Cutremurul din 10 noiembrie 1940, una din marile catastrofe care au lovit România . VIDEO

 

Charles Doussault –  Turnul Coltea dupa cutremurul din 1802 din Bucuresti

 In Bucureşti au fost înregistrate de-a lungul timpului mai multe seisme, dar cele mai multe mărturii sunt despre cele din 1802, 1940 şi 1977, care au provocat şi cele mai multe victime şi cele mai mari pagube.

Anul 1940 s-a caracterizat printr-o activitate seismica foarte ridicata in Vrancea, nu doar din cauza cutremurului din 10 noiembrie si a replicilor sale, ci, in realitate, pe tot parcursul acelui an s-au produs multe cutremure.

Astfel, inca din primele luni ale anului 1940 s-au produs cutremure vrancene care, conform cataloagelor, au avut magnitudini de 4,5-5 si au a avut loc la adancimi mari, de 130-160 km.

Pe la mijlocul anului, mai exact in ziua de 24 iunie 1940 s-a produs un cutremur vrancean de magnitudine 5,5 la 115 km adancime, resimtit usor in Muntenia si Moldova.

A urmat o perioada de liniste relativa pana la inceputul lui octombrie, mai exact pe 3 octombrie 1940, cand s-a produs un seism de 4,7-5,0 la 150 km adancime.

In seara zilei de 21 octombrie 1940 s-au produs mai multe cutremure vrancene, dintre care cel mai important a avut loc pe la miezul noptii la adancimea de 100 km (M=4,5). In dimineata zilei de 22 octombrie 1940, la ora 8 :37, in zona Vrancea s-a produs un cutremur mai puternic, de magnitudine Mw=6,5 si intensitate maxima VII spre VII1/2 pe scara Mercalli, la o adancime de 122-125 km; acest seism a fost destul de puternic resimtit in special in Muntenia si Moldova (cu intensitati care pe o arie destul de larga au fost de VII grade pe scara Mercalli). Ruperea a fost, se pare, cumva intre 125-140 km adancime.

S-au semnalat doar stricaciuni usoare, crapaturi in pereti, geamuri sparte, dar fara victime. Interesant este ca acest cutremur din 22 octombrie nu a avut imediat replici (notabile, adica de cel putin 4,0).

La inceputul lunii noiembrie s-au produs, insa, mai multe cutremure de peste 4,0 cam la 140-150 km adancime. In ziua de 8 noiembrie 1940, la ora 14h00min, cu mai putin de 2 zile inainte de cutremurul catastrofal, s-a produs un alt cutremur vrancean de 5,5 grade la 145 km adancime, seism care a fost resimtit si la Bucuresti.

O zi mai tarziu, in dupa-amiaza de 9 noiembrie 1940 s-au inregistrat cateva cutremure slabe, locale, in zona orasului Panciu, miscari care au trecut aproape neobservate de populatie (II-III grade pe scara Mercalli).

 

In dimineata zilei de 10 noiembrie 1940,la ora 3:39, Romania era lovită de un cutremur catastrofal cu o magnitudine de 7,6 grade pe scara Richter, cu epicentrul in Vrancea, la adancimea de 140-150 km,a carui  faza critică a durat în jur de trei minute.

Din cauza contextului în care s-a produs cataclismul, cifra exactă a victimelor nu a fost cunoscută, informațiile fiind cenzurate în timpul războiului.

 Numărul victimelor a fost estimat ulterior la 1000 de morți și 4000 de răniți.

Printre personalitățile care și-au pierdut viața în cutremurul din 1940 s-a aflat și I. Vasilache, compozitor și cântăreț la modă al vremii, care formase un cuplu de comici muzicali, Stroe și Vasilache, celebri în perioada interbelică.

„Astă-noapte, la orele 3,39 minute, un înspăimântător cutremur de pământ a zguduit Capitala…Clădirile cele mai tari au pârâit, pereţii s-au crăpat, iar tencuiala s-a desprins pe suprafeţe mari. Oamenii au sărit buimaci din somn şi au încercat să se salveze“, scria presa din 1940.

 Urmarile cele mai grave s-au semnalat in sudul si centrul Moldovei, dar si in nord-estul Munteniei. Orasul Panciu a fost distrus in proportie de 90%, desi majoritatea cladirilor erau din lemn. De asemenea, orasele Focsani, Galati, Marasesti, Tecuci si Iasi au suferit distrugeri mari.

 

 

 

Cutremurul s-a simțit și în Bucuresti, unde au existat circa 300 de morți, majoritatea la prăbușirea blocului Carlton, structură cu 12 etaje din beton armat, foarte modernă la acea vreme.

Unii dintre ei erau încă vii, prizonieri în cavităţi şi îşi semnalau prezenţa prin bătăi în ziduri. După cutremur, subsolul clădirii a fost cuprins de flăcări ceea ce a îngreunat intervenţia echipelor.

„La ora 4.00, focul izbucnit la subsol, continua să ardă, împrăştiind valuri de fum”, mai preciza presa vremii. Imensa clădire se prăbuşise transformându-se într-o grămadă de moloz de 5-6 metri înălţime. Pompierii au muncit din răsputeri să salveze victimele, dar pentru unii a fost prea târziu.

“Din adăposturile subterane, apelurile se auzeau din ce în ce mai slab, după care au încetat definitiv. Asfixia şi inundaţia- căci apa intra continuu în cavităţi – au contribuit la moartea lor rapidă“, scriau ziariştii.

Din cauza violenţei cutremurului, curentul electric a fost întrerupt, iar întunericul a contribuit şi mai mult la mărirea panicii.

Seismul din noiembrie 1940 a provocat şi alte pagube. Aproape toate plafoanele de la sălile de spectacole s-au prăbuşit.

Molozul de la clădirea Uniunii Camerelor de Comerţ din strada Sărindar au blocat trecerea. Turla de la biserica din strada Berthelot s-a prăbuşit.

 

 

 

Relatari in presa americana despre cutremurul catastrofal din Romania

 

 

Ambasada americană, hotelul Poştei, clădirea ministerului Agriculturii şi cea a Marelui Stat Major, aflat la intrarea în Cişmigiu, erau distruse.

„La ora 5 dimineaţa, când scriam aceste rânduri, sub impresia clipelor ce ne-au adus înaintea ochilor moartea sigură, nu am putut culege decât aceste sumare date“, scriau jurnaliştii de atunci, martori la tragedii.

Zdruncinături noi, de intensitate mică s-au înregistrat şi a doua zi, spre seară şi în dimineaţa zilei de 12 noiembrie.

Calea Victoriei, cea mai elegantă stradă a capitalei, era blocată de ziduri prăbuşite.

 

S-au inregistrat pagube mari la sute de cladiri: la Ateneul Roman, Teatrul National, Opera, pe tot parcursul Caii Victoriei, la Casa de Depuneri, Palatul Postei, Palatul Justitiei, in str.Lipscani biserica Popa Tatu s-a daramat; la Marele Stat major (str.Stirbei Voda) statuia generalului Cernat a sarit de pe soclu,iar in oras toate ceasurile publice s-au oprit.

 

Potrivit documentelor Muzeulului Naţional al Pompierilor Bucureşti, la seismul din 1940, 185 de imobile au devenit ruine, iar 412 case din Capitală erau serios avariate.Timp de 15 zile, pompierii au lucrat la stingerea incendiilor şi degajarea dărâmăturilor.

Multe alte blocuri din București au fost considerabil deteriorate. Cutremurul din 10 noiembrie 1940 a avut mai multe replici, inca din primele momente, dintre care 6 au atins magnitudini de peste 5,0.

Cea mai puternica replica s-a inregistrat in dimineata zilei de 11 noiembrie 1940, la ora 8:34, avand magnitudinea 5,5 grade, intensitatea maxima VI, adancimea focala 150 km, replica care a fost se pare resimtita usor si la Bucuresti. Seria de replici a continuat pana la inceputul lunii decembrie 1940, dupa care s-a stins treptat.

Seismul s-a resimțit pe mai mult de 2 milioane de kilometri pătrati, la Odessa, Cracovia, Poltava,Kiev,Moscova,unde a provocat distrugeri (intensitatea estimată la V-VI grade pe scara Mercalli),  în Iugoslavia, în toată Bulgaria și chiar la Istanbul.

 

După seism, Asociația Generală a Inginerilor din România a întreprins un studiu detaliat al efectului cutremurului asupra clădirilor din beton armat.

Studiile ulterioare au ajuns la concluzia ca marele cutremur din noiembrie 1940 a rupt segmentul inferior, cel mai profund, al blocului litosferic, undeva intre 135-160 km adancime.

Principala concluzie a fost că normele pentru calculul clădirilor din beton armat, practic copiate după cele germane, nu prevedeau calculul la eforturi seismice, Germania nefiind situată într-o zonă de risc seismic.

De asemenea, în urma cutremurului, geologul Ion Atanasiu (1892-1949) a realizat un prim studiu științific și a creionat harta seismică a României, subliniind că, deși există numeroase focare seismice — transilvanice, banatice, danubiene, făgărășene, pontice—, cele mai distrugătoare seisme sunt cele pe care le-a denumit moldave, cu epicentrele aflate în zona Vrancea.

Pe harta lui Atanasiu sunt figurate două aliniamente mai importante de sensibilitate seismică în sud-estul României: primul, Urziceni-Lehliu-Călărași, al doilea, București.

Ulterior, în perioada postbelică, experții au elaborat noi norme de construcție, care au fost aplicate la toate clădirile.

 

 http://www.cutremur.net/; http://adevarul.ro/; wikipedia.ro/agerpres.ro

Publicitate