Un mesaj de Anul Nou 1883 al domnului Eminescu

 Mihai Eminescu (n. 15 ianuarie 1850, Botoşani – d. 15 iunie 1889, Bucureşti).

Mihai Eminescu, mesaj de Anul Nou (1883)

“Legi eterne mişcă universul de-asupra noastră, legi eterne conduc şi societăţile omeneşti. Suntem mici pe un glob neînsemnat în univers, dar inventăm mereu mijloace ca să ne facem viaţa grea şi dureroasă.

Deşi ne dăm seama că viaţa-i ceva accidental, nu uităm patimile care ne mişcă.

E în sufletul omenesc o ordine de lucruri tot atât de fatală ca şi aceia din lumea mecanică, şi astfel evenimentele care sgudue istoria sunt inevitabile ca şi evenimentele în constelaţia cerească.

Anul ce ‘ncepe nu inspiră multă speranţă, nu anunţă multă bucurie. Poporul nostru este aşezat între furtuna ce vine din apus spre a întâmpina pe cea de răsărit.

Starea noastră nu depinde de noi, va fi determinată de alţii, şi totuşi guvernul se ocupă cu chestiuni care au menirea să agite opinia publică.

E păcat şi nedemn ca ‘n situaţia gravă în care ne aflăm, să mai jucăm comedia luptelor lăuntrice.

Se ‘ncheie şi după datina noastră cu ziua de astăzi un şir de evenimente măsurate după apuneri şi răsăriri de soare şi fixate în memoria noastră cu cifrele acestei măsurători.

Dacă privim regularitatea fenomenelor lumii siderale şi o comparăm eu nestatornicia sorţii omeneşti, am putea crede că altceva se petrece în ceruri, altceva pe pământ.

Cu toate acestea precum o lege eternă, mişcă universul deasupra capet elor noastre, precum puterea gravitaţiunii le face pe toate să plutească cu repejune în chaos, toţi astfel alte legi, mai greu de cunoscut, dar supuse aceleiaşi necesităţi, de la care nu este nici abatere, nici excepţie, guvernează oamenii şi societăţile.

Oricât de mici am fi pe acest glob atât de neînsemnat în univers,a cărui an întreg de câteva sute de zile nu e măcar un ceas pentru anul lui Neptun de şasezeci de mii de zile, totuşi ce multe şi mari mizerii se petrec în atât de scurt timp, cât de multe mijloace nu inventează oamenii spre a-şi face viaţa grea şi dureroasă!

S’ar crede că cu cât cunoştinţele înaintează, cu cât omul câştigă convingerea despre nimicnicia lui şi despre mărimea lui Dumnezeu, ar scădea deşertăciunea care este isvorul urei şi al desbinărilor;

că încredinţându-se că nu numai nimic este, ci chiar mai puţin decât nimic, de vreme ce viaţa omenirei întregi este ceva accidental şi trecător pe coaja pământului, mintea lui va fi isbită cu atâta adâncime de acest mare problem, încât să poată uita patimele mici cari-l mişcă, mai puţin înseninătoare decât o picătură în ocean, de cât o clipă în eternitate.

Dar nu este astfel.

Se vede că aceeaşi necesitate absolută, care dictează în mecanismul orb al gravitaţiutnii cereşti, domneşte şi în inima omului; că ceea ce acolo ni se prezintă ca mişcare, e dincoace voinţă şi acţiune şi că ordinul moral de lucruri e tot atât de fatal ca şi acel al lumii mecanice.

De aceea vedem că marile evenimente istorice, răsboae cari sgudue omenirea, deşi par a atârna de decretul unui individ, sunt cu toate acesteia tot atât de inevitabile ca şi un eveniment în constelaţiunea cerească.

E drept că cei vechi n’aveau cuvânt de-a pune oroscopul şi de-a judeca după situaţiunea aparentă a luminilor ceea ce se va petrece odinioară pe pământ, dar cu toate acestea, în naivul lor chip de-a vedea se ascundea un adevăr, acela, că precum o constelaţiune e dată cu necesitate, tot astfel evenimentele de pe pământ se’ntâmplă într’un şir, pare că de mai nainte determinat.

Dacă, după constelaţiunea împrejurărilor celor din urmă, am pune oroscopul anului ce vine, nu multă speranţă ne-ar inspira, nu multă bucurie ne-ar face.

Din nou chestiunea Orientului sau mai bine a împărţirii împărăţiei otomane e obiectul ce preocupă lumea politică şi se poate ca evenimentele din Egipet să fi fost cel dintâiu stadiu al desfăşurării chestiunii. În adevăr după înfrângerea insurecţiunei, a început a se desemna cu claritate alianţa austro-germană şi a se da pe faţă înarmările Rusiei.

Franţa, gata a fi privitoarea interesată la uriaşa ciocnire dintre lumea slavă şi cea germană, gata chiar a participa – şi fata favebunt – pierdut însă tocmai în preziua anului nou pe bărbatul care reprezenta politica ei de acţiune.

Cu toate acestea, nu credem ca moartea unui om, oricâtă însemnătate suspensivă ar avea pentru evenimente, să le poată înlătura cu totul.

În acest conflict, pe care viitorul îl indică cu claritate, ce se va alege de cei mici?Poporul nostru mic este pus tocmai ca o muche de despărţire între furtuna ce vine din apus pentru a întâmpina pe cea din răsărit.

Oricare ar fi soarta armelor, oricare norocul răsboiului, oricât de înţeleaptă va fi politica micului popor, rezultatul evenimentelor va fi totuşi stabilirea unei preiponderanţe politice, pururea fatală nouă, chiar dacă nu ne-ar ameninţa cu nimicirea totală.

Oare în preziua unor evenimente, determinante pentru soarta noastră, fac bine oamenii ce ne guvernă de-a pune chestiunea revizuirii constituţiei? Fac bine a propune excluderea din viaţa publică a elementelor celor mai luminate ale poporului, cari s’au dovedit în toţi timpii a fi şi cele mai patriotice, prin suprimarea colegiului I?

Nu numai că nu fac bine, dar chiar şeful acestui guvern a recunoscut-o aceasta, căci însuşi tindea la amânare reformelor, întemeindu-se pe probabilitatea evenimentelor, ce bat la poarta cetăţii noastre.

Cu toate acestea curentul fatal de înoituri, care e caracteristic pentru epoca de spoială în care trăim, împinge pe majoritate la punerea unor chestiuni ce nu pot decât să turbure ţara şi să accentueze deosebirile de interes şi de partid între oameni.

Cu părere de rău cată să constatăm că, cu toată bătrâneţea prematură a năravurilor, inteligenţa politică a acestei ţări arată uneori semne de copilărie.

Ca un sfinx, mut încă şi cu ochii închişi, stă anul viitor înaintea noastră, dar ştim bine că multe are de zis, că cumplite sunt enigmele ce le va rosti, că în prăpastie va cădea cel ce nu va fi în stare să le deslege.

Iar Edipul destinelor noastre se uită în faţa acestui sfinx, şi în loc de a fi pătruns de seriozitatea adâncă, tragică poate a fizionomiei lui, el s’apropie de monstru pentru a-i răspunde cu… jucăriile noastre constituţionale… Fără îndoială ceea ce are să se’ntâmple se va ‘ntâmpla, dar e păcat şi nu e demn ca atunci, când timpurile sunt foarte serioase, un popor să joace mica comedie a luptelor sale dinlăuntru.”

Articolul “La un an nou”, scris de Mihai Eminescu, a fost publicat în “Timpul”, la 1 ianuarie 1883

Publicitate

O ISTORIE A ZILEI DE 1 IANUARIE. VIDEO

 

 

1 ianuarie, istoricul zilei

Anul 45 î.Hr. : Intră în vigoare calendarul iulian. Calendarul a fost reformat de astronomul grec Sosigenes din Alexandria, din dispozitia lui  Iulius Caesar.

Calendarul iulian a fost introdus de Iuliu Cesar în anul 46 i I Hr., intrând în uz în anul  45 i IHr.(sau anul 709 ab urbe condita). Acest tip de calendar a fost ales după consultări cu astronomul Sosigenes  si are un an obișnuit de 365 de zile, împărțit în 12 luni, cu un an  bisect adăugat la fiecare patru ani, ceea ce face ca anul mediu să aibă 365,25 de zile.

Calendarul iulian a rămas în uz în unele țări, până în secolul al XX-lea și mai este folosit încă de mai multe biserici naționale ortodoxe.

Cu aceast calendar ar trebui adăugate prea multe zile pentru a păstra corespondența cu anul astronomic, care este mai lung cu 11 minute decât anul iulian mediu, această ducând la acumularea unei zile diferență în 128 de ani.

S-a spus că Cezar era conștient de imperfecțiunea calendarului propus, dar a considerat că este vorba de o problemă minoră. Pentru a pune de acord anul calendaristic cu cel astronomic, la propunerea doctorului napolitan Aloysius Lilius, Papa Grigore al XIII- lea  a decretat, la 24 februarie 1582 , reforma calendarului, noul calendar fiind  cunoscut  de atunci, sub denumirea de Calendarul gregorian.

Uneori, pentru a evita confuziile dintre cele două moduri de datare, se folosește denumirea de Stil Vechi prin comparație cu Stilul Nou, denumirea dată calendarului gregorian.

379 : A decedat Vasile din Cezareea Cappadociei, cunoscut sub numele  Sfantul Vasile cel Mare (n.330), unul dintre cei mai importanți părinți ai Bisericii Ortodoxe, unul dintre cei mai mari teologi creștini si  unul dintre  doctorii răsăriteni ai Bisericii, alături de  Sf. Grigore de Nazianz (“Teologul” )și Sf.Ioan Gura de Aur .

Primii doctori ai Bisericii sunt recunoscuți atât de Biserica Ortodoxă (nu ca doctori ci ca Sfinți Părinți), cât și de catolici. Biserica Ortodoxă, chiar dacă nu-i denumesc astfel („Doctores Ecclesiae”), îi cinstesc, avându-i trecuți în calendar.

404: A murit Sf. Telemachus ( Almachius ) un ascet crestin  ucis prin lapidare, după ce a încercat să oprească o luptă de gladiatori într-un amfiteatru roman.

Împăratul Homorius a fost impresionat de martiriul acestuia și a emi s o interdicție istorica pentru luptele de gladiatori. 

Povestea se găsește în scrierile lui Teodoret al Cirului , Episcop de Cyr in   Siria,  și este menționat în continuare în martirologiile lui Bede,Ado si Usuard, care adaugă că Sf. Almachius a fost ucis la Roma pentru îndrăzneala de a se  opune ritualurilor păgâne. Sf.Telemachus este celebrat pe 1 ianuarie.

404:  Are loc la Roma ultima competiţie cunoscută de gladiatori.

439: A intrat in vigoare Codexul Teodosian (Lat. Codex Theodosianus),o  colecție oficială de decrete imperiale  ceruta de imparatul Teodosiu al II-lea al Imperiului Roman de Rasarit. Codicele a fost publicat pe 15 februarie 438. În același an, colecția a fost trimisă și în partea occidentala a Imperiului, iar Senatul roman a primit-o cu bucurie și a aclamat-o în plenul unei sesiuni.

Astfel, codicele a intrat în vigoare în prima zi a anului 439 pe tot teritoriul Imperiului Roman.

Codexul Teodosian este compus din șaisprezece cărți (libri); fiecare din aceste cărți împărțită în titluri și fiecare titlu este marcat (distinct) de o rubrică care îi indică argumentul.

Constituțiile imperiale inserate în colecție sunt dispuse cronologic. Fiecare dintre aceste Constituții poartă scris numele împăratului care a emanat-o, numele destinatarului precum și locul și data emanării ei.

630: Profetul Muhammad in fruntea unei armate porneste spre Mecca, pe care o va cuceri fara varsare de sange.

 990: Rusia Kieveana adoptă calendarul iulian.

1001: Potrivit traditiei, Papa Silvestru al II-lea i-ar fi trimis printului Stefan I al Ungariei o scrisoare de binecuvântare, prin care îl recunoștea oficial ca rege creștin al Ungariei si o coroană de aur cu nestemate, numita astazi Coroana Sfantului Stefan.

In fapt  aceasta coroana este o lucrare artistică realizată ulterior, în mai multe faze, în secolele XI-XIII.

1431: S-a nascut Papa Alexandru al VI-lea; (d. 18.08.1503).

1432: Se stinge din viaţă Alexandru cel Bun, domn al Moldovei (1400-1432), fiul  voievodului Roman Musat.

Alexandru cel Bun, domn al Moldovei  , fragment frescă de la mănăstirea Suceviţa

După domnia acestuia, Moldova cunoaşte o perioadă de lupte între pretendenţii la domnie (1433-1457), sprijiniţi de fracţiunile boiereşti, ceea ce duce la stabilirea capacităţii de apărare a ţării. Conflictele interne sunt agravate de intervenţia Poloniei şi Ungariei.

1438:  Albert al II-lea de Habsburg este încoronat rege al Ungariei.

1449:  S-a născut Lorenzo de Medici, supranumit “Lorenzo Magnificul”, conducător al Florenţei din 1469 şi patron al artelor si literaturii.

A  facut din Florenta un adevarat centru al Renasterii italiene; (m. 9 aprilie 1492).

1484: S-a nascut  liderul protestant elveţian Huldrych Zwingli; (d. 11.10.1531) . A fost conducătorul Reformei protestante in Elvetia  și întemeietor al Bisericilor reformate di aceasta tara .

1502:  Amerigo Vespucci debarcă în zona cunoscută astăzi sub numele de  Rio de Janeiro in Brazilia.

1558:A încetat din viaţă cronicarul moldovean Macarie, mitropolit al Moldovei între anii 1508 şi 1528. A fost autorul unei cronici a Moldovei de la moartea lui Stefan cel Mare și până la domnia lui Petru Rares.

1561: A murit Eftimie, egumenul manastirii Capriana (astazi in Republica Moldova), autor al „Cronicii Moldovei” pentru perioada 1541-1554, scrisa in limba slavona. Letopisetul de curte a fost scris la indemnul lui Alexandru Lapusneanu, domnul Moldovei (1552-1561; 1564-1568), fiind o continuare a „Cronicii lui Macarie”, in prima ei varianta.

Eftimie a modificat o parte a cronicii predecesorului sau din considerente politice impuse de un adversar al familiei lui Petru Rares. Textul cronicii se pastreaza la Kiev, in Biblioteca Academiei de Stiinte a Ucrainei, intr-un manuscris care continua, de la 1541, cronica lui Macarie, oprindu-se la 1553.

1600: Scoţia începe să folosească calendarul iulian.

1618 : Este botezat pictorul spaniol Bartolomé Esteban Murillo; („Fuga in Egipt”, „Imaculata conceptie”, „Pranzul galant”); (d.03.04.1682).

1622: Cancelaria papala a hotarat sa se considere ca data de inceput a anului  ziua de 1 ianuarie.

22 decembrie 1646/1 ianuare 1647: A murit Petru Movilă, teolog moldovean, om de cultură, mitropolit al Kievului, sprijinitor al tiparului în spaţiul românesc şi fondator a mai multe tipografii ; (n. 21 decembrie 1596).

A desfășurat o bogata activitate bisericească și culturală,  tipărind mai multe cărți care aveau rostul de a apăra Ortodoxia în fata prozelitismului catolic.
A pus bazele unui colegiu, întâi la Lavra, apoi la Mănăstirea Bratska, din care se va dezvolta vestita Academie Duhovnicească de la Kiev în 1633. A pus la dispoziția Academiei și domeniile sale de la Rubejovka .

A semnat la 16 august 1628 declarațiile Sinodului Eclesiastic de la Kiev în care erau condamnați clericii care au aderat la Uniația din 1596.

A sprijinit alegerea ca rege al Poloniei a lui Wladislav I în 1632, care a recunoscut drepturile eparhiilor Ortodoxe din Mitropolia Kievului și a menținut “Frățiile Ortodoxe”.

1700: Rusia începe să folosească calendarul iulian.

1739:  Exploratorul francez Jean-Baptiste Charles Bouvet de Lozier descoperă Insula Bouvet, considerata una din cele  mai izolate insule din lume.El și-a numit descoperirea “Capul Circoncision”.

Cel mai apropiat punct de uscat este Țara Reginei Maud din Antarctica, aflată la peste 1.600 km spre sud.

Insula Bouvet ocupă o suprafață de 49 km², din care 93% este acoperită de gheață; Linia de coastă, abruptă și înaltă, are o lungime de 29,6 km.

Din 27 februarie 1930, insula devine oficial parte integranta a Norvegiei.

1748: A murit  matematicianul elveţian Johann Bernoulli ; (n. 27 iulie 1667).

1766:  Introducerea nartului (norma zilnică de lucru) în Moldova, prin aşezămîntul agrar al lui Grigore al III-lea Ghica.

1782:  A încetat din viaţă compozitorul Johann Christian Bach, fiul lui Johann Sebastian Bach (n. 5  septembrie  1735);  (operele: „Orion”, „Zenaide”, „Temistocle”).

1788:  Apare prima ediţie a publicatiei The Times din  Londra, anterior publicată ca  ”The Daily Universal Register”.

1793: A murit  pictorul veneţian Francesco Guardi; (n. 05.10.1712).

1797 : Albany devine capitala statului american  New York, în defavoarea orasului lui New York City.

1801:  Giuseppe Piazzi descoperă primul asteroid cunoscut, 1 Ceres.

1801:  A intrat în vigoare “bill”-ul ( legea)privind unirea Marii Britanii şi Irlandei în “Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei”. “Act of Union” a fost semnat la 2 iulie 1800.

1804: Se încheie dominaţia franceză în Haiti. Este Ziua naţională a acestui stat.

În 1804  a fost întemeiat regatul independent Haiti, primul stat al negrilor de pe insulă, sub conducerea lui Jean Jaques Dessalines.

În  1806 a survenit diviziunea între statul negrilor din nordul insulei și republica mulatrilor din sud.

In 1844  în tot estul insulei a fost proclamată Republica Dominicana.

1808 : In Statele Unite ale Americii se interzice  importul sclavilor.

1817: A murit Martin Heinrich Klaproth, chimist german, unul dintre fondatorii  chimiei anorganice; (n.01.12.1743).

1818:  Este publicat romanul “Frankenstein sau Prometeul Modern” al lui Mary Shelley.

1823: S-a nascut  Sándor Petőfi, poet romantic, unul dintre marii lirici ai poeziei ungare si  reprezentant emblematic  al al intelectualitatii revolutionare de la 1848 din Ungaria.

A murit probabil  pe campul de lupta la Albesti ,comitatul Tarnava Mare, in Transilvania, la 31 iulie 1849;  („Nori”, „Apostolul”, „O seara acasa”).

1829 : A fost infiintat, la Iasi, „Divanul implinitor sau executiv”, format din sase membri alesi dintre boieri si confirmati de ocarmuirea rusa, si dintr-un delegat rus pentru problemele militare, pentru rezolvarea treburilor interne si a celor ridicate de intretinerea trupelor ruse care stationau in tara.

 1831: În Basarabia ţaristă sunt introduse ghildele.

1832:  A început aplicarea Regulamentului Organic în Moldova.

1834:  Gheorghe Şincai fondează prima şcoală de fete din România.

 1838: Apare la Braşov in Transilvania,sub direcţia lui George Bariţiu, publicaţia “Foaie literară”, supliment al “Gazetei de Transilvania”( 1 ianuarie 1838 – 25 iunie 1838), devenită la 2 iulie 1838 “Foaie pentru minte, inimă şi literatură”.

1848: Intră în vigoare Convenţia dintre Moldova şi Muntenia privind desfiinţarea vămii dintre cele două ţări, excepţie făcând sarea.

Se formeaza o singură piaţă, protejată de un singur cordon  vamal.

1854: S-a nascut  Sir James George Frazer, etnograf, antropolog şi folclorist. Cea mai importantă dintre operele ştiintifice ale lui Frazer este “Creanga de aur”, un studiu de istorie a religiei primitive, în 12 volume; (d.07.05.1941).

1855: Apare săptămînal la Iaşi, Moldova, revista literară, ştiinţifică si  istorică“România literară”, editată de Vasile Alecsandri( 1 / 13 ianuarie 1855 – 3 / 15 decembrie).În paginile revistei, Alecu Russo publică (în versiune proprie) poemul “Cîntarea României “.

1860: Apare la Bucureşti, “Revista Carpaţilor”, sub conducerea lui Gheorghe Sion.

1860:  Se înfiinţează, la Paris, un Birou central de corespondenţă şi redacţie care avea menirea de a publica articole favorabile cauzei române.

1861: Începe Conferinţa naţională românească de la Sibiu, în cadrul căreia s-a cerut recunoaşterea politică a naţiunii române, independenţa sa şi oficializarea limbii române (1-4 ianuarie).

1863 : S-a născut Pierre de Coubertin, filosof, istoric si sociolog, organizatorul Jocurilor Olimpice moderne; (m. 2 septembrie 1937).

1864: S-a nascut Alfred Stieglitz, parintele artei fotografice moderne; (d.13.07.1946).

1866 : A intrat în vigoare Codul Civil din România, alcatuit dupa modelul Codului napoleonean si al Codului civil italian, dar avea la baza si unele prevederi ale vechiului drept românesc.

1866: Intră în vigoare legea privind introducerea în România a sistemului metric.

1867: A apărut, la Blaj, revista “Archivu pentru filologia şi istoria”, editată de Timotei Cipariu, prima revistă românească de filologie.

1868 : S-a născut I. Al. Bratescu-Voineşti, scriitor, membru şi vicepreşedinte al Academiei Române (“Întuneric şi lumină”, “Niculăiţă Minciună”, “Firimituri”); (m. 14 decembrie 1946).

1868: În Transilvania, apare la Braşov (1868-1881) şi apoi la Sibiu (1881-1945), revista “Transilvania”, organ al “Asociaţiunii transilvănene pentru literatură română şi cultura poporului român”. Revista a fost condusă între anii 1868-1893 de George Bariţiu.

1868: S-a nascut  George Murnu, scriitor şi istoric, membru al Academiei Române (“Românii din Bulgaria medievală”, “Studiu asupra elementului grec ante-fanariot în limba română”; (d.17.11.1957).

 1873: Se deschide la Bucureşti, România, prima expoziţie de pictură şi sculptură organizată de nou înfiinţata “Societate a amicilor bele-artelor “. Pivtorul  Nicolae Grigorescu  participa cu 144 de lucrări care au un succes a considerabil .

1874: Se înfiinţează la Bucureşti, Banca Marmorosch Blank.

1875: Sa infiinţat “Societatea Studenţilor în Medicină din Bucureşti”.

1873:  Se deschide, la Bucuresti, prima expoziție de pictură și sculptură organizată de nou înființata “Societate a amicilor bele-artelor”, expoziție la care participă cu 144 de lucrări și Nicolae Grigorescu.

1875:  Apare, la Budapesta si Oradea (pâna în decembrie 1882), revista “Sezatoarea”, prima revista româneasca de folclor.

1878: Apare la Sibiu, Transilvania, ziarul “Observatorul “, sub conducerea lui George Bariţiu. Ziarul va apărea pînă la 27 iunie 1885.

1880:  Ferdinand de Lesseps începe construcţia franceză a Canalului Panama.

1883: Se constituie la Paris, Franţa, grupul revoluţionar român, compus din Vintilă C.A.Rosetti, Alexandru A.Bădăran, Constantin Mille, Vasile G.Morţun, etc.

1883: S-a nascut  William Joseph Donovan, american, directorul Oficiului pentru Studii Strategice in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial; (d.08.02.1959).

1887 : Regina Victoria este proclamată la Delhi, împărăteasă a Indiei .

1887: S-a nascut  Wilhelm Canaris, amiral german. seful spionajului nazist. A fost executat la 9.04.1945 fiind acuzat de tradare.

1888: Apare lunar la Blaj revista muzicală şi literară “Muza română”, editată de Iacob Mureşanu. Revista apare cu intermitenţe: seria I – 1 ianuarie 1888 – 31 decembrie 1889; seria II – 1 ianuarie 1894 – septembrie 1895; seria III – 1 martie 1906 – 14 martie 1907.

1892: Insula Ellis se deschide pentru a începe primirea imigranţilor în Statele Unite.

 1893: Apare la Iaşi, România, “Revista critic-literară “, sub conducerea lui Ion Luca Caragiale şi Anton Bacalbaşa.

1894:  A încetat din viaţă fizicianul Heinrich Hertz; (n. 22 februarie 1857).

Studiile sale asupra undelor electromagnetice sunt la originea telefonului fara fir.

 1894: Apare bilunar la Bucureşti, România, revista literară “Vatra“, condusă de Ioan Slavici, Ion Luca Caragiale şi George Coşbuc. Revista va apărea pînă în august 1896.

1894: Începe folosirea Canalului navigabil din Manchester, Anglia cu o lungime de 58 km, destinat accesului  direct la mare.

1895 : S-a nascut J. Edgar Hoover, director american al FBI-ului (d. 02.05.1972).

1896 : Wilhelm Conrad Röntgen anunţă descoperirea razelor X.

 Prima radiografie din lume a fost făcută de către Röntgen, care a surprins pe un cliseu  fotografic oasele și inelul  mâinii  soției sale, savantul  deducand că oasele sunt mult mai puțin permeabile pentru razele X.

1897 : S-a născut prof.dr. Ana Aslan, medic specialist în gerontologie. A evidenţiat importanţa novocainei în ameliorarea tulburărilor distrofice legate de vârstă, aplicând-o pe scară largă în clinica de geriatrie Otopeni, sub numele de Gerovital; (m. 20 mai 1988).

1898 : New York City anexează teritoriile din comitatele înconjurătoare, creind City of Greater New York. Cele patru comitate iniţiale, Manhattan, Brooklyn, Queens şi Bronxul, sunt unite la 25 ianuarie în cadrul Insulei Staten pentru a crea oraşul modern al celor cinci comitate.

1899 : Se încheie dominaţia spaniolă în Cuba.

1901:  Cele şase colonii autonome (New South Wales, Victoria, South Australia, Tasmania, Western Australia şi Queensland) se unesc, formând Commonwealth of Australia, cu statut de dominion în cadrul Imperiului Britanic (din 1907). Provizoriu, capitala a fost stabilită la Melbourne.

1904: Apare lunar, la Cernăuţi şi Suceava, revista literară şi ştiinţifică  “Junimea literară“, sub conducerea lui I.Nistor. Revista apare cu intermitenţe: seria I – 1 ianuarie 1904 – 1914; seria II – 1923-1939.

1907: Apare bilunar la Bucureşti, România, revista literară “Convorbiri “, sub conducerea lui Mihail Dragomirescu. După un an revista va fi redenumită “Convorbiri critice” şi va apărea pînă la 25 decembrie 1910 şi în 1935.

 1907: Apare la Bucureşti, România, lunar, apoi săptămînal, revista “Floarea darurilor “, sub conducerea lui Nicolae Iorga.

“Floarea darurilor ” a fost prima revistă românească de popularizare a literaturii străine si a apărut pînă la 30 decembrie 1907.

1912 : Revoluţia din anii 1911–1913 înlătura dinastia manciuriana, China proclamându–se republica.(R.P.Chineza s–a proclamat la 1 oct. 1949).

1912 : S-a nascut  englezul Kim Philby, spion sovietic, general in KGB ( spionajul sovietic) ; (d. 11.05.1988).

1914:  La St. Petersburg, Florida, intră în funcţiune prima companie aeriană din lume, St. Petersburg Tampa Airboat Line.

1919 : S-a nascut Jerome D. Salinger (“De veghe în lanul de secară”);(d.27.01.2010).

1922: S-a nascut  Rocky Graziano, campion pugilist american; (d. 22.05.1990).

 1925: Se  înfiinţeaza  legaţia româna de  la Tirana, Albania.

1927 : S-a nascut Maurice Béjart, dansator şi coregraf francez (muzicalul „The Green Queen”, baletele „Bolero”, „Ninth Symphony”, „Fire bird”, „Nijinsky, Clown of God”, „Notre Faust”, („Ballets de l´Etoile”, „Pasărea de foc”, „Ballets Romantiques”); (d. 22.11.2007).

 1927:  România ratifică Convenţia de la Berna, Elveţia, pentru protecţia operelor literare şi artistice. Această convenţie a fost completată şi revizuită în mai multe rînduri.

1928:  A murit Valeriu Branişte,publicist si om politic, membru de onoare al Academiei Române; (n.10.01.1869).

1929:  S-a născut Nicolae Linca, fost boxer, medaliat cu aur la Jocurile Olimpice (Melbourne, 1956); (d. 27 iunie 2008).

 

1934:  A fost inaugurata cea mai cunoscuta inchisoare din lume, situata pe insula izolata omonima din Golful San Francisco, Alcatraz, cand primul grup de prizonieri a sosit aici.

In 1972, cladirea a fost demolata, iar insula a fost declarata parc national.

1934: S-a nascut in Bucuresti ( 25 decembrie 1933, 1 ianuarie 1934 – in acte oficiale) Gheorghe Dinică, actor român de teatru şi film (filme: “Felix şi Otilia”, “Ilustrate cu flori de cîmp”, “Patul conjugal”); ( d. 10.11.2009).

 

1935: În Turcia au fost abolite  titlurile și sunt introduse numele de familie. Titlul era un nume primit  sau moștenit de către nobili pentru a sublinia poziția privelegiată a acestor persone.

În unele țări ( ex.Marea Britanie), tradiția de a acorda titluri se păstrează pînă astăzi.

 1936: Apare bilunar la Iaşi, România,revista  “Însemnări ieşene” (pînă la 1 octombrie 1940), sub conducerea lui Mihail Sadoveanu, George Topîrceanu, Mihai Codreanu şi Grigore T.Popa.

 1936: Apare la Bucureşti, România, revista “Preocupări literare“, sub direcţia lui P.Haneş. Revista va apărea pînă în aprilie 1943.

1939: Apare la Iaşi, România, “Jurnalul literar “, foaie săprămînală de critică şi informaţie literară, sub conducerea lui George Călinescu.

Publicaţia va apărea din 1 ianuarie la 31 ianuarie 1939 şi a doua serie la Bucureşti în 1947-1948.

1942: Reprezentanţii a 26 de state care luptau împotriva Axei, au anunţat că acceptă propunerile cuprinse în Carta Atlantică şi au semnat “Declaraţia pentru Natiunile Unite”. Acest document folosea pentru prima oară termenul de “naţiuni unite”, sugerat de preşedintele american Roosevelt si stipula că nici una dintre părţi nu va semna o pace separată cu Germania şi va lupta pînă la înfrîngerea acesteia.

1942: S-a nascut  Ovidiu Iuliu Moldovan, actor român de teatru şi film (filme: “Semnul şarpelui”, “Masca de argint”, “Craii de Curtea Veche”); (d. 12.04.2008).

1943: In mesajul de Anul Nou, transmis la radio, ca si in cuvantarea tinuta in fata corpului diplomatic, Regele Mihai lasa sa se inteleaga  dorinta romanilor de a iesi din razboi.

Ambasadorul Germaniei, Killinger, a protestat, iar maresalul Antonescu a cerut Regelui inlaturarea lui Mocsonyi-Starcea, maresalul Curtii, cel care intocmise acest mesaj. Regele a refuzat cererea.

1948: Revista “Flacăra” reapare sub conducerea lui Eugen Jebeleanu.

1949: S-a infiintat, la Bucuresti, Institutul de Lingvistica primul director a fost Iorgu Iordan. Din 25 noiembrie 1994, la sarbatorirea a 45 de ani de la crearea institutului, a luat numele primului sau director, propunerea membrilor sai fiind aprobata prin hotarare a Prezidiului Academiei si oficializata prin HG nr. 503/1998.

1949: Se infiinţează Filarmonica de Stat din Sibiu.

1952: A fost creata Orchestra Simfonica din Berlin, la initiativa profesorului si compozitorului Kurt Sanderling.

1958: A fost creată Comunitatea Economică Europeană (CEE) prin intrarea în vigoare a Tratatului privind crearea CEE, semnat la Roma, la 25.03.1957. Prin intrarea în vigoare a Tratatului de la Maastricht, la 01.01.1993, CEE devine Uniunea Europeană.

1959: Fidel Castro şi “revoluţionarii” săi comunisti preiau conducerea Cubei, alungând regimul condus de dictatorul Fulgencio Batista.

1960: A murit  Margaret Sullavan, actriţă americană; (n. 16.05.1911).

1961: S-a nascut politicianul român Gabriel Oprea; (n.Fundulea, Calarasi).

1962: Grupul The Beatles s-a prezentat la celebra audiţie din studioul DECCA, in  Londra.

Producătorul Dick Rowe a intrat în istorie, pentru că i-a refuzat.

1962:  Proclamarea independenţei fata de Noua Zeelanda a statului  Samoa de Vest. Sărbătoarea naţională (ziua naţională se sărbătoreşte, însă, la 1 iunie, din cauza condiţiilor climaterice).

 

1965: Este marcata prima actiune de rezistenta organizata pe teritoriul Israelului,de catre Organizatia palestiniana “Al-Fatah”.

1968: S-a nascut  Ovidiu Ohanesian, jurnalist român la cotidianul România Liberă, răpit în Irak la 28 martie 2005; (n.Bucuresti).

1972 : A încetat din viaţă actorul si cântaretul Maurice Chevalier (n. 12 septembrie 1888);(“Văduva veselă”, “Locotenentul surîzător”).

1973 : Aderarea Marii Britanii, a Danemarcei si a Irlandei la Comunitatea Economica Europeana. Populatia Norvegiei a refuzat, prin referendum, intrarea in Europa unita. Europa celor 9 ajunge astfel de la 60 de milioane la 260 milioane de locuitori.

1977: Disidenţii cehoslovaci publică manifestul vizând drepturile şi libertăţile omului (“Charta 77″).

1981: Grecia devine stat membru al Comunităţii Europene.

1992: A murit  Grace Hopper, pionier american în domeniul calculatoarelor; (n. 09.12.1906).

1993:  Cehia şi Slovacia s-au separat.Potrivit legii constituţionale privind disparitia Cehoslovaciei, Republica Cehă şi Republica Slovacă devin state independente, succesoare ale fostei Republici Cehoslovacia, după 74 de ani de convieţuire.

1994: A intrat în vigoare Acordul Nord-American al Liberului Schimb (NAFTA), semnat la 17 decembrie 1992 de SUA, Mexic şi Canada.

1999: A fost implementată moneda europeană unică, Euro, pentru început în formă electronică.

2000:  Limba arabă devine unica limbă oficială în Tunisia, în detrimentul limbii franceze, utilizată până în acest an pe scară largă în administraţia ţării.

2002: Moneda euro este introdusă în 12 ţări din Uniunea Europeană – Austria, Belgia, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Luxemburg, Olanda, Portugalia şi Spania.

2003 : A încetat din viaţă intr-un accident auto Dumitru Tinu, ziarist, director la cotidianul “Adevărul” si al Clubului Român de Presă (CRP); (n. 21 octombrie 194, Coteana, jud. Olt ).

2004: Irlanda devine primul stat care interzice fumatul în localurile publice.

2005: A murit  Shirley Chisholm, prima femeie de culoare membră a Congresului Statelor Unite; (n. 30.11.1924).

2007: România şi Bulgaria au devenit membre ale Uniunii Europene.

2012 :  Tanarul moldovean Vadim Pisari este ucis de un membru al trupelor de mentinere a pacii rusesti din Transnistria, in timp ce se indrepta spre casa.

 

 

Tragicul incident provoaca manifestatii de masa ale moldovenilor impotriva ocupatiei militare ruse  in R.Moldova.

1 ianuarie este  proclamată de Vatican din anul 1982 – Ziua mondială a păcii –

 

La începutul fiecărui an, cu prilejul acestei zile, Suveranul Pontif adresează un mesaj credincioşilor.

In Palestina  este  Ziua revoluţiei.

In Haiti – Ziua naţională. Proclamarea independenţei (1804).

In Sudan – Proclamarea independenţei (1956).

In Cuba – Ziua eliberării. Sărbătoare naţională (1959).

In Slovacia – Ziua Independenţei de Stat a Republicii (1993).

CALENDAR CRESTIN ORTODOX

Taierea Imprejur cea dupa trup a Domnului; Sfantul Vasile cel Mare.

Taierea Imprejur cea dupa trup a Domnului nostru Iisus Hristos

Taierea imprejur cea dupa trup a Domnului nostru Iisus Hristos se praznuieste pana astazi pentru a arata ca Domnul intru toate a luat trup asemenea noua si S-a supus randuielilor Legii si ca nimic nu a stricat din cele vechi, ci doar a implinit toate. Mantuitorul Hristos a primit aceasta pentru a implini si desavarsi randuiala Legii Vechi, astfel incat sa sa puna in loc taierea imprejur cea dupa Duh, a inimii.

Ca sa astupe gurile ereticilor, care indraznesc a zice ca Domnul n-a luat trup, ci ca S-a nascut ca o nalucire, El a indeplinit si aceasta randuiala la Templu. Caci, de n-ar fi luat trup, cum S-ar fi taiat imprejur? Ba mai mult, El a inchis si gurile iudeilor celor rau credinciosi, care il acuzau ca strica Legea.

Astfel, dupa opt zile de la Nasterea Lui din Fecioara Maria, a binevoit sa fie adus in locul unde, dupa obicei, iudeii se taiau imprejur. Asa a fost taiat imprejur si I s-a dat numele Iisus, precum Arhanghelul Gavriil a vestit Fecioarei Maria la Buna Vestire.

Sfantul Vasile cel Mare, Arhiepiscopul Cezareei Capadociei

Sfantul Vasile cel Mare a trait pe vremea imparatului Valens, cand Biserica era tare prigonita de necredinta lui Arie. Sfantul ierarh Vasile a aparat cu toata puterea dreapta credinta si a indraznit sa mustre chiar in fata pe imparatul Valens, cazut si el in erezia lui Arie.

Tatal lui Vasile era din Pont si se numea tot Vasile, iar mama sa era din Capadocia si se numea Emilia. Sfantul Vasile a intrecut in stiinta pe cei din timpul sau si pe cei din vechime, caci invatase toata filozofia si toate stiintele din vremea aceea. Apoi, a fost sfintit arhiereu al Arhiepiscopiei din Cezareea Capadociei.

Sfantul Vasile a fost “un om foarte inalt la stat si drept ca o faclie, uscativ si slabit de ajunare si de veghere, oaches la fata, dar obrazul ingalbenit, nasul lunguiet, sprancenele cercuite si plecate, asemenea omului ganditor, fruntea incretita, umerii obrajilor iesiti, tamplele adancite, cam plesuv la par, cu barba destul de lunga, carunta pe jumatate”.

Sfantul Vasile a dus lupte grele pentru credinta ortodoxa. Prin cuvantarile sale, sfantul a lovit in credintele ereticilor, apoi a dat invataturi si indemnuri pentru buna intocmire a vietii de zi cu zi, a luminat tainele cele adanci ale fapturii, a pastorit turma lui Hristos, invatand pe toti si ajutand pe saraci, pe bolnavi si pe batrani, in asezamantul sau vestit, numit Vasiliada.

Sfantul Vasile cel Mare a trecut catre Domnul in anul 379, cand nu implinise inca 50 de ani.

Tot in aceasta zi, Biserica face pomenirea:

Sfantului Vasile din Ancira
Sfantului Mucenic Teodot
Sfantului Grigorie, tatal Sfantului Grigorie Teologul

  VIDEO: TODAY IN HISTORY

 

 

Bibliografie (surse):

1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;

2. Crestin Ortodox.ro;

3. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric.

4. Istoria md.

5. Istoriculzilei blogspot.com;

6. Mediafax.ro;

7. Wikipedia.ro

Gândul zilei

 

 

 

 

 

 

 

Pentru toți românii, soarele la Bucureşti răsare.

 

 

 

 

 

 

 

– Ioan Slavici –

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Ioan Slavici a fost unul dintre marii nostri prozatori, dramaturgi si memorialişti. S-a nascut  la 18 ianuarie 1848, la Siria, jud. Arad  si a  decedat in ziua de 17 august 1925, in locuința fiicei sale, Lavinia, fiind inmormantat la schitul “Brazi” de langa Panciu, jud.Vrancea .

Cu marele său prieten, Mihai Eminescu, a pus in anul 1871 bazele Societăţii Academice Sociale Literare “România Jună”  la Viena, una dintre cele mai importante organizații ale studentilor   români din capitala Imperiului Austro-Ungar.

În paralel cu înființarea societății România Jună, au organizat Serbarea de la Putna la 15 august 1871 a studențimii române din Austro- Ungaria și din străinătate si tot in anul 1871 a debutat în Convorbiri literare cu comedia Fata de birău.

 Scriitorului, care a fost  secretar al Partidului Naţional Român din Transilvania si luptător pentru drepturile românilor din Ardeal,  i-au fost intentate de catre autoritatile maghiare  cinci procese de presă, cel din urmă având drept consecinţă condamnarea sa la un an de închisoare.

Slavici şi-a executat pedeapsa la Văc, iar după ieşirea din închisoare, in 1890  trece munţii si se  stabileste  la Bucureşti, unde înfiinţeaza, împreună cu Ioan Russu-Şirianu, I.S. Neniţescu s.a., Liga pentru Unitatea Culturală a Tuturor Românilor.

A fost  redactor la ziarul bucurestean Timpul. Împreună cu I.L.Caragiale si G. Cosbuc a editat revista Vatra.

In 1903 a primit  Premiul Academiei Române.

 A  fost director al ziarului Ziua din București si a susținut, alături de regele Carol I, neutralitatea României in primul razboi mondial.

Prin  scrierile sale, a pătruns în literatura română universul satului românesc transilvănean.

Opera sa cuprinde nuvele (Moara cu noroc, Budulea taichii, Popa Tanda, O viaţă pierdută, Pădureanca etc.), romane (Mara, Cel din urmă armaş, Din 2 lumi, Din bătrâni), poveşti (Doi feţi cu stea în frunte, Zâna zorilor, Limir Împărat, Floriţa din codru ş.a.), dramaturgie (Gaspar Graziani, Bogdan Vodă), memorii (Amintiri, Închisorile mele, Lumea prin care am trecut).