CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Gândul zilei

 

 

 

 

 

 

 

Cine a văzut ceva şi n-a orbit? Cine ştie cu adevărat un lucru şi mai poate să-l spună? Cine a întîlnit adevărul, un adevăr oarecare, şi n-a fost strivit de el?

 

Constantin Noica în „Mathesis sau bucuriile simple” (1934).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Constantin Noica este de origine aromâna si s-a nascut  la 12 iulie 1909 (s.v) in localitatea Vitanesti, jud.Teleorman. A fost unul dintre marii  filosofi,scriitori si publicisti români.

 A urmat liceul „Spiru Haret”  din Bucuresti unde unde  l-a avut profesor de matematică pe poetul Ion Barbu (Dan Barbilian) .

 A debutat în 1927 în revista liceului,”Vlăstarul”, cu eseuri care au fost publicate mai tarziu în volumul „Mathesis sau bucuriile simple”(1934).

Se înscrie la Facultatea de Filosofie și Litere din  Bucuresti , pe care o va absolvi în 1931 cu teza de licență „Problema lucrului în sine la Kant”. Timp de trei ani îl are ca profesor pe filosoful Nae Ionescu.

 A urmat timp de un an de zile in 1933 cursurile Facultății de Matematică, iar în primăvara anului 1938 pleacă la Paris cu o bursă a statului francez, unde va sta pînă în primăvara anului 1939.

În  mai 1940 si-a sustinut doctoratul în filosofie in Bucuresti, cu teza Schiță pentru istoria lui „Cum e cu putință ceva nou?”.

În octombrie 1940 a  plecat la Berlin, unde va  rămâne  până în 1944,  în calitate de referent de filosofie la Institutul Româno-German. Va participa de mai multe ori la seminarul de filosofie a profesorului Martin Heidegger.

În perioada 1949- 1958, dupa instaurarea regimului comunist,a avut domiciliu obligatoriu la Campulung Muscel.

În 1958 Noica a fost arestat de Securitate, anchetat și condamnat la 25 de ani de muncă silnică si confiscarea întregii averi. A executat la inchisoarea  Jilava  6 din cei 25 de ani de condamnare, fiind eliberat în august 1964.

Alături de el  au fost arestați toți participanții la seminariile private organizate de Noica la Câmpulung, iar lotul lor va purta la proces numele de “grupul Noica”.

A decedat in ziua de 4 decembrie 1987 la Paltinis, jud.Sibiu si a fost înmormîntat pe 6 decembrie 1987, după dorința sa la Schitul Păltiniș, slujba fiind oficiată de un sobor de preoți în frunte cu ÎPS Mitropolit Antonie al Ardealului, Crisanei si Maramuresului..

Influenţele gândirii sale sunt prezente şi astăzi, Noica fiind mentorul unor intelectuali români contemporani ca Andrei Pleşu, Gabriel Liiceanu, Andrei Cornea sau Vasile Dem Zamfirescu.

După caderea regimului comunist, filosoful Gabriel Liiceanu s-a ocupat de reeditarea integrală a cărților lui Noica.

23/04/2014 Posted by | MARI ROMANI | , , , , , , , | Lasă un comentariu

Constantin Noica – singura filmare care s-a pastrat cu marele filozof român.

Constantin Noica (n.12 iulie 1909,stil vechi la  Vitanesti, jud. Teleorman  – d. 4 decembrie 1987, judetul Sibiu), a fost un filosof, poet,eseist, publicist si scriitor român, de origine aromâna.

În perioada 1949-1958   are domiciliu obligatoriu la campulung- Muscel, iar in 1958  a fost arestat, anchetat și condamnat la 25 de ani de muncă silnică cu confiscarea întregii averi. Alături de el vor fi arestați toți participanții la seminariile private organizate de Noica la Câmpulung, iar lotul lor va purta la proces numele de  „grupul Noica”.

A execut at 6 din cei 25 de ani de închisoare, fiind eliberat în august 1964.

Influenţele gândirii sale sunt prezente şi astăzi, Noica fiind mentorul unor intelectuali români contemporani ca Andrei Pleşu, Gabriel Liiceanu, Andrei Cornea sau Vasile Dem Zamfirescu.

În filmuleţul de 11 minute, sigurul pastrat in arhive cu marele filozof, acesta argumentează pe marginea nevoii de a introduce un nou tip de şcoală.

“O şcoală în care profesorul nu învaţă şi el e o absurditate. Cred că am găsit un moto pentru Şcoala mea.

E vorba aceasta extraordinară a lui Leon Bloy: NU SE ŞTIE CINE DĂ ŞI CINE PRIMEŞTE!

Gândul Şcolii, al celei unde să nu se predea nimic, mă obsedează. Stări de spirit, asta trebuie dat altora; nu conţinuturi, nu sfaturi, nu învăţături.

De aceea nici nu trebuie lecţii. Chiar unui om care te întreabă, nu ai nevoie să-i dai “lecţii”.

O carte pe care o scoţi din bibliotecă, un PRELUDIU de Bach pe care-l pui seara, în linişte, sau un exemplu de seninătate intelectuală sânt mult mai educative decât o lecţie.

Oamenii aceia tineri văd că vrei să încorporezi o idee şi încep să încorporeze şi ei una. (Poate “gândul unic”, de care vorbea Pârvan.)

Cred că şcoala asta trebuie făcută.”

Surse:

Wikipedia.ro; Izabela Papazicu – http://daimadeadun.wordpress.com.

23/04/2014 Posted by | MARI ROMANI | , , , , , , | Lasă un comentariu

DIN PAGINILE ZIARULUI ”BASARABIA” – ANII 1941 – 1942

 

BASARABIA-26iunie1942

CUM SE VOR DA PE VIITOR NUMELE NOUILOR NĂSCUȚI DIN BASARABIA

 

Constatîndu-se că mulți părinți dau copiilor nume străine la naștere, Guvernămîntul Basarabiei a trimis un ordine circular tuturor Directoratelor prin care pune în vedere că funcționarii să nu se mai cheme între ei folosindu-se de diminuitivele rusești, ca Vaniușa, Grișca, Mișca, Gavriușca etc, etc, ci folosindu-se de numele pur românești.

Deasemenea pe viitor nu vor fi trecuți nici în registrele stării civile decît cu nume pur românești.

Nomenclatura rusă va fi scoasă cu desăvârșire din circulație. Aceasta pentru că s’a constatat că mulți români ca Untu, Mămăligă, poartă numele de Gleb, Veceslav, Vsevolod, etc.

 

”BASARABIA”, 26 iunie 1942

Basarabia сентябрь 1941 года

LIMBA RUSĂ ÎN CHIȘINĂU


”…S-a cucerit această provincie nu numai spre a o scăpa de comunism, ci și de rusism. Nu ne trebuie slavi, ruși, în Basarabia. S’a realipit prin sânge; o vrem românească.

Rușii și ucrainienii, care nu vor să vorbească în limba desrobitorilor lor, să plece peste Bug.

Altfel, nu peste multă vreme, vor avea și ei soarta evreilor.
Vrem ca la Chișinău să nu se mai audă nici un cuvînt rusesc.”


Sabin Popescu-Lupu

”BASARABIA”, 25 septembrie 1941

 

 

17 noiembrie 1941

 

TRANSFORMAREA PERIFERIILOR

 

 


”…În primul rând e necesară o verificare serioasă a populației deoarece printre pașnicii moldoveni s’au strecurat o mulțime de ucrainieni și ruși, care întrețin prin prezența lor o atmosferă străină în orașul românesc pe care ruso-jidovesc l-a incendiat. La sfârșitul războiului va trebui ca toți acești minoritari să fie strămutați peste Nistru și chiar dincolo de Bug. …”


Sabin Popescu-Lupu

”BASARABIA”, 17 noiembrie 1941

 

 

 

 

 

 

 

23/04/2014 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , | Lasă un comentariu

   

%d blogeri au apreciat: