CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

MARTURII ZGUDUITOARE PRIVITOARE LA ORORILE PRIN CARE AU TRECUT FEMEILE IN INCHISORILE COMUNISTE


dsc04821 Infernul prin care au trecut femeile martir în închisorile comuniste

Infernul prin care au trecut femeile-martir în închisorile comuniste

În inchisorile comuniste din timpul lui Dej și Ceaușescu s-au petrecut adevărate acte de barbarie, nu numai pentru bărbați, ci și pentru femei.
Peste  două milioane de oameni, bărbați și femei si chiar copii, dintr-un total de 18 milioane care alcătuiau  populația țării, au trecut prin chinurile de nedescris ale iadului închisorilor comuniste.

Aproximativ zece mii de femei cu vârste cuprinse între 12—90 de ani au fost smulse din sânul familiilor, înjosite, bătute și aruncate în închisori sub diferite motive puerile.
Singura lor crimă era de a-și apăra soții, tații, frații, ideile și credința în Dumnezeu.

Din exces de zel, justiția comunistă le-a tratat la fel de inuman ca și pe bărbați, de multe ori chiar mai rău.
În afara închisorilor mixte, au existat închisori numai pentru femei, cum erau cele de la Mislea, Mărgineni, Miercurea –Ciuc, Dumbrăveni sau Aiud.

Aici nu aveau voie să facă nimic, să știe nimic, decât să stea în insalubrele încăperi, fără pat sau încălzire. Mâncare primeau o dată la trei  zile si  erau bătute, violate, înjosite.
Aș cita câteva nume de femei intelectuale, ca pictorița Maria Brateș Pillat, Cella Delavrancea, care fusese doamna de companie a reginei, pianista de succes și un mare cronicar muzical al vremii, Alice Voinescu, Michaela Ghițescu, Marietta Sadova, scriitoare, Simina Mezincescu, muziciană, alături de alte sute de profesoare retrogradate și anchetate.

Nici călugărițele nu au făcut excepție de la acest calvar. Citez numai câteva precum Sora Clara Catrina Laslau, sora Tereza sau Mater Anuntiata care au îndurat ani grei de închisoare, alături de alte femei de religie baptistă, penticostală, adventistă de ziua a șaptea, martorele lui Iehova  etc.

Deportarea sau domiciliul forțat au fost alte variante ale detenției. E cazul Martei Vasiliu, aflată în vacanță la bunicii ei din Basarabia, în anul 1944, care a fost trimisă în Siberia, la vârsta de 16 ani, cu o pedeapsă de cinci ani de domiciliu forțat. În 1955 când s-a întors acasă, și-a găsit mama moartă, ea fiind marcată pe viață și bolnavă.

În aceste închisori indiferența a transformat nașterile în tragice evenimente. Lipsite de asistență medicală, deținutele nășteau cu ajutor dintre ele, rupând ombilicul fătului cu dinții. În aceste condiții ori copilul ori mama mureau.
Exemplul unei deținute  este de notorietate. Nevoită să suporte două zile contracțiile nașterii în duba securității transferată de la o închisoare la alta, i-au scos un copilaș de patru kg. în bucăți. (Ana-Maria Marin, Prin poartea cea strâmtă).

Când nașterile decurgeau normal, copiii erau luați de la pieptul mamelor și duși la orfelinate.

Este și cazul notoriu al Ioanei Raluca Voicu-Arnăuțoiu, fiica lui Toma Arnăuțoiu și a Mariei Pop, al cărei tată a fost executat la Jilava, care a reușit de abia în 1990 să-și cunoască mama.

Cele mai grele abuzuri erau abuzurile sexuale, ca modalități de represiune. Pe lângă paznicii care le batjocoreau, condamnatele politice erau lăsate pe mâna unor brute care își băteau joc de ele.

În afara violului, femeile care făceau greva foamei erau hrănite cu furtunul, ca în cazul doamnei Brătianu, care pe motiv că făcea des greva foamei, „îi erau deschise maxilarele cu forța și-i turnau lături pe gât. Gura îi era o rană”.

Îmbătrânite prematur, cu părul albit, și cu privirile rătăcite de spaimă și nesiguranța dobândită în anii de detenție, erau marcate de terorile suportate, cât și de pierderea celor dragi.
Boli precum icterul, tuberculoza, ulcerul, pelagra, scorbutul, cancerul, depersonalizarea erau doar câteva din ele.

Acestor suflete-martir le aducem un pios omagiu de 8 martie, întrebându-ne precum Cioran: „Sunt lacrimi care sfredelesc pământul și răsar ca aștrii pe alte cercuri”. Dar puteau să fie sori care ne-ar fi luminat văzduhul.

Ion Ionescu-Bucovu

sursa: Ziarul Natiunea

06/03/2014 - Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , ,

4 comentarii »

  1. Mai sunt in viata supravietuitoare ale inchisorilor comuniste! Cred ca este urgent sa inregistram , intr-un mod sau altul, marturii ale acestor femei -martir ! Odata cu plecarea lor din viata, pierdem un valoros patriminiu al martirului romanesc!

    Apreciază

    Comentariu de Dana Olariu | 06/03/2014 | Răspunde

    • Una dintre ele este d-na Tatarascu-Negroponte,care a reusit dupa ani de procese sa-si recupereze o parte din bunurile familiei sale confiscate de comunisti si daruite unor stabi ai regimului.A fost si ea ani in delungati prin inchisorile comuniste.Un destin aparte l-a avut fata familiei Arnautoui care a luptat inFagaras.Copilul s-a nascut dupa arestarea mamei sale si a fost dat spre crestere unei familii de devotati ai regimului.A aparut si ea la tv.in prezent este daca nu ma insel profesoara la Conservator…E de neinteles de ce nu sunt pedepsiti criminalii si,mai mult,sunt lasati sa huzureasca cu pensii grase.

      Apreciază

      Comentariu de cersipamantromanesc | 06/03/2014 | Răspunde


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: