CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Gândul zilei


 

 

 

 

 

 

 

” Prostia se zbate mereu sa ajungă in primele rânduri pentru a fi observată; inteligența stă in spate pentru a observa.”

 

 

 

 

 

 

Regina Elisabeta a României

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Elisabeta a României (pseudonim literar Carmen Sylva, nume complet Elisabeth Pauline Ottilie Luise zu Wied,  n. 29 decembrie 1843, Neuwied, Germania –  d. 18 februarie 1916), a fost regina României în timpul domniei soțului său, Carol I al Romaniei .

Patroană a artelor, fondatoare a unor instituții caritabile, poetă, eseistă și scriitoare, ca fondatoare de instituții caritabile a fost supranumită de oamenii din popor „mama răniților”.

Elisabeta era fiica lui Hermann, principe de Wied. În 1869  principesa Elisabeta de Wied s-a căsătorit cu domnitorul Carol I al României, devenind în 1881 prima regină a României, în urma recunoașterii țării drept regat atât de Poarta Otomană cât și de marile Puteri Europene, după Razboiul de Independenta a României de la 1877.

Ii datoram acestei prime regine a Romaniei – ca si regelui Carol I, sotul ei – trecerea tarii de la statutul unui mic stat, aflat undeva, spre marginea Europei si mai aproape de portile Orientului, la cel al unui stat european, acceptat si respectat ca atare de catre puterile continentale ale vremii.

La 26 de ani, printesa germana Elisabeth Pauline Ottilie Luise zu Wied isi parasea caminul pentru a se stramuta in aceasta tarisoara aproape necunoscuta, ca sotie a principelui german conducator, Carol de Hohenzollern-Sigmaringen.

Se intampla in 1869, iar in 1881, odata cu alegerea lui Carol I drept rege al Romaniei, Elisabeta devenea regina. Iubitoare si protectoare a artelor, ea insasi autoare de poezii, romane si nuvele in engleza, franceza, germana, principesa – mai apoi regina – Elisabeta a fost, insa, mult mai mult decat o femeie de litere si o sotie de monarh.

Lasand aspectele oficiale ale politicii – diplomatia, guvernarea, razboiul – pe seama regalului ei sot, ea si-a dus, fara ostentatie, dar cu staruinta, propriile ei campanii. Asumandu-si fara nici o ezitare latura feminina a misiunii politice cu care s-a considerat investita, a inceput o staruitoare munca de a-si face cunoscuta si admirata in Europa tara peste care domnea.

A facut ceea ce ii sade bine unei regine sa faca, dar nu doar de dragul de a avea o ocupatie. S-a spus despre ea ca avea o conceptie romantica, idealista (prin asta intelegandu-se: oarecum lipsita de realism) despre frumusetile tarii si despre oamenii ei.

 

05/01/2015 - Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , ,

Niciun comentariu până acum.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: