CULEGERE DE GÂNDURI PROFUNDE EMANATE DE SPORTIVI, ANTRENORI, FINANTATORI SI SPECTATORI. VIDEO
Rică Răducanu
“La examen mi-a căzut Comuna din Paris , dar le-am spus să-mi schimbe subiectul, că nu prea le am cu geografia”
Marin Condescu
“Cu privire la reapariţia blaturilor în campionatul nostru, nu mi-e frică, dar mă tem”
Gheorghe Ştefan
“Am puterea să recunosc că nu sunt vinovat”
“Eu prin presupuneri deduc”
Gheorghe Hagi:
“Omul este o persoană umană”
“Copii, mergeţi la şcoală, că şi şcoala e bună la ceva!” (în vizită la o şcoală generală)
Adrian Mititelu
“Eugen Trică este un pişat de vacă uscat de vânt”
Gabi Stan
“Pase scurte şi pe sus, ai n-ai mingea, tragi la poartă”
Gigi Neţoiu
“Puteau să câştige ambele echipe, dar important este că noi am luat 6 puncte”
Ionuţ Popa
“Sincer, mie nu-mi place să mă duc la Vaslui ! Păi, la ultimul meci au venit cu un tablou de-al meu şi scria “Popa prostu” –
Cristi Chivu
“Echipa naţională are nevoie de suportul suporterilor echipei naţionale”.
Claudiu Răducanu
“La bulanu meu o să dau şi gol dacă o să mă convoacă”Gabi Boştină:
“Nu ştiu câte goluri ar trebui să marcăm ca s-o eliminăm pe Betis. Cât mai multe ar fi suficiente”.
Adi Ilie
“Dacă ar fi să scoatem primele 30 de minute, cred că am fi putut fi câştigători”
Gigi Becali
“M-am certat şi cu Mitică Dragomir, dar fără jigniri. El m-a făcut oligofren, eu l-am făcut zdreanţa, dar nu ne-am insultat.”
“Meritul pentru titlul câştigat de Steaua e 50% al lui Olăroiu şi 50% al lui Protasov, dar cel mai mare merit e al meu.”
“Da cine e dom’ne Nichita Stănescu ăsta? A adus mai mulţi bani decât mine în România?”
“Dumnezeu e cel mai tare serviciu de informaţii din lume – ştie tot, chiar şi-un fir de păr”
“Becali e un brand. Eu la Avicola Iaşi pot să fac pui Gigi Becali, dacă vreau”
“Becalizarea României înseamnă că România este într-un cancer moral şi spiritual din care se va salva prin becalizare”
“Eu în tinereţe eram amfitrion pe oriunde mă duceam”
“Sunt în silenzio stampa. Dar doar pentru ziarişti. Vorbesc numai cu televiziunile”
“Dacă marcăm un gol la început, pe urmă putem să jucăm şi la 0-0″
“Am vorbit chiar zilele trecute cu mai mulţi parteneri de afaceri. Oameni serioşi, din lumea interlopă.”
“Eu am înţeles că vorbim despre afaceriştii adevăraţi. Acest Cocoş este un papagal.”
Dorinel Munteanu:
“La pomul lăudat nici mere nu face”
Măldărăşanu:
“Este un meci de care pe care, dar nu este decisiv”
Marian Iancu
“Ionel Ganea, ca om, e capabil sa infecteze până şi penicilina!”
Cornel Dinu
“Muncitor Nicoliţă, foarte muncitor, dar terenul de fotbal nu e şantier”
“Doar prin hazardul inconştient social nu se putea ajunge în sfere atât de aureolate şi în plan financiar”
“Gestul domnului Mihai Stoica a fost unul de premeditare intempestivă”
“Filosofia este o transcedentală propedeutică pentru sufletul bântuit de moarte al românului.”
Dumitru Dragomir
“Dom’le, eu muncesc 24 de ore pe zi, iar uneori chiar şi noaptea”.
“Am ajuns la o vârsta la care mi-am dat seama că trebuie să fiu cinstit”.
“Familia e sfântă, pe când patria…. cum să vă spun, patria e sacră” !
Gândul zilei
„Luaţi o jumătate de afirmare a unui ziar opozant şi amestecaţi-o bine cu jumătate de dezminţire a unuia guvernamental – iată o reţetă adeseori bună pentru a afla adevărul.”
– Ion Luca Caragiale –
Date biografice :
1852 – s-a născut in localitatea Haimanale, în judeţul Prahova (actualmente comuna I. L. Caragiale, judeţul Dâmboviţa)
1879 – a avut premiera piesa de teatru „O noapte furtunoasă” (în distribuţie: Grigore Manolescu, Ion Panu, Mihail Mateescu, Anicuţa Popescu, Aristiţa Romanescu) de Ion Luca Caragiale la Teatrul Naţional, Bucureşti
1880 – a avut premiera piesa de teatru „D-ale Carnavalului” de Ion Luca Caragiale la Teatrul Naţional, Bucureşti
1893 – a condus revista umoristică „Moftul român”, apărută la Bucureşti
1912 – a murit la Schöneberg, Berlin, în Germania (subit, bolnav fiind de arterioscleroză)
1928 – a avut premiera filmul „Năpasta” după Ion Luca Caragiale, la Bucureşti
1943 – a avut premiera filmul „O noapte furtunoasă” de Ion Luca Caragiale
1948 – a fost ales membru al Academiei Române post mortem
Cântecele românilor
Cântec despre Bucovina
Cântă cucu, bată-l vina
De răsună Bucovina
Cântă cucu-ntr-un brăduţ
De răsună-n Cernăuţi
Bucovină, plai cu flori
Unde sunt ai tăi feciori
Au fost duşi în altă ţară
Dar se-ntorc la primăvară
Au fost duşi în altă ţară
Dar se-ntorc la primăvară
Înapoi când or veni
Tot pe tine te-or iubi
Munţilor cu creasta rară
Nu lăsaţi straja să piară
Dacă piere straja voastră
Va pieri şi ţara noastră
BINE ATI VENIT !
Eu, iubite cetitoriule, nicăirea n-am aflatŭ nici un istoric, nici latin, nici leah, nici ungur, şi viiaţa mea, Dumnezeu ştie, cu ce dragoste pururea la istorii, iată şi pănă la această vârstă, acum şi slăbită. De acéste basne să dea seama ei şi de această ocară. Nici ieste şagă a scrie ocară vécinică unui neam, că scrisoarea ieste un lucru vécinicŭ. Cândŭ ocărăsc într-o zi pre cineva, ieste greu a răbda, dară în véci? Eu voi da seama de ale méle, câte scriu. Făcutu-ţ-am izvod dintăiaşi dată de mari şi vestiţi istorici mărturii, a cărora trăiescŭ şi acum scrisorile în lume şi vor trăi în véci. Şi aşa am nevoit, să nu-mi fie grijă, de-ar cădea această carte ori pre a cui mână şi din streini, carii de-amăruntul cearcă zmintélile istoricilor. Pre dânşii am urmat, care vezi în izvod, ei pavăţa, ei suntŭ povaţa mea, ei răspundŭ şi pizmaşilor neamului acestor ţări şi zavistnicilor. Putérnicul Dumnezeu, cinstite, iubite cetitoriule, să-ţi dăruiască după acéste cumplite vremi anilor noştri, cânduva şi mai slobode veacuri, întru care, pe lângă alte trebi, să aibi vréme şi cu cetitul cărţilor a face iscusită zăbavă, că nu ieste alta şi mai frumoasă şi mai de folos în toată viiaţa omului zăbavă decâtŭ cetitul cărţilor. Cu cetitul cărţilor cunoaştem pe ziditoriul nostru, Dumnezeu, cu cetitul laudă îi facem pentru toate ale lui cătră noi bunătăţi, cu cetitul pentru greşalele noastre milostiv îl aflăm. Din Scriptură înţelégem minunate şi vécinice fapte puterii lui, facem fericită viiaţa, agonisim nemuritoriŭ nume. Sângur Mântuitorul nostru, domnul şi Dumnezeu Hristos, ne învaţă, zicândŭ: Čńďèňŕèňĺ ďèńŕíiŕ, adecă: Cercaţi scripturile. Scriptura departe lucruri de ochii noştri ne învaţă, cu acéle trecute vrémi să pricépem céle viitoare. Citéşte cu sănătate această a noastră cu dragoste osteneală.
- De toate fericii şi daruri de la Dumnezeu voitoriŭ
- Miron Costin, care am fost logofăt mare în Moldova
Count Flag
CER SI PAMANT ROMANESC 