Cea mai veche piesa muzicala cunoscuta. VIDEO
Prin anii ’50, arheologii francezi au descoperit o serie de tablite de argila in situl arheologic sirian Ugarit care datau din secolul XIV inainte de Hristos si erau scrise in hurita, o limba moarta.
Pe una din tablitele de argila scoase la lumina, a fost descoperita o piesa muzicala considerata a fi cea mai veche din lume, despre care spun ca este un imn dedicat lui Nikkal, sotia zeului lunii, Yarikh.
Piesa este acompaniata de un text in care se vorbeste despre tristetea unei famei care nu poate avea copii.
Specialistii spun ca tablita ar avea 3.400 de ani.
Insemnele au fost descifrate apoi transpuse in format muzical, descoperindu-se existenta in acele timpuri unei teorii muzicale avansate si a unei game de sapte tonuri, anterioara grecilor, relateaza maxisciences.com., care adauga ca probabil in urma cu aproape 3.500 de ani, aceasta bucata muzicala se bucura de popularitate.
Profesoara Anne Draffkorn Kilmer, de la Unversitatea din California, a lucrat indelung pentru a readuce la viata aceasta piesa muzicala, impreuna cu muzicologul belgian Marcelle Duchesne-Guillemin.
Notele sunt foarte bine inscriptionate, dar nu acelasi lucru se poate spune despre tempo si ritm, ceea ce lasa o larga marja de interpretare celor care vor sa interpreteze aceasta melodie.
De altfel, exista mai multe versiuni care sunt propuse spre ascultare.
Surse : https://fr.news.yahoo.com/ancien-morceau-musique-monde-110419206.html ; Gentside Découverte http://www.maxisciences.com/
Gândul zilei
Unii tac din ințelepciune, alții din prostie. Oricum ar fi, tăcerea lor vorbește.
– Dimitrie Cantemir –
Dimitrie Cantemir (n.26 octombrie 1673 – d.21 august 1723), a fost domn al principatului Moldovei (martie – aprilie 1693 și 1710-1711), carturar enciclopedist, istoric,etnograf, geograf,filosof, lingvist,muzicolog si om politic moldovean.
A fost primul român membru al Academiei de Stiinte din Berlin. In opera lui, influențată de umanismul Renașterii, s-au oglindit cele mai importante probleme ale dezvoltarii social-istorice a Moldovei de la sfârșitul secolului al XVII-lea și începutul secolului al XVIII-lea.
Este considerat până astăzi unul dintre marii umaniști ai Europei.
Este autorul lucrarii Kitab-i-musiki, “Cartea muzicii”, scrisă în limba turcă si concepută în perioada vieții acestuia din Istanbul, considerata a fi primul tratat de muzica laica turceaasca.
Printre cele mai apreciate lucrari ale sale se numara “Istoria creșterii și descreșterii curții otomane, redactată în latină, in care a relatat istoria imperiului otoman și a analizat cauzele care ar fi putut duce la destrămarea sa, insistand și asupra posibilităților popoarelor asuprite de a-și recuceri libertatea.
Lucrarea a fost tradusă și publicată în limbile engleză, franceză și germană.
De asemenea a scris Hronicul vechimii romano-moldo-vlahilor, mai întâi în latină si tradus apoi de autor în română, in care trata istoria românilor de la origini până la descălecare si susținea ideea cronicarului Miron Costin privitoare la originea latină comună a tuturor graiurilor românești.
Pentru scrierea ei, Dimitrie Cantemir a consultat peste 150 de izvoare românesti și străine, în limbile latină, greacă, polonă și rusă.
Lucrarea Descriptio Moldaviae (Descrierea Moldovei), a fost scrisă în limba latina in timpul refugiului sau in Rusia, la cererea Academiei din Berlin a carui membru era.
BINE ATI VENIT !
Eu, iubite cetitoriule, nicăirea n-am aflatŭ nici un istoric, nici latin, nici leah, nici ungur, şi viiaţa mea, Dumnezeu ştie, cu ce dragoste pururea la istorii, iată şi pănă la această vârstă, acum şi slăbită. De acéste basne să dea seama ei şi de această ocară. Nici ieste şagă a scrie ocară vécinică unui neam, că scrisoarea ieste un lucru vécinicŭ. Cândŭ ocărăsc într-o zi pre cineva, ieste greu a răbda, dară în véci? Eu voi da seama de ale méle, câte scriu. Făcutu-ţ-am izvod dintăiaşi dată de mari şi vestiţi istorici mărturii, a cărora trăiescŭ şi acum scrisorile în lume şi vor trăi în véci. Şi aşa am nevoit, să nu-mi fie grijă, de-ar cădea această carte ori pre a cui mână şi din streini, carii de-amăruntul cearcă zmintélile istoricilor. Pre dânşii am urmat, care vezi în izvod, ei pavăţa, ei suntŭ povaţa mea, ei răspundŭ şi pizmaşilor neamului acestor ţări şi zavistnicilor. Putérnicul Dumnezeu, cinstite, iubite cetitoriule, să-ţi dăruiască după acéste cumplite vremi anilor noştri, cânduva şi mai slobode veacuri, întru care, pe lângă alte trebi, să aibi vréme şi cu cetitul cărţilor a face iscusită zăbavă, că nu ieste alta şi mai frumoasă şi mai de folos în toată viiaţa omului zăbavă decâtŭ cetitul cărţilor. Cu cetitul cărţilor cunoaştem pe ziditoriul nostru, Dumnezeu, cu cetitul laudă îi facem pentru toate ale lui cătră noi bunătăţi, cu cetitul pentru greşalele noastre milostiv îl aflăm. Din Scriptură înţelégem minunate şi vécinice fapte puterii lui, facem fericită viiaţa, agonisim nemuritoriŭ nume. Sângur Mântuitorul nostru, domnul şi Dumnezeu Hristos, ne învaţă, zicândŭ: Čńďèňŕèňĺ ďèńŕíiŕ, adecă: Cercaţi scripturile. Scriptura departe lucruri de ochii noştri ne învaţă, cu acéle trecute vrémi să pricépem céle viitoare. Citéşte cu sănătate această a noastră cu dragoste osteneală.
- De toate fericii şi daruri de la Dumnezeu voitoriŭ
- Miron Costin, care am fost logofăt mare în Moldova
Count Flag
CER SI PAMANT ROMANESC 