CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Gândul zilei

 

 

 

 

Acum, la bătrânețe, văd că în fond, Masa tacerii este o altă, o nouă Cina cea de taină…

 

 

– Constantin Brâncuși –

 

 

 

 

 

 

 

http://www.mlnar.ro/en/system/files/images/constantin_brancusi_smoker.jpg

 

 

  Constantin Brâncuși (n.19 februarie 1876, Hobita, Gorj  — d. 16 martie 1957, Paris), a fost un sculptor român cu contribuții covârșitoare la înnoirea limbajului și viziunii plastice în sculptura contemporană.

 A primit in 1903  prima comandă a unui monument public, bustul generalului medic Carol Davila  , care a fost instalat la Spitalul Militar din București și reprezintă singurul monument public al lui Brâncuși din București. Acest bust a fost comandat de un consiliu format de fostul său profesor Dimitrie Gerota, pentru a îl ajuta pe Brâncuși să plătească drumul până la Paris. Plata pentru monument a fost împărțită în două tranșe, prima jumătate fiind plătită înainte ca să înceapă lucrul, iar a doua tranșă după ce Brâncuși a terminat bustul. Când a terminat lucrarea, aceasta a fost prezentată în fața consiliului, dar recepția a fost nesatisfăcătoare, diferite persoane din consiliu având opinii contrarii despre caracteristicile fizice ale generalului, spre exemplu cerând micșorarea nasului, și de asemenea păreri diferite în legătură cu poziționarea epoleților.

Înfuriat , Brâncuși a ple cat din sala de ședințe , fără a primi a doua jumătate a banilor necesari plecării sale spre Franța, decizând sa parcurgă drumul către Paris pe jos.

Mai târziu Brâncuși a comentat acest incident astfel:

“Ar fi fost o muncă ușoară, dar ca de prostituată, care mi-ar fi adus cei câțiva bani cât îmi trebuiau ca să-mi plătesc un bilet de drum de fier până la Paris. Dar ceva care se înnăscuse în mine și pe care simțeam că crește, an de an și de câțiva în rând, a izbucnit năvalnic și nu am mai putut răbda. Am făcut stânga-mprejur, fără nici un salut militar spre marea panică și spaimă a doctorului Gerota, de față… și dus am fost, pomenind de mama lor.”

La începutul carierei sale, sculpturile lui Brâncuși au constat mai ales din reprezentări clasice ale formei umane. Perioada dintre 1897 și 1907 este caracterizată de o acumulare sensibilă de cunoștințe și îndemânare, dar și de căutarea a diferite soluții de modelare a materialelor.

După  1905, viziunea artistului a devenit mai clară și mai puternică. Ca o consecință imediată, transformarea structurii operei sale a suferit o evoluție rapidă, astfel încât, începând încă din 1907, reprezentările antropomorfe încep să cedeze locul sculpturilor care îl vor prefigura pe artistul Brâncuși de mai târziu, acela care va urma să intre în conștiința universală.

Brâncuși a eliberat sculptura de preponderența imitației mecanice a naturii, a refuzat reprezentarea figurativă a realității, a preconizat exprimarea esenței lucrurilor, a vitalității formei, a creat unitatea dintre sensibil și spiritual.

În opera sa el a oglindit felul de a gândi lumea al țăranului român. Prin obârșia sa țărănească și-a aflat rădăcinile adânci ale operei sale în tradițiile, miturile și funcția magică a artei populare românești. Brâncuși a relevat lumii occidentale dimensiunea sacră a realității.

Figură centrală în mișcarea artistică modernă, Brâncuși este considerat unul din cei mai mari sculptori ai secolului al XX-lea.  

Din 1963 până azi au apărut în toate părțile lumii peste 50 de cărți și monografii și mii de studii și articole despre Brâncuși, stabilind în mod definitiv locul lui ca artist genial și chiar ca „unul din cei mai mari creatori ai tuturor timpurilor” ( Jean Cassou) .

În 1937  cunoscutul sculptor Henry Moore   scria: „Brâncuși a fost acela care a dat epocii noastre conștiința formei pure”.

Brâncuși insusi  spunea:

„Am șlefuit materia pentru a afla linia continuă. Și când am constatat că n-o pot afla, m-am oprit; parcă cineva nevăzut mi-a dat peste mâini.”

 

 

01/07/2014 Posted by | ARTA | , , , , , , , | Lasă un comentariu

Diversiunea „limba moldovenească” e pe cale sa ia sfarșit în Ucraina

Diversiunea numită „Limba moldovenească” a luat sfarșit în Ucraina
 
 
 
 

Viorel Badea, membru al Delegației române la APCE, s-a adresat Președintelui Ucrainei, Petro Poroșenko.

Senatorul român Viorel Badea a solicitat președintelui Ucrainei, Petro Poroșenko, în timpul sesiunii ordinare a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (Strasbourg, 23-27 iunie a.c.) ca, în procesul de elaborare a legislației privind protecția persoanelor aparținând minorităților naționale, să nu mai fie prevăzută limba moldovenească drept limbă regională sau minoritară,  întrucât există deja o decizie a Curții Constituționale din Republica Moldova, care statuează că limba oficială a acestui stat este limba română.

 

 

 

Parlamentul  României

S e  n  a  t

 

Comunicat de presă

 

Cu ocazia celei de-a treia părți a Sesiunii ordinare a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (Strasbourg, 23-27 iunie a.c.), senatorul Viorel-Riceard Badea, membru al Delegației române la APCE, s-a adresat, în plenul Adunării, Președintelui Ucrainei, Petro Poroșenko. Exprimându-și deplina susținere pentru semnarea de către Ucraina, alături de Republica Moldova și Georgia, a Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană, parlamentarul român a solicitat Președintelui Ucrainei ca, în procesul de elaborare a legislației privind protecția persoanelor aparținând minorităților naționale, să nu mai fie prevăzută limba moldovenească ca limbă regională sau minoritară întrucât există o decizie a Curții Constituționale din Republica Moldova care statuează că limba oficială a acestui stat este limba română.

 

În replică, Petro Poroșenko a precizat că acest aspect se regăsește în procesul de descentralizare care urmează să înceapă în Ucraina, subliniind, totodată, reprezentarea minorității române din Ucraina, inclusiv în Delegația ucraineană la APCE, prin deținerea funcției de președinte al delegației de către deputatul Ion Popescu.

Președintele Ucrainei a mai adăugat că respectarea drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale va reprezenta una dintre prioritățile autorităților de la Kiev, întrucât promovarea adecvată a acestor drepturi contribuie în mod semnificativ la menținerea unității poporului ucrainean.

*Înregistrarea video a dezbaterii poate fi vizionată AICI

Întrebarea adresată de către senatorul Viorel Badea (min. 35:45 – 36:28)

Răspunsul președintelui Petro Poroșenko (min. 38:41 – 39:58)

Publicația Zorile Bucovinei din Cernăuți scrie că în Rada Supremă de la Kiev a fost înregistrat deja proiectul președintelui Petro Poroșenko privind modificarea Constituției Ucrainei, iar documentul, care prevede, în principal, schimbări la art. 19 al Legii Fundamentale, diferă puțin de versiunea inițială, adusă la cunoștința liderilor grupurilor parlamentare săptămâna trecută. 

Principiile de bază rămân aceleași – descentralizarea puterii, consolidarea influenței președintelui țării asupra structurilor de forță și simplificarea formării coaliției parlamentare.

Conform acestui proiect, președintele statului este învestit cu împuterniciri mai mari asupra structurilor de forță și nu este obligat să ceară permisiunea Radei Supreme pentru demiterea șefului Serviciului de Securitare și a procurorului general.

În plan local, amendamentele prevăd slăbirea verticalei puterii și consolidarea autoadministrării.

Președintele își păstrează controlul asupra regiunilor prin reprezentanții pe care îi numește, însă administrațiile regionale și raionale urmează să fie desființate, iar atribuțiile acestora vor fi transmise comitetelor executive ale consiliilor locale, conduse de secretarii acestor consilii, care vor controla bugetele locale și politica fiscală.

 

Surse:http://www.zorilebucovinei.com/news;TOCpress.info si rbnpress.info/wp

01/07/2014 Posted by | LUMEA ROMANEASCA, ROMANII DIN JURUL ROMANIEI | , , , , , , , | Lasă un comentariu

   

%d blogeri au apreciat: