sau 1133).

A fost mama împăratului Ioan al II-lea Comnenul și al  Annei Comnena, autoarea lucrarii istorice „Alexiada”.

 

 

 

1473 –  S-a nascut Nicolaus Copernicus, astronom polonez; (d. 1543).

 

 

 

 https://i0.wp.com/content.answcdn.com/main/content/img/scitech/HSnicolc.jpg

 

 

 

 

 Nicolaus Copernic a fost doctor în drept, canonic, economist, matematician şi astronom. În începutul secolului 16, el a dezvoltat celebra sa teorie privind miscarea corpurilor ceresti. La acea vreme se credea că Pământul era centrul universului şi ca cellalte planete se învârt în jurul sau.

Teoria lui Copernic sustine ca Pamantul se roteste in jurul axei sale şi, ca şi alte planete, se învârte în jurul Soarelui.

Acest lucru face din Soare centrul universului nostru. Lui Copernicus i-a fost frică sa nu fie pedepsit de biserică şi a aşteptat până la sfârşitul vieţii sale, la varsta de 70 de ani pentru a publica teoria sa.

Si-a publicat lucrarea 24 mai 1543, cu putin timp  înainte de moartea sa. Opera sa este la originea a revoluţiei ştiinţifice din secolul al 17-lea care a continuat prin Kepler şi Galileo.

 

 

 

1594 – După ce a moştenit tronul  polono-lituanian , ca urmas al mamei sale, Catherina Jagello  în 1587, Sigismund al  III-lea de Vasa este încoronat rege al Suediei, în 1592.

 

 

 

 1630 – S-a nascut  Shivaji, fondatorul Imperiului Maratha pe subcontinentul indian ; (d. 1680).

 

 

 

 

Shivaji

 

 

 

 

 

 

În secolele XVI și XVII se naște mișcarea religioasa Sikhs care își are rădăcinile în învățăturile lui Guru Nanak (m. 1538). Adeptii acestei religii nu erau nici musulmani, nici hinduși, aveau propria scriptură, propriile ritualuri și idei.

Pentru faptul că refuzau Islamul, împotriva lor  s-au declansat  campanii de persecuții. Adepții Sikhismului  si-au creeat o armată îndeajuns de puternică pentru a amenința puterea militară a imperiului mogulilor.

Hindușii Maratha, conduși de Shivaji (m. 1680) își consolidează un caracter naționalist și religios profund și îți creează propriul imperiu în 1646.

La momentul morții lui Shivaji armata Maratha era cea mai disciplinată armată din India. După moartea lui Aurangzeb și a succesorilor săi, hindușii Maratha au creat o confederație a statelor din Dekkan pe care o și conduceau.

Deși oficial recunoșteau suveranitatea mogulilor, hindușii Maratha ajunseseră să controleze un teritoriu indian mult mai vast decât cel al mogulilor după anul 1740.

 

 

 

1649 – În  Bătălia de la Guararapes, a  doua și decisiva  lupta  din timpul  conflictului  numit  Insurectia Pernambucana.

Trupele olandeze sunt invinse de  fortele portugheze din Brazilia.

A  fost una dintre cele mai importante bătălii din istoria Braziliei,  olandezii fiind expulzati din Pernambuco, eveniment important care a dus la crearea  armatei braziliene.

 

 

 

 

   1743 – S-a nascut compozitorul Luigi Boccherini; (d. 28 mai 1805).

 

 

 

 https://i0.wp.com/www.hoasm.org/XIIC/Boccherini_image_02.jpg

Luigi Rodolfo Boccherini , a fost un compozitor și violoncelist italian, a cărui muzică era caracterizată de un stil galant, stil care s-a dezvoltat si  în centrele muzicale europene.

Boccherini este foarte cunoscut datorită  menuetului din Cvintetul de corzi în E, Op.13, Nr.5 și Concertului de violoncel în Si bemol major.

 

 

 

1817 –  S-a nascut regele William al III-lea al Olandei; (d. 1890).

 

 

 

 

1825 – S-a nascut  scriitorul ungur Mor Jokai; ( d.1904).

A scris o operă vastă, de tonalitate romantic-idealistă, inspirată îndeosebi din istoria poporului maghiar. A scris în special romane istorice. Și-a dedicat întraga viață cultivării limbii maghiare.

Participant la Revoluția de la 1848, a fost considerat un patriot maghiar liberal, după 1897 fiind ales în parlament.

 

 

 

 

1859 – S-a nascut chimistul  suedez Svante August Arrhenius, laureat al Premiului Nobel; (d. 2 octombrie  1927).

 

 

https://i0.wp.com/pioneros.puj.edu.co/biografias/img/svante_arrhenius.jpg

 

 

 

A fost laureat al Premiului Nobel pentru Chimie in anul 1903 si  a făcut cercetări în domeniul disociației (ionizarii) electrolitilor și în astronomie (teoria cozii cometelor 1900). Este unul din fondatorii chimiei fizice.

 

 

 

 

 

1866 –  A apărut lucrarea cercetătorului Gregor Johann  Mendel,”Cercetări asupra plantelor hibride”, în care sunt formulate legile fundamentale ale eredității (legile lui Mendel).

 

 

 

 

Gregor Mendel

Gregor Mendel  (1822–1884)

În timpul vieții, rezultatele muncii sale au fost respinse, Mendel murind ignorat de comunitatea științifică la vârsta de 61 de ani de nefrită cronică.

La numai câteva zile după moartea sa, abatele care i-a succedat i-a ars lucrările din bibliotecă.

Recunoașterea importanței descoperirilor sale a fost realizată abia la începutul secolului al XX-lea, când Hugo de Vries, Carl Erich Correns și Erich von Tschermak au ajuns în mod independent la aceleași concluzii, redescoperind astfel legile eredității.

 

 

1876 – S-a nascut genialul  sculptor  român Constantin Brâncuși,  membru post-mortem al Academiei Române; (d. 16 martie  1957).

 

 

 

https://i0.wp.com/www.mlnar.ro/en/system/files/images/constantin_brancusi_smoker.jpg

A  fost un sculptor român cu contribuții covârșitoare la înnoirea limbajului și viziunii plastice în sculptura contemporană.

Brâncuși a eliberat sculptura de preponderența imitației mecanice a naturii, a refuzat reprezentarea figurativă a realității, a preconizat exprimarea esenței lucrurilor, a vitalității formei, a creat unitatea dintre sensibil și spiritual. În opera sa el a oglindit felul de a gândi lumea al țăranului român. Prin obârșia sa țărănească și-a aflat rădăcinile adânci ale operei sale în tradițiile, miturile și funcția magică a artei populare românești. Brâncuși a relevat lumii occidentale dimensiunea sacră a realității.

Figură centrală în mișcarea artistică modernă, Brâncuși este considerat unul din cei mai mari sculptori ai secolului al XX-lea. Sculpturile sale se remarcă prin eleganța formei și utilizarea sensibilă a materialelor, combinând simplitatea artei populare românești cu rafinamentul avangardei pariziene.

Opera sa a influențat profund conceptul modern de formă în sculptură, pictură și desen.

 

 

1878 – Este încheiat Tratatul de pace de la San Stefano, Turcia, care a pus capăt războiului ruso-româno-turc din 1877-1878.

 

 

 

Semnarea Tratatului de pace de la San Stefano, Turcia, 1878, gravură preluată de pe historic.ru

Semnarea Tratatului de pace de la San Stefano, Turcia, 1878, gravură preluată de pe historic.ru

La 19 februarie 1878 (3 martie 1878 stil nou) este încheiat Tratatul de pace de la San Stefano (azi Yeşilkoy, oraş din Turcia europeană, în apropiere de Istanbul), care a pus capăt Războiului ruso-româno-turc din 1877-1878.

Potrivit clauzelor sale, se recunoștea independența României, alături de cea a Serbiei și Muntenegrului, autonomia Bulgariei Mari (un stat de la Marea Neagră la Marea Egee), autonomia Bosniei și Herțegovinei și se prevedea un drept al Rusiei de intervenție în trebuirile popoarelor creștine din Imperiul Otman. Totodată, Turcia urma să plătească Rusiei despăgubiri de război în valoare de 1 410 mln. ruble și se cedau patru regiuni din Caucaz.

Rusia a revendicat județele Cahul, Reni și Ismail din cadrul României. Delta Dunării și Dobrogea, care apartineau Turciei  îi reveneau României drept compensație.

În ciuda contribuției remarcabile a armatei române la victoria finală, alături de trupele ruse, a eroismului ostașilor și ofițerilor români, recunoscut oficial inclusiv de autoritățile militare ruse, poziția conferită României în cadrul tratatelor de pace încheiate la San Stefano a fost extrem de precară, cu mult sub așteptări.

Delegatul român venit la San Stefano, colonelul Arion, nu a fost admis la tratative. Maniera Rusiei de a încheia pacea și condițiile impuse de aceasta României a adus relațiile bilaterale în pragul rupturii. Prințul Carol al României și Cabinetul său i-au acuzat pe oficialii ruși că își încălcaseră angajamentul de a respecta integritatea României.

Rușii au replicat că granița fusese îndreptată împotriva Turciei, iar că districtele sudice ale Basarabiei fuseseră cedate Moldovei și nu României în 1856.

Prin urmare nu va fi o surpriză că România s-a alăturat celorlalte puteri europene și a cerut revizuirea tratatului de pace de la San Stefano, fapt care a avut loc la Berlin în 1/13 iunie 1878.

România, Serbia şi Muntenegru sunt recunoscute ca state independente, Bulgaria va  deveni  autonomă.

1880  –  Primul trimis extraordinar și ministru plenipotențiar al Marii Britanii în România independenta , William A. White și-a prezentat  scrisorile de acreditare in Romania independenta,domnitorului Carol I. Cu același rang a fost acreditat la Londra  N. Callimachi-Catargi.

 

 

 

1887 – A decedat scriitorul olandez  Multatuli.

Multatuli, termen latin care înseamnă „am îndurat multe,” este pseudonimul lui Eduard Douwes Dekker (n. 2 martie 1820).

Este autorul romanului Max Havelaar în Indiile Olandeze, în care satirizează abuzurile administrației coloniale olandeze din Indonezia, roman bazat pe propria experiență.

 

 

 

1927 – Se crează Partidul Țărănesc din România sub conducerea dr. Nicolae Lupu, partid creat de un număr important de  fosti membri ai Partidului Național Țărănesc.

Nicolae Lupu a fost un politician român, de profesie medic, activ în Partidul Țărănesc, apoi membru în conducerea Partidului Național-Țărănesc.

S-a separat de PNȚ în două rânduri, constituind mai întâi în 1927 o aripă dizidentă de stânga, iar apoi în 1946, Partidul Țărănesc Democrat, formațiune care s-a coalizat cu PCR.

În contextul creșterii influenței comuniștilor doctorul Lupu s-a lansat într-o campanie de critici la adresa lui Iuliu Maniu.

Lupu i-a cerut președintelui țărănist să se retragă de la conducerea partidului și să-i lase lui locul, pentru a reorienta partidul spre stânga. Maniu nu a fost de acord, ceea ce a determinat ruperea grupării Lupu și înființarea Partidului Țărănesc Democrat.

 

 

 

 

1936 – S-a nascut  Marin Sorescu, poet, dramaturg și eseist, fost ministru al culturii (1995).

 

 

 

https://i0.wp.com/blog.jorjette.ro/wp-content/uploads/2011/01/Marin-Sorescu2.jpg

 

 

Marin Sorescu (d. 8 decembrie 1996, București), a fost un scriitor român, membru titular (din 1992) al Academiei Române.

 Operele lui au fost traduse în mai mult de 20 de țări, totalizând peste 60 de cărți apărute în străinătate. S-a făcut remarcat și prin preocuparea pentru pictură, deschizând numeroase expoziții în țară și în străinătate.

Fără a se înscrie într-un partid politic după Revoluția română din 1989, a ocupat funcția de Ministru al Culturii în cadrul cabinetului Nicolae Văcăroiu (25 nov. 1993 – 5 mai 1995).

 

 

1939 –  S-a nascut in localitatea Gura Vitioarei din judetul Prahova, renumita cantareata de muzica populara Irina Loghin.

Tatăl său era basarabean iar  mama – prahoveancă si au crescut  şase copii: patru fete şi doi băieţi.

Irina a  urmat Liceul de Artă din Bucureşti şi Şcoala populară de artă la Ploieşti. A debutat în 1963. A fost fost solistă a ansamblurilor „Ciocîrlia”, „Barbu Lăutaru” şi „Ciprian Porumbescu”.

 

 

 

 

 

 

 

Are un număr impresionant de turnee, albume şi spectacole. O casetă imprimată în opt sute mii de exemplare a fost epuizată în doar două zile, acesta fiind un record personal al cîntăreţei.

A lansat mai multe cantece de mare succes , cunoscute de melomani de pe ambele maluri ale Prutului: „Mamă, mi-ai dat cîntecul”, „Nici o boală nu-i mai grea”, „Dorul de părinţi”, „Fetelor, mă ascultaţi”, „Cine n-are dor pe lume” , „În grădina casei mele” etc.

Renumita cîntăreaţă este în topul preferinţelor la mai multe posturi de radio din România şi Republica Moldova. A concertat de mai multe ori la Chişinău şi a colaborat cu orchestrele „Lăutarii”, „Mugurel”, „Folclor” ş.a.

 

 

 

 

 

1942 – Aviatia japoneza bombardeaza orasul australian Darwin.

 Aproximativ 150 de avioane japoneze au atacat oraşul, provocandu-i mari distrugeri.

 Bombardierele japoneze efectuau pentru prima dată un raid impotriva Australiei.

 

 

 

1942 – Al Doilea Război Mondial: Presedintele american Franklin D.Roosevelt a semnat  Ordinul executiv nr. 9066,  care permitea autoritatilor  să-i interneze pe etnicii japonezi americani  in lagare.

 

 

 

 

1951 – A încetat din viaţă scriitorul francez André Gide; (n. 22 noiembrie 1869).

 

 

 https://cersipamantromanesc.files.wordpress.com/2012/02/andregide.jpg?w=220

 

 

Scriitorul francez, André Gide a murit la casa sa din Paris, la vârsta de 81 de ani, ca urmare a unei congestii pulmonare. Printre lucrarile sale renumite se numara :Le Traité du Narcisse (Tratatul lui Narcis) (1891) , La Tentative amoureuse (Tentativa amoroasă) (1893) Les Nourritures terrestres (Fructele pământului) (1897) , Le Retour de l’enfant prodigue (Întoarcerea fiului risipitor) (1907) , Les Nouvelles Nourritures (Noile fructe ale pământului) (1935) .A  primit Premiul Nobel pentru Literatură în 1947.

 

 

 

1959 – Anglia garanteaza independenta Ciprului. Aceasta  va fi  proclamata la data de 16 august.

 

 

 

Map of Cyprus

 

 

 

 

1960 – S-a nascut printul Andrew duce de Windsor, al doilea copil al reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii.

 

 

 

https://i0.wp.com/www.englishmonarchs.co.uk/images/windsor/2/andrew_1.jpg

 

 

 

Printul Andrew este al doilea copil şi al treilea fiu al reginei Elizabeth II, regina a Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord şi al Prinţul consort Philip, Duce de Edinburgh. El ocupă locul al patrulea în ordinea succesiunii la tronul britanic.

 

 

 

1970 –  S-a desfășurat la București Adunarea generală de constituire a Academiei de Științe Sociale și Politice.

Președinte de onoare al Academiei a fost ales șeful  partidului comunist si al statului, Nicolae Ceaușescu.

 

 

 

1990 –  S-a înființat Uniunea Teatrală din România (UNITER), care alege primul președinte pe  actorul Ion Caramitru.

 

 

 

https://i0.wp.com/www.monitorulcj.ro/documente/stories/03_martie/10_ziua/ion-caramitru.jpg

 

 

 

 

 

1992 –  În Coreea de Sud intrat în vigoare Acordul privind reconcilierea, neagresiunea și cooperarea între Nord și Sud (semnat la 13 decembrie 1991). A fost semnată declarația privind crearea unei zone denuclearizate în peninsula Coreea.

 

 

1997 – A murit Deng Xiaoping,  lider al Partidului Comunist din China.

Deși niciodată nu a avut titlul de șef de stat sau șef de guvern, Deng a fost liderul de facto al Republicii Populare Chineze de la sfârșitul aniilor 1970 până la începutul aniilor 1990.

 A fost fondatorul “socialismului cu specific chinez” și apromotorul reformei economice din China, cunoscută ca “economia de piața socialistă”.

 

 

 

File:DengXiaoping.jpg
Deng s-a născut în 22 august 1904

 

 

Este creditat cu faptul că a adus China mai aproape de economia de tip capitalist și a determinat creșterea foarte rapidă a economiei chineze timp de peste trei decenii.

Totodata, ramane in istorie ca  principalul vinovat de reprimarea sangeroasa a protestelor populare din Piata Tien An Men din Beijing, pe 5 iunie 1989.

 

 

 

2001 – Curtea Supremă de Justiţie din Romania ii  condamna la închisoare  trei ofiţeri superiori ale căror odine au dus la  uciderea a 50 militari şi rănirea altor 13, în decembrie 1989, la Otopeni in timpul revolutiei.

 

 

 

2001 – A murit regizorul american Stanley Kramer: “Ghici cine vine la cină”, “Corabia nebunilor”; (n. 29 septembrie 1913).

 

 

 

https://i0.wp.com/www.latimes.com/includes/projects/hollywood/portraits/stanley_kramer.jpg

 

 

 

2001 – A decedat popularul cantaret si compozitor  francez, Charles Trenet; (n. 1913).

 

 

 

2008 – Liderul comunist  Fidel Castro, numărul unu  in  revolutia cubaneza din 1959, anunta ca a renuntat la  presedentia Cubei.

 

 

26th of July Movement: Castro speaking, 2006

 

 

 

 El a anuntat retragerea sa din functia de  şef al statului cubanez la  vârsta de 81 de ani,  dupa ce fusese in ultimul an şi jumătate bolnav.

La data de 31 iulie 2006, ca urmare a unei crize intestinale acute, Castro a cedat temporar puterile sale fratele său, Raul Castro.

În timpul domniei sale ca preşedinte al Cubei a văzut in functie zece preşedinţi americani. Analistii politici sunt de acord că aceasta va juca in continuare un rol de “patriarh vigilent”.

Fratele său, Raul Castro, a preluat puterea efectiv pe 24 februarie.

 

 

 

 

 

 

CALENDAR CRESTIN ORTODOX

 

 

 

 

 

 

Sfintii  Apostoli Arhip, Filimon si sotia sa, Apfia

 

 

 

 

 

 

 

 

Sfintii Apostoli Arhip, Filimon si sotia sa, Apfia

 

 

 

 

Sfintii Apostoli Arhip, Filimon si sotia sa, Apfia au trait in vremea imparatului Nero. Sfantul Arhip a fost episcop in cetatea Colose, din Frigia. Sfantul Filimon a fost convertit la crestinism de Sfantul Apostol Pavel, si in casa lui se adunau crestinii pentru a participa la rugaciunea comuna. Sfanta Apfia, sotia lui Filimon, randuia biserica din casa ei.

Cand paganii din Colose au serbat-o pe zeita Artemida, Arhip, Filimon si Apfia au fost prinsi in biserica de pagani, si au fost dusi inaintea ighemonului Artocles. Arhip refuza sa jertfeasca idolilor, fapt pentru care va fi ingropat pana la brau si ucis cu pietre. Sfintii Filimon si Apfia fiind supusi la multe chinuri, s-au savarsit muceniceste.

Tot in aceasta zi, facem pomenirea cuvioasei maicii noastre, Filoteia din Atena.Sfanta Mucenita Filoteia s-a nascut in Atena, in anul 1522. S-a nascut ca rod al rugaciunii parintilor ei Syriga si Angelos Benizelos. A primit la botez numele Revula. Dupa trei ani de casatorie, sotul ei a murit iar ea a hotarat sa intre in monahism.A infiintat o manastire de maici cu hramul Apostolului Andrei Cel Dintai Chemat.

 Aici ii va adaposti pe crestinii care nu au lepadat credinta in Hristos si urmau a fi omorati. Este batuta de turci si amentintata cu moartea in cazul in care nu va renunta la credinta in Hristos.In ajunul praznicului Sfantului Dionisie Areopagitul, este torturata de turci, fiind lasata din mainile lor mai mult moarta decat vie.

Plangand de durere, surorile manastirii au luat trupul insangerat al sfintei mucenite si l-au dus la Kalogreza, unde a facut trecerea catre cele vesnice la 19 februarie 1589.Tot astazi, face pomenirea:

– Sfintilor Mucenici Maxim;
– Teodot, Isihie si Asclepiodota;
– Sfantului Cuvios Conon;
– Sfantului Cuvios Ravula;
– Sfintilor Cuviosi Marturisitori Evghenie si Macarie;

 

 

 

 

 

VIDEO: ISTORICUL ZILEI – TODAY IN HISTORY

http://youtu.be/ujOYZMVkFEY

 

 

 

 

 

 

Bibliografie(surse) :

Crestin Ortodox.ro; Istoria md ; Lessignets.com; Wikipedia ro.

19/02/2015 Posted by | ISTORIE | , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

%d blogeri au apreciat: