Ţara cu cea mai scurtă existenţă statala din istorie : 24 de ore
Regiunea a fost autonomă în cadrul Cehoslovaciei de la sfârşitul anului 1938 până la data de 15.o3.1939 si era populata de un important numar de ruteni (ucrainieni), dar si de alte nationalitati, inclusiv romani.
In cadrul statului cehoslovac, regiunea majoritar ruteană nu s-a bucurat de multă autonomie până în 1938.
În acel an, în condițiile anexării de către Germania a mai multor teritorii cehoslovace, după Acordul de la Munchen, regiunea a primit o autonomie mai largă, dar în anul imediat următor, în urma primului arbitraj nazist de la Viena, a fost încurajată să-și declare independența sub numele de Carpato-Ucraina, ca de altfel si Slovacia.
Primul (şi singurul) presedinte al “Republicii Carpato -Ucraina “a fost preotul Avhustyn Volosin .
Sub presiunea lui Hitler, pe 14 martie 1939 Slovacia și-a declarat independența iar Cehoslovacia a încetat să existe ca stat.
Două zile mai târziu, Hitler a informat Ungaria că i se permite să ocupe restul Ruteniei în 24 de ore, dar că nu avea voie să se atingă de partea din Slovacia, pe care Hitler voia să o transforme într-un aliat german cu poziție strategică, mai ales pentru planificata sa invazie asupra Poloniei.
Pe 14 – 15 martie, ce a mai rămas din Rutenia și-a declarat independența.
A doua zi insa, “Carpato-Ucraina” (care avea o populație minoritar maghiară), a fost ocupată de Ungaria, într-o directă încălcare a Actului de la Viena,violând condițiile arbitrajului, care îi acordaseră doar partea de sud-vest a acesteia.
Carpato- Ucraina a fost statul cu cea mai scurtă durată din istorie. A existat doar 24 de ore de la declararea independenţei faţă de Cehoslovacia pe 15 martie 1939, fiind anexata asa cum am aratat de către Ungaria o zi mai târziu .
Prima Legea Constitutionala din Carpato-Ucraina” din 15 martie 1939, a definit noul statut al tarii, dupa cum urmeaza:
1. Carpato-Ucraina este un stat independent. 2. Numele statului este: Carpato-Ucraina. 3. Carpato-Ucraina este o republica, condusa de un preşedinte ales de Sojm . 4. Limba de stat a Carpato-Ucrainei este limba ucraineana. 5. Culorile drapelului national al Carpato-Ucraina sunt albastru si galben, albastru in partea de sus si galben in partea de jos. 6. Emblema de stat a Carpato-Ucrainei este, dupa cum urmeaza: un urs pe un camp rosu pe partea dreapta, patru dungi albastre si trei dungi galbene pe partea stanga, precum si tridentul Sfantului Volodymyr cel Mare. 7. Imnul national al Carpato-Ucrainei este “umerla Sche ne Ukraina” (“Ucraina nu a pierit”). 8. Acest act devine valabil imediat dupa promulgarea sa.
Drapelul si stema Carpato-Ucrainei
De-a lungul războiului, regiunea s-a aflat sub ocupație horthyistă.
În toamna lui 1944, trupele sovietice au pătruns pe teritoriul regiunii, și autoritățile cehoslovace în exil au venit la Hust pentru a reorganiza administrația cehoslovacă. Activitatea lor a fost însă obstrucționată de sovietici, care au organizat o administrație paralelă, cu sediul la Muncaci.
După luni de negocieri, delegația cehoslovacă a fost obligată să părăsească provincia în februarie 1945. După ce a orchestrat o lovitură de stat comunista la Praga,Uniunea Sovietică a anexat Transcarpatia, in urma semnarii la Moscova la 29 iunie 1945 a unui tratat prin care aceasta regiune era alipita la R.S.S. Ucraineana.
În 1991, după destrămarea URSS, acest teritoriu a revenit Ucrainei independente, care a organizat-o sub forma regiunii actuale, împărțită în raioane și cu reședința la Ujgorod.
O încercare de creare a unei structuri politice cu statut special a mai existat în 2008, când prelatul ortodox Dmîtro Sîdor, afiliat patriarhiei Moscovei, a organizat un „Congres al Rutenilor Subcarpatici”, in care se cerea autonomie pentru Rutenia Subcarpatică. Sîdor a fost acuzat de autorități că încearcă subminarea integrității teritoriale a Ucrainei și că acționează la comanda Rusiei.
Zakarpatia astazi
Transcarpatia este o regiune din Ucraina cu capitala la Ujhorod. Regiunea are o suprafata de 12.800 km²și numără 1.252.300 de locuitori. Principalele etnii sunt ucrainenii (80,5%),ungurii (12,5%), romanii (2,6%), rusii (2,5%) și tiganii (1,1%).
Românii locuiesc mai ales în partea de sud-est, in Maramuresul de Nord, o regiune istorica în care erau mult mai numeroși cu secole în urmă, ceea ce se vede și din numărul mare de toponime și oronime românești.
Practic jumătatea estică a Transcarpatiei făcea parte în Evul Mediu din voievodatul românesc al Maramuresului, devenit comitat după cucerirea maghiară.
De la sfarsitul secolului al X-lea pana in 1918, Transcarpatia a facut parte din regatul Ungariei. Apoi a devenit parte a Cehoslovaciei, pana dupa cel de al Doilea Razboi Mondial, cand a fost anexata asa cum am vazut la RSS Ucraineana, in cadrul URSS.
In sec. al XIX-lea regiunea Transcarpatia a fost impartita in 18 raioane: V.Bereznai, Perecin, Seredne, Ujgorod, Corolevo, Teresva, Teacevo, Volove, Dovge, Hust, Svaleava, Latoriceanschii (Rosvigovo), Mezecosinschii (Cosino), Tisagatischii (Beregovo), Verhovinschii (Irsava), Velicoseveliuschii (Sevelius), Tisodolineanschii (Rahiv), Nijneveretchii (Nijnie Vorota).
La 10 septembrie 1919 acest teritoriu a intrat oficial în componenta republicii Cehoslovace, iar primul guvernator a fost numit Gheorghii Jatcovici.
Orasul Ujgorod a devenit centru administrativ al regiunii. Pe vremea Republicii Cehoslovace, Transcarpatia a cunoscut o inflorire culturala. In anul 1927 a fost infiintata prima scoala a romilor din Europa.
In 1929 a fost construit primul aeroport din regiune (la Ujgorod). De fapt, la 29 februarie 1920 in constitutia Cehoslovaciei era denumita Rusia Subcarpatica.
In anii 1920 in Transcarpatia se editau 60 de ziare, dintre care 22 – in limba maghiara, 10 – in rusa, 9 – in rusina, 5 – in ivrit, 4 – in ceha, 4 – in ucraineana, şi 6 – mixte.
Conform hotararii arbitrajului de la Viena din data de 2 noiembrie 1938, o parte a Transcarpatia a fost cedata Ungariei. In cealalta parte a Transcarpatiei, la 15 martie 1939 a fost proclamat o noua formatiune statala – Ucraina Carpatica, cu centrul in orasul Hust, iar primul presedinte a devenit Augustin Volosin. Acest stat a existat asa cum am vazut numai o zi, deoarece a fost ocupat de Ungaria.
In 1941 Statul Ungar, in componenta caruia intra si Transcarpatia, a intrat in cel de-al doilea razboi mondial de partea Germaniei naziste, iar in 1945, regiunea intra in componenta URSS.
La 18 octombrie 1945 a fost infiintata Universitatea de stat de la Ujgorod, iar in 1956 a fost construita centrala hidroelectrica Tereblea-Rika (pentru 130 mln kvt/s pe an).
Dumnezeu a acţionat cu înţelepciune când a plasat naşterea înaintea morţii. Altfel, ce-ar fi mai fost viaţa?
– Alphonse Allais –
Alphonse Allais (n.20 octombrie 1854 – d.28 octombrie 1905) a fost un scriitor, umorist si jurnalist francez, recunoscut pentru stilul sau acid, umorul debordant si calambururile sale. Este adesea considerat unul dintre marii povestitori francezi, dar si un maestru al absurdului.
Este de asemenea si autorul primei compozitii muzicale minimaliste intitulate ” Marsul funebru compus pentru funeraliile unui mare om surd”,o pagina de note virgina, pentru ca …”marile dureri sunt mute”.
La Malta se va stabili “un nou echilibru pe continentul european”.
Foto: Mihail Gorbaciov si George W. Bush sr. s-au intalnit la Malta pentru a hotara soarta Europei. Aceasta intalnire este considerata cea mai importanta de la Conferinta de la Ialta din 1945.
Raportul generalului Iulian Vlad, seful DSS (Securitatea), catre Nicolae Ceausescu, cu privire la intalnirea liderilor mondiali Mihail Sergheevici Gorbaciov si George Herbert Bush, de la Malta, 2-3 decembrie, releva precizia in analiza si corectitudinea previziunilor geopolitice.
De la infiintarea Uniunii Europene, asa-numita “casa comuna europena” la reunificarea Germaniei si declansarea principiului dominoului, prin reimpartirea sferelor de influenta.
Nr. 0075/989 Strict Secret 1989 decembrie 1.
Raport olograf, exemplar unic, semnat şi parafat de generalul colonel Iulian Vlad – şeful DSS -, adresat preşedintelui României, Nicolae Ceauşescu, privind problemele ce urmau a fi abordate, în cadrul întâlnirii de la Malta, între Mihail Gorbaciov şi George Bush.
Raportam urmatoarele informatii obtinute pe mai multe linii, cu privire la intalnirea dintre Bush si Gorbaciov:
1. In cadrul noilor convorbiri la nivel inalt dintre S.U.A. si U.R.S.S., organizate la initiativa sovieticilor, cele doua parti vor aborda cu prioritate probleme privind redefinirea sferelor de influenta si elaborarea unei noi strategii comune care sa le asigure, in continuare, un rol dominant in toate problemele internationale.
– Este de asteptat sa se ajunga la noi intelegeri de restrangere a zonelor de confruntare directa in favoarea celor de convergenta a intereselor.
– Sunt date ca U.R.S.S. va face noi concesii in favoarea americanilor in schimbul obtinerii de ajutoare economice si financiare.
– Se urmareste stabilirea unui nou echilibru pe continentul european care sa permita atenuarea treptata a diferentelor de sistem politic si economic intre tarile socialiste si cele capitaliste si asigurarea transpunerii in practica a conceptelor privind “dezideologizarea relatiilor internationale” si crearea asa-numitei “case comune europene”.
– In acest context, se va aborda si problema existentei celor doua blocuri militare, in sensul mentinerii acestora inca o anumita perioada, cel putin pana la stabilizarea situatiei din Europa de est.
– In ceea ce priveste intensificarea preocuparilor guvernului de la Bonn pentru reunificarea Germaniei, se va conveni sa fie sprijinite, dar pentru o perioada temporizate spre a fi incadrate in “procesul de integrare europeana”.
– Ambele parti se vor pronunta pentru accelerarea negocierilor bilaterale de reducere a armamentelor si cheltuielilor militare, U.R.S.S. fiind interesata sa aloce mai multe fonduri pentru satisfacerea unor necesitati interne, iar S.U.A. sa diminueze deficitul mare al balantei de plati.
Este posibil ca, in timpul intalnirii, Bush sa faca publica intentia de a reduce efectivele americane stationate in Europa, ca un raspuns la masurile similare adoptate unilateral de U.R.S.S.
– Pe planul relatiilor bilaterale, presedintele S.U.A. va manifesta disponibilitate pentru sprijinirea economica a U.R.S.S., conditionat de extinderea reformelor sovietice prin luarea in considerare in si mai mare masura a mecanismelor economiei de piata.
– Pe langa solicitarea expresa de ajutoare financiare, Gorbaciov va insista pentru obtinerea de catre U.R.S.S. a clauzei natiunii celei mai favorizate din partea S.U.A., precum si pentru reducerea restrictiilor pe linia transferului de tehnologie.
NOTA:
– Din datele de care dispunem rezulta ca la intalnirea dintre Bush si Gorbaciov ar urma sa se discute si problema exercitarii de noi presiuni coordonate asupra acelor tari socialiste care nu au trecut la aplicarea de “reforme reale”, fiind avute in vedere indeosebi R.P. Chineza, Cuba si Romania.
– Cu privire la tara noastra, Bush va releva ca statele membre ale NATO vor continua aplicarea de restrictii in relatiile lor cu Romania si va solicita ca si U.R.S.S. sa procedeze in mod similar, mai ales prin reducerea livrarilor sovietice de titei, gaz metan si minereu de fier.
*
2. In cadrul consultarilor din ultimile zile cu Administratia de la Washington, guvernele Angliei, Frantei, R.F. Germania si Italia au insistat pentru:
– evitarea adoptarii de catre S.U.A. si U.R.S.S. a unor hotarari definitive referitoare la modificarea echilibrului militar din Europa, fara consultarea prealabila si consimtamantul tarilor vest-europene;
– realizarea treptata a reducerii armamentelor si efectivelor dislocate in Europa, urmand ca problema unor diminuari semnificative sa fie analizata numai dupa ce vor exista garantii certe ca U.R.S.S. este dispusa sa renunte la forta sa militara;
– respectarea de catre S.U.A. a intelegerilor convenite anterior cu statele vest-europene ca fiecare dintre acestea sa aiba un rol sporit in influentarea situatiei din Europa de est, astfel incat sa-si asigure promovarea propriilor interese pe termen lung in aceasta zona.
Franta si Anglia au solicitat totodata ca, in perspectiva construirii unei confederatii a celor doua state germane, sa se previna deplasarea centrului de putere din Europa catre Germania unificata, precum si o polarizare politico-economica si chiar militara intre aceasta si U.R.S.S. De genul celei existente inaintea celui de al doilea razboi mondial.
Eu, iubite cetitoriule, nicăirea n-am aflatŭ nici un istoric, nici latin, nici leah, nici ungur, şi viiaţa mea, Dumnezeu ştie, cu ce dragoste pururea la istorii, iată şi pănă la această vârstă, acum şi slăbită. De acéste basne să dea seama ei şi de această ocară. Nici ieste şagă a scrie ocară vécinică unui neam, că scrisoarea ieste un lucru vécinicŭ. Cândŭ ocărăsc într-o zi pre cineva, ieste greu a răbda, dară în véci? Eu voi da seama de ale méle, câte scriu. Făcutu-ţ-am izvod dintăiaşi dată de mari şi vestiţi istorici mărturii, a cărora trăiescŭ şi acum scrisorile în lume şi vor trăi în véci. Şi aşa am nevoit, să nu-mi fie grijă, de-ar cădea această carte ori pre a cui mână şi din streini, carii de-amăruntul cearcă zmintélile istoricilor. Pre dânşii am urmat, care vezi în izvod, ei pavăţa, ei suntŭ povaţa mea, ei răspundŭ şi pizmaşilor neamului acestor ţări şi zavistnicilor. Putérnicul Dumnezeu, cinstite, iubite cetitoriule, să-ţi dăruiască după acéste cumplite vremi anilor noştri, cânduva şi mai slobode veacuri, întru care, pe lângă alte trebi, să aibi vréme şi cu cetitul cărţilor a face iscusită zăbavă, că nu ieste alta şi mai frumoasă şi mai de folos în toată viiaţa omului zăbavă decâtŭ cetitul cărţilor. Cu cetitul cărţilor cunoaştem pe ziditoriul nostru, Dumnezeu, cu cetitul laudă îi facem pentru toate ale lui cătră noi bunătăţi, cu cetitul pentru greşalele noastre milostiv îl aflăm. Din Scriptură înţelégem minunate şi vécinice fapte puterii lui, facem fericită viiaţa, agonisim nemuritoriŭ nume. Sângur Mântuitorul nostru, domnul şi Dumnezeu Hristos, ne învaţă, zicândŭ: Čńďèňŕèňĺ ďèńŕíiŕ, adecă: Cercaţi scripturile. Scriptura departe lucruri de ochii noştri ne învaţă, cu acéle trecute vrémi să pricépem céle viitoare. Citéşte cu sănătate această a noastră cu dragoste osteneală.
De toate fericii şi daruri de la Dumnezeu voitoriŭ
Miron Costin, care am fost logofăt mare în Moldova