Gândul zilei
„Du sublime au ridicule il n’y a qu’un pas – De la sublim la ridicol nu-i decat un pas”
– Napoleon Bonaparte –
Napoleon Bonaparte (nascut 15 august 1769, Ajaccio, Corsica – decedat 5 mai 1821, in Insula Sfanta Elena), a fost cel mai important om politic si militar francez dupa Revolutia care a zguduit aceasta tara in 1789.
Cariera sa a inceput in randurile armatei revolutionare, ajunge general la doar 24 de ani si devine unul dintre comandantii cei mai renumiti ai epocii.
Înlaturand in 1800 Directoratul printr-o lovitura de stat, devine Prim Consul al Republicii Franceze.
Apoi, in urma unui plebiscit, devine Consul unic pe viata, cu dreptul de a-si alege succesorul.
În 1804 este proclamat Împarat al francezilor (1804-1814, 1815), printr-un senatus-consultus din 18 mai. În 1805 devine rege al Italiei iar in 1806, Protector al Confederatiei Rinului.
Dupa o dezastruasa campanie in Rusia, natiunile Europei se coalizeaza impotriva sa, silindu-l sa abdice in 1814 la Fontainebleau doar ca, dupa un scurt exil, sa revina in 1815, pentru “cele 100 de zile” de domnie, incheiate putin dupa infrangerea de la Waterloo.
Exilat in insula Sfanta Elena din Atlanticul de sud, se stinge din viata in 1821 si este inmormantat pe insula.
La 15 octombrie 1840 ramasitele Împaratului sunt exhumate si transferate la Domul Invalizilor din Paris.
Cuvintele de mai sus au fost rostite de Napoleon in decembrie 1812, dupa dezastrul de la Berezina, cand a fost nevoit sa fuga din Rusia, cu armatele distruse si prestigiul destramat.
BINE ATI VENIT !
Eu, iubite cetitoriule, nicăirea n-am aflatŭ nici un istoric, nici latin, nici leah, nici ungur, şi viiaţa mea, Dumnezeu ştie, cu ce dragoste pururea la istorii, iată şi pănă la această vârstă, acum şi slăbită. De acéste basne să dea seama ei şi de această ocară. Nici ieste şagă a scrie ocară vécinică unui neam, că scrisoarea ieste un lucru vécinicŭ. Cândŭ ocărăsc într-o zi pre cineva, ieste greu a răbda, dară în véci? Eu voi da seama de ale méle, câte scriu. Făcutu-ţ-am izvod dintăiaşi dată de mari şi vestiţi istorici mărturii, a cărora trăiescŭ şi acum scrisorile în lume şi vor trăi în véci. Şi aşa am nevoit, să nu-mi fie grijă, de-ar cădea această carte ori pre a cui mână şi din streini, carii de-amăruntul cearcă zmintélile istoricilor. Pre dânşii am urmat, care vezi în izvod, ei pavăţa, ei suntŭ povaţa mea, ei răspundŭ şi pizmaşilor neamului acestor ţări şi zavistnicilor. Putérnicul Dumnezeu, cinstite, iubite cetitoriule, să-ţi dăruiască după acéste cumplite vremi anilor noştri, cânduva şi mai slobode veacuri, întru care, pe lângă alte trebi, să aibi vréme şi cu cetitul cărţilor a face iscusită zăbavă, că nu ieste alta şi mai frumoasă şi mai de folos în toată viiaţa omului zăbavă decâtŭ cetitul cărţilor. Cu cetitul cărţilor cunoaştem pe ziditoriul nostru, Dumnezeu, cu cetitul laudă îi facem pentru toate ale lui cătră noi bunătăţi, cu cetitul pentru greşalele noastre milostiv îl aflăm. Din Scriptură înţelégem minunate şi vécinice fapte puterii lui, facem fericită viiaţa, agonisim nemuritoriŭ nume. Sângur Mântuitorul nostru, domnul şi Dumnezeu Hristos, ne învaţă, zicândŭ: Čńďèňŕèňĺ ďèńŕíiŕ, adecă: Cercaţi scripturile. Scriptura departe lucruri de ochii noştri ne învaţă, cu acéle trecute vrémi să pricépem céle viitoare. Citéşte cu sănătate această a noastră cu dragoste osteneală.
- De toate fericii şi daruri de la Dumnezeu voitoriŭ
- Miron Costin, care am fost logofăt mare în Moldova
Count Flag
CER SI PAMANT ROMANESC 