Gândul zilei

 

 

 

 

 

 

 

 

 

„Ştiinţa merge astăzi mai repede ca omul de ştiinţă; ai pornit împreună şi ţi-o ia înainte. Ar fi de scris odată povestea celor ce şi-au pierdut răsuflarea alergând după propriile lor idei. Şi tragedia celor ce, nevrând să rămână în urmă, nu pot să mai meargă înainte. Şi comedia amară a celor ce neputând alerga, încearcă să oprească puhoiul. Şi dramele provocate de cei ce, neînţelegând noul, îi prigonesc pe cel ce-l practică.”

 

 

 

 

– Grigore C.Moisil –

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Grigore Constantin Moisil (n.10 ianuarie 1906,Tulcea – d. 21 mai 1973, Ottawa, Canada), este  considerat părintele informaticii românești.

Străbunicul său, Grigore Moisil , a fost preot paroh si  unul din întemeietorii primului liceu românesc din Năsăud. Tatăl său, Constantin Moisil , a fost profesor de istorie,arheolog si numismat, directorul Cabinetului Numismatic al Academiei și membru al acestei Academii.

Mama sa, Elena, a fost institutoare la Tulcea, apoi directoarea școlii care poartă azi numele „Enăchiță Văcărescu” din Bucuresti.

Sora sa, Florica Moisil, a fost mama profesoarei  Zoe Petre,decan al Facultății de Istorie a Universitatii din Bucuresti, iar fratele său George C. Moisil (1917-1989), a fost profesor la Catedra de fizica a Universitatii Politehnice Bucuresti.

A fost concomitent student al Politehnicii și al Universității din București.

Interesul pentru matematică a devenit prioritar, astfel că în anul 1929 părăsește Politehnica, deși trecuse deja toate examenele din primii trei ani și se afla student în anul IV.

In același an își susține teza de doctorat Mecanica analitică a sistemelor continue, în fața unei comisii conduse de Gheorghe Țițeica și având ca membri pe Dimitrie Pompeiu și pe Anton Davidoglu.
Această teză este publicată, tot în 1929, la editura Gauthier-Villars din Paris și va fi apreciată de savanții Vito Volterra, Tullio Levi-Civita, Paul Lévy.
În 1930 pleacă la Paris, unde studiază la Sorbona cu mari matematicieni și participă intens la viața științifică.
În anul 1931 susține examenul de docență, cu lucrarea „Sur une classe de systemes d’equations aux derivees partielles de la Physique mathematique”, iar in 1932 este numit conferențiar la Facultatea de Matematică din Iași.

Grigore Moisil  fost membru al Academiei Române, al Academiei din  Bologna (Italia) și al Institutului Internațional de Filozofie.

A publicat  lucrări în domeniile mecanicii,analizei matematice,algebrei,geometriei si logicii matematice.

 A introdus algebrele numite de el „Łukasiewicz trivalente și polivalente” (cunoscute astăzi ca algebrele ” Łukasiewicz-Moisil”) și le-a aplicat în logică și în studiul circuitelor de comutație.

A elaborat metode noi de analiză și sinteză a automatelor finite și a avut contribuții valoroase în domeniul teoriei algebrice a mecanismelor automate.

 A  ajutat mult la realizarea primelor calculatoare  românești si a  avut contribuții remarcabile  in  dezvoltarea informaticii și la formarea primelor generații de informaticieni romani .

A primit Computer Pioneer Award al societății IEEE, în 1996 (post-mortem).

Era înzestrat cu un deosebit simț al umorului si există multe vorbe de duh și anecdote cu Moisil.

Multe dintre acestea se găsesc în cărțile pe care le-a scris, sau în cele care s-au scris despre el.

 La şedinţa de Consiliu profesoral pentru titularizarea sa, prof. Ştefan Procopiu a votat impotriva numirii sale, cu motivarea: „candidatul  este  prea tânăr  pentru a ocupa postul de profesor”.

” E un defect de care mă corectez în fiecare zi !”, a replicat marele matematician  Grigore C. Moisil .

Astăzi comemorăm 109 ani de la nașterea acestui mare român .

Desi a plecat de multă vreme  dintre noi, spiritul său calauzește noile generații cu aceiasi vigoare.

 

 

 

Publicitate