CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Ocupantii sovietici ii condamnau penal pe basarabeni, daca spuneau ca sunt români

 

 

 

În istoria fostei R.S.S. Moldoveneşti (Magazin istoric, nr. 6/2007) anii ’70 ai secolului trecut s-au înscris drept ani de evidentă ascensiune naţională. Pentru prima dată, după 1944, când Basarabia a fost ocupată de sovietici, în funcţii de răspundere încep să fie numiţi şi unii băştinaşi.

Studenţii instituţiilor superioare de învăţământ din R.S.S.M. aduceau în republică mii de volume în limba română din Moscova, Kiev, Cernăuţi, Odessa şi alte oraşe unde studiau. Erau cărţi de Nicolae Iorga, Mircea Eliade, Mihai Eminescu, Vasile Alecsandri, Constantin C. şi Dinu C. Giurescu, Nicolae Bălcescu, Adrian Păunescu, George Coşbuc, Lucian Blaga, Mihail Sadoveanu şi alţii. Discuri ale formaţiilor „Mondial“, „Savoy“, „Sincron“, „Coral“ sau ale unor Dan Spătaru, Margareta Pâslaru, Constantin Drăghici, Irina Loghin luminau minţile şi sufletele tineretului studios, trezind sentimente patriotice, de mândrie naţională.

Sentimentul naţional în deceniului şapte al secolului trecut a fost promovat nu numai de poeţi, scriitori, muzicieni, pictori sau cineaşti, dar şi de unele oficialităţi de stat şi de partid din rândul românilor basarabeni, care au susţinut apariţia şi difuzarea acelor cărţi, articole, filme, melodii. În aparatul de conducere al republicii se conturase „o aripă de dreapta“ a nomenclaturii. De unii dintre aceştia depindeau finanţarea, aprobarea şi lansarea unor opere literare, muzicale, cinematografice sau din domeniul artelor plastice.

Desigur, această deşteptare a demnităţii naţionale, a mândriei de a fi român nu putea trece neobservată de Moscova, cu atît mai mult cu cât ea era permanent informată de organele KGB-ului şi ale Miliţiei de la Chişinău. În perioada amintită a avut loc o mobilizare totală a uneltelor ideologice şi de forţă pentru a stăvili pătrunderea adevărului istoric pe acest petic de pământ românesc, ocupat de ruşi (1812-1918), apoi de sovietici (1940-1941, 1944-1990).

Nu în zadar în anii 1970-1980 de sub pana istoricilor sovietici din R.S.S. Moldovenească (în mod preponderent, reprezentanţi ai minorităţilor naţionale şi unii rătăciţi din Transnistria) au apărut câteva tone de maculatură istorică, pretinse monografii sau cercetări ştiinţifice. Ca să devii „savant istoric“, pe atunci, era de ajuns să scrii cît mai multe calomnii la adresa României şi a tot ceea ce era românesc. Grabnic primeai titlu ştiinţific, serviciu la catedră, apartament gratuit de la stat şi alte facilităţi. Aceasta era politica oficială!

Situaţia reală din R.S.S. Moldovenească la începutul trecuţilor ani ’70 se oglindeşte şi în acest document inedit, publicat în exclusivitate de Magazin istoric. L-am descoperit în Arhiva organizaţiilor social-politice a Republicii Moldova (fosta Arhivă a C.C. al P.C.M.), poartă titlul Despre măsurile privind intensificarea activităţii ideologice în rândul populaţiei R.S.S. Moldoveneşti şi face parte din Procesul-verbal nr. 111, din 16 noiembrie 1970 a şedinţei Biroului C.C. al P.C.M. din aceeaşi zi. Traducerea din limba rusă ne aparţine. Am eliminat unele pasaje nesemnificative.

Comitetele orăşeneşti, comitetele raionale, multe organizaţii primare de partid din republică îndeplinesc o anumită muncă de educaţie comunistă a oamenilor muncii şi au reuşit să ridice activismul de muncă şi politic. Cu toate acestea, datorită unor lacune în organizarea educaţiei populaţiei în spiritul patriotismului sovietic şi al prieteniei popoarelor U.R.S.S., precum şi sub influenţa propagandei burgheze, în republică au loc cazuri de orientări şi atitudini naţionaliste, prooccidentale, sioniste, antisovietice etc.
Partea română, din ce în ce mai activ, foloseşte literatura, radioul, televiziunea, călătoriile cetăţenilor români în Moldova şi vizitele cetăţenilor noştri în R.S.R. pentru a propaga printre oamenii noştri cursul politic „deosebit“ [al României], neprietenos faţă de U.R.S.S. Organizaţiile româneşti se străduie să trimită turişti preponderent în Moldova, stăvilind călătoriile în alte zone ale U.R.S.S.

În 1969, republica a fost vizitată de 14,4 mii de români, iar în România au călătorit 5 mii de cetăţeni de ai noştri. În 10 luni ale anului curent călătoriile din ambele părţi au înregistrat aproximativ 10 mii oameni. Unii cetăţeni români se exprimă deschis referitor la pretenţiile teritoriale ale României faţă de Basarabia şi Bucovina. Au fost depistate cazuri cînd turiştii români se ocupau cu specula, vânzând mărfuri de larg consum.

Din România şi prin teritoriul ei la noi ajunge multă literatură duşmănoasă, inclusiv chineză şi albaneză. În 10 luni ale anului 1970, la punctele vamale ale republicii, grănicerii au confiscat de la străini 2.815 exemplare de asemenea produse. În R.S.S. Moldovenească se răspândesc multe publicaţii periodice. În anul curent au venit din România 2.377 de exemplare, în timp ce România are doar 615 abonamente la gazete şi reviste moldoveneşti.
În scopul intensificării pe mai departe a muncii ideologice de educaţie a oamenilor muncii în spiritul patriotismului sovietic şi al internaţionalismului proletar, al contracarării propagandei duşmănoase şi în conformitate cu Hotărîrea C.C. al P.C.U.S. din 5 noiembrie 1970, Despre măsurile privind intensificarea muncii ideologice în rândul populaţiei R.S.S. Moldoveneşti şi a regiunii Cernăuţi din R.S.S. Ucraineană, Comitetul Central al Partidului Comunist al Moldovei hotărăşte:

1. Comitetele orăşeneşti, raionale, Consiliul Republican al Sindicatelor, C.C. al U.L.C.T.M. [Uniunea Leninistă Comunistă a Tineretului din Moldova], Ministerul Culturii din R.S.S.M., Ministerul Învăţământului din R.S.S.M., Comitetele de Stat ale Consiliului de Miniştri a R.S.S.M. pentru televiziune şi radiodifuziune, presă şi învăţămînt profesional-tehnic, Prezidiul Academiei de Ştiinţe a R.S.S.M., redacţiile gazetelor şi revistelor republicane sunt obligate să-şi modifice esenţial activitatea ideologică în rândul populaţiei republicii, să ridice nivelul educativ al oamenilor muncii, în primul rând al tineretului şi intelighenţiei [intelectualilor] în spiritul internaţionalismului proletar, al prieteniei popoarelor U.R.S.S., al patriotismului sovietic, al unui spirit politic accentuat. Să stăvilească pătrunderea ideologiei burgheze şi altei ideologii duşmănoase în rândurile oamenilor sovietici, să acuze public şi să-i tragă la răspundere pe purtătorii acestor ideologii. […]

3. Comitetul de Stat al Consiliului de Miniştri al R.S.S.M. pentru televiziune şi radiodifuziune este însărcinat să întocmească un ciclu de măsuri în scopul îmbunătăţirii calităţii emisiunilor radio şi TV, pregătirii şi perfecţionării cadrelor de creaţie de la radio şi televiziune.

Se propune C.C. al P.C.M., în coordonare cu Comitetul de Stat al Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. pentru radio şi televiziune, majorarea timpului de antenă pentru emisiunile în limba moldovenească, destinate radioascultătorilor din Republica Socialistă România.

4. Se obligă Prezidiul Academiei de Ştiinţe a R.S.S.M. să prezinte C.C. al P.C.M. propuneri aprobate de institutele corespunzătoare ale Academiei de Ştiinţe a U.R.S.S. privind desfăşurarea diferitelor conferinţe şi sesiuni ştiinţifice pe probleme ale istoriei Moldovei, formarea naţiunii moldoveneşti, istoria relaţiilor ruso-române şi sovieto-române.

5. Consiliul Moldovenesc Republican al Sindicatelor, Direcţia de lucru cu turişti străini de pe lângă Consiliul de Miniştri ai R.S.S.M., C.C. al U.L.C.T.M. vor elabora măsuri de îmbunătăţire a relaţiilor turistice cu România în scopul informării opiniei publice din România despre viaţa poporului moldovenesc, realizările lui în anii puterii sovietice. Împreună cu organele de partid şi sovietice orăşeneşti, raionale se va stabili o procedură de selectare mai riguroasă a turiştilor sovietici, care vor călători în R.S.R. pentru ca aceştia să fie supuşi unui instructaj adecvat.

6. Ministerul Afacerilor Interne al R.S.S.M. va întocmi măsuri de evidenţă a invitaţiilor cetăţenilor români în Moldova şi a plecărilor cetăţenilor noştri în România; va contribui esenţial la micşorarea numărului vizelor particulare. Se va stabili un control riguros al comportamentului cetăţenilor români în perioada aflării lor în republică, felul cum aceştia respectă legile sovietice şi regulamentele stabilite de cazare a străinilor în U.R.S.S.

8. Ministerul Telecomunicaţiilor al R.S.S.M., Comitetul de Stat al Consiliului de Miniştri pentru presă, comitetele orăşeneşti, raionale de partid vor lua măsuri pentru limitarea pătrunderii şi răspândirii în republică a literaturii române şi a presei periodice româneşti.

9. Se obligă Comitetul de Stat pentru Planificare (Gosplan) al R.S.S.M., Ministerul Telecomunicaţiilor al R.S.S.M., Comitetul de Stat al Consiliului de Miniştri pentru radio şi televiziune al R.S.S.M. ca pînă la 1 decembrie 1970 să adreseze Consiliului de Miniştri propuneri concrete privind dezvoltarea pe mai departe a reţelei de televiziune, a asigurării unui semnal TV calitativ pentru două programe de TV cu acoperire pentru întreg teritoriul republicii.

10. Se obligă Ministerul Construcţiilor din R.S.S.M., Ministerul Construcţiilor Rurale din R.S.S.M. şi Ministerul Telecomunicaţiilor din R.S.S.M. să finiseze construcţia şi să dea în exploatare la termenele stabilite staţiile de retransmisie radio prin cablu Bălţi-Edineţ, staţia de retransmitere pentru televiziune din oraşul Edineţ şi emiţătorul radio de 150 kw pentru unde medii.

11. Se atenţionează Ministerul Construcţiilor din R.S.S.M. (tov. Lubenţa D.E.), Comitetul de Stat al Consiliului de Miniştri din R.S.S.M. pentru presă (tov. Jmereniţcaia E.F.) asupra lucrărilor de construcţie a tipografiei centrale în oraşul Chişinău şi se obligă să ia toate măsurile pentru finisarea construcţiei şi darea ei în exploatare în 1972.

12. Să se ţină cont că C.C. al P.C.U.S. a dat dispoziţie ca: a) organele locale „Soiuzpeceati“ [organizaţie de stat, care se ocupa cu abonarea şi livrarea presei, inclusiv a celei din străinătate] să realizeze abonarea la gazetele şi revistele din R.S.R. numai pentru locuitorii respectivului oraş, regiune, ţinut. Se exclude posibilitatea de a remite abonamentul din alte regiuni ale ţării [U.R.S.S.] locuitorilor Moldovei;

b) Comitetul pentru presă de pe lângă Consiliul de Miniştri al U.R.S.S. să întocmească comanda anuală de cărţi din Republica Socialistă România pentru a fi distribuite în R.S.S.M. numai de la Comitetul pentru presă al republicii [R.S.S.M.];

c) Să se analizeze posibilitatea de înlocuire a emiţătoarelor de televiziune situate în R.S.S. Moldovenească la frontieră cu România cu altele de o capacitate mai mare;

d) Academia de Ştiinţe a U.R.S.S., Institutul de Marxism-Leninism de pe lângă C.C. al P.C.U.S., revistele Voprosî istorii, Novaia i noveişaia istoria, Voprosî istorii SSSR, Mejdunarodnaia jizni să sporească publicarea articolelor şi materialelor despre rolul Kominternului în istoria mişcării comuniste şi muncitoreşti, să abordeze problemele privind istoria relaţiilor ruso-române şi sovieto-române, politica autorităţilor române în perioada de până la război şi altele care sunt tratate tendenţios în istoriografia română.

13. [Sunt nominalizate instituţiile de mai sus şi se decide ca până la 1 aprilie 1971 să se raporteze C.C. al P.C.M. despre îndeplinirea prezentei hotărâri.]
Documentul de mai sus necesită câteva minime precizări.

Pentru a justifica ocupaţia Basarabiei, iar apoi şi a Bucovinei, atât autorităţile ţariste, cât şi cele sovietice au dus o politică de falsificare a istoriei, de cultivare a minciunii şi a zvonurilor tendenţioase, de susţinere a tot felul de aberaţii la adresa României şi conducătorilor ei. Cetăţeanul Rusiei ţariste, apoi cel din U.R.S.S. a fost educat în spiritul formării unei atitudini duşmănoase sau cel puţin rezervate faţă de România şi români.

Pentru realizarea acestor scopuri imperiale au fost folosite toate metodele de înjosire şi violenţă împotriva românilor basarabeni ucişi, deportaţi, băgaţi de vii în gropi cu var, au fost arse bibliotecile şi închise bisericile, a fost creat un mecanism propagandistic fără egal care includea ştiinţa, literatura şi arta ş.a. Cu toate acestea, teama că cei rămaşi în viaţă, copiii şi nepoţii celor ucişi sau deportaţi, vor afla în cele din urmă adevărul i-a făcut pe ocupanţi să întreprindă tot felul de măsuri, pentru a stăvili pătrunderea adevărului istoric în Basarabia.

Turiştii din R.S.S.M. care urmau să viziteze România erau selectaţi extrem de riguros. De fapt, erau reprezentanţi ai minorităţilor naţionale, plus cîteva procente din populaţia autohtonă – ţărani sau muncitori, necunoscători de istorie şi politică. Dar şi aceştia erau trecuţi prin filtrul KGB-ului şi prin tot felul de instructaje.

Fiecare grup de turişti din R.S.S.M. era însoţit de un conducător (în majoritatea cazurilor funcţionari de partid sau ai comsomolului). Pentru o mai bună siguranţă, în componenţa fiecărui grup era inclusă şi o persoană a cărei identitate nu o cunoştea nimeni, dar care nu era altcineva decît un securist sociabil şi curios. Uneori, prerogativele de supraveghere erau transmise conducătorilor de grup.

Turiştii români sosiţi în R.S.S. Moldovenească erau luaţi în evidenţă de organele KGB şi de partid, începând cu controlul bagajelor, al persoanelor cu care au intrat în contact etc. Dacă vreun turist îndrăznea să aducă vreo carte sau ilustraţii cu caracter istoric, acestea erau imediat confiscate.

Turiştilor din România li se schimbau foarte puţini bani în ruble sovietice, probabil, pentru a-i sili să vândă mărfuri de larg consum aduse din România, pentru ca apoi să fie învinuiţi de speculă.

Vânzarea cărţilor în limba română în R.S.S.M. era interzisă. În Chişinău era o librărie, „Drujba“ (Prietenia), unde se vindeau cărţi din străinătate, dar la compartimentul literatură română de obicei se aflau vreo 30-40 de cărţi cu o tematică strict profesională: creşterea grâului în Transilvania, tratarea bolilor cardiovasculare la iepuri, unele opere ale lui Lenin sau Marx.

Cei mai norocoşi puteau procura uneori vreun dicţionar rus-român, român-rus, francez-român, român-francez, german-român etc. Abonarea la ziarele şi revistele din România se afla în aceeaşi situaţie cu vînzările de carte. Locuitorii din alte republici unionale, precum Federaţia Rusă, Ucraina, Belorusia, Tadjikistan, Gruzia, Armenia etc. se puteau abona la presă din România, fără restricţii, pe când în R.S.S.M. acest lucru era extrem de dificil. În afara unor biblioteci şi a câtorva sute de scriitori, artişti, oameni de ştiinţă credincioşi sistemului, nimeni nu se putea abona la vreo publicaţie românească.

Românii din Basarabia găsiseră o modalitate de a procura presa periodică din România prin intermediul rudelor, prietenilor, cunoscuţilor stabiliţi în alte colţuri ale U.R.S.S. Peste vreo 3-4 ani organele KGB din R.S.S.M. au descoperit aceste subterfugii şi au fost luate toate măsurile de a împiedeca pătrunderea în ţară a gazetelor şi revistelor din România pe această cale. Cuvântul român a fost transformat de autorităţile comuniste într-un cuvânt de ocară, de înjosire, de pericol social etc.

Funcţionarii de stat, organele de partid, securitatea hotărau ce nume să poarte copilul şi în ce limbă să vorbească acasă şi în societate, ce să citească cetăţeanul din R.S.S.M., ce spectacole şi concerte să urmărească, ce filme să vizioneze. La începutul anilor ’70, în toată U.R.S.S. a rulat filmul românesc Columna; în R.S.S.M. a fost interzis printr-o hotărâre a Biroului C.C. al P.C.M., fiind considerat dăunător.

Structurile de partid şi de stat din R.S.S.M. au făcut totul pentru ca faptul de a fi român în Basarabia să devină o povară.

Dar, slavă Domnului, nu au izbutit!

Autor: Alexandru Moraru
publicat în revista”Magazin istoric” nr.2 din 2008

..în Moldova sovietica cetatenii nascuti pe teritoriul republicii puteau sa se identifice drept rusi, ucraineni, evrei, gagauzi, bulgari etc, dar in nici un caz drept romani. Simplul fapt de a spune ca esti roman era calificat drept actiune impotriva statului sovietic, etichetat ca nationalism si pedepsit conform articolului 71 al Codului Penal al RSS Moldovenesti.

In perioada stalinista, nationalismul, adica simplu fapt de a-ti asuma identitatea romaneasca, era sanctionat de regula cu deportarea in Siberia. Dupa moartea lui Stalin, a fi roman continua a fi o crima, dar susceptibila de o pedeapsa mai putin aspra – ostracizarea din societate. Chiar folosirea alfabetului latin cade sub incidenta actiunilor antisovietice.

Prin.basarabia91.net

Publicitate

13/01/2014 Posted by | ISTORIE | , , , , , , , , , , | 2 comentarii

Gândul zilei

 

 

 

 

 

„Îmi pare rău că trebuie să v-o spun, dar acest pământ e prea frumos şi prea bogat ca să-l puteţi păstra fără luptă. Vi-l vor lua !”

 

 

 

– Jean-Marie Le Pen, om politic francez, adresându-se poporului român –

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Jean-Marie Le Pen (n. 20 iunie 1928, La Trinité- sur-Mer ( Morbihan),Franta ) este un om politic francez nationalist de dreapta, fost membru al Parlamentului European din partea Frantei in perioada 2000-2009.

A participat la  primul tur al alegerilor prezidentiale franceze din 1974,1988, 1995, 2002 si 2007.

In aprilie 2002 a intrat in al doilea tur al alegerilor prezidentiale, inaintea presedintelui de atunci, Jaques Chirac.

A condus partidul Frontul National, de la crearea sa in anul 1972, si pana in anul 2011, cand  fiica sa, Marine Le Pen l-a inlocuit la  presedintia acestui partid.

 

13/01/2014 Posted by | POLITICA | , , , , , , , | 2 comentarii

O ISTORIE A ZILEI DE 13 IANUARIE. VIDEO

 

 

 

 

 

 

 

13 ianuarie, istoricul zilei

 

 

 

 

 

 

 

 

Anul 27 i.Hr.: Octavianus  incepe reorganizarea  statului și si a  armatei Imperiului Roman.

 

 

 

 

 

 

Augustus Octavianus Caesar (n. 23 septembrie 62 î.Hr.), a fost primul impărat roman.

A condus ca un dictator timp de mai mult de 40 de ani. A încheiat un secol de războaie civile și a adus o eră de pace, prosperitate și măreție imperială.

Si-a luat titlul de titlul de “Augustus” (“cel venerat”),  în anul  27 î.Hr. Dupa moartea sa  care a survenit pe  19 august anul 14,  Senatul l-a  divinizat,votandul în Panteonul zeilor romani .

 

 

 

 

 

532: Revolta izbucnita in capitala Imperiului  Bizantin, în timpul domniei lui Iustinian I și a soției acestuia, Teodora,cunoscuta sub numele de ” răscoala Nika”, s-a  amplificat.

Revolta care si-a luat  numele de la strigătul răsculaților: Nika (în greacă = victorie) si la ea a participat întreaga populație din Constantinopol, care cerea abdicarea lui Iustinian.

 

 

 

Stock Photo #4409-13851, TONDO CON EL BUSTO DEL EMPERADOR JUSTINIANO - MOSAICO SIGLO VI. Location: IGLESIA DE SAN VITALE, RAVENA, ITALIA.

 

Imparatul Iustinian

 

Refuzulul  împăratului de a amnistia insurgenții, a dus la escaladarea revoltei, rasculatii arzand palate si  jefuind  depozitele  prefecturii si masacrand soldati imperiali și oficiali ai statului.

Pe 14 ianuarie . Revolta a devenit o adevărată insurecție. Cincisprezece bazilici printre care Hagia Sofia , Senatul si Palatul Imperial au ars  timp de trei zile.

Aproape un sfert din oraș a ars în cele șase zile cât au durat tulburarile, care nu au încetat decât în urma intervenției armatei, conduse de generalul Belisarius, care a ucis peste 30000 de oameni.

Armata a surprins mulțimea adunată în Hipodrom în jurul celui pe care voiau să îl proclame împărat, Hepatius, un senator, fiul fostului împărat Anastasiu I.

După încetarea luptelor, execuțiile au continuat, din ordinul împăratului, în rândurile suspecților de crime sau răzvrătire, acest val de execuții prinzându-l și pe Hepatius, care încercase totusi  fără sa reuseasca, să oprească răscoala.

 

 

 

 888: Odo, conte de Paris si marchiz de Neustria, devine regele francilor (888- 898), primul din dinastia Robertinilor.

 

1435: Papa Eugeniu al IV-lea emite Enciclica Sicut dudum, prin care condamna sclavia la care erau supusi indigenii din Insulele Canare, guanșii.

Sicut Dudum  denunta relele tratamente la care erau supusi indigenii cu toate ca erau crestini botezati si cere eliberarea imediata din sclavie a acestor oameni,fara sa fie necesara vreo plata, bastinasi ai Insulelor Canare, iar  cei care refuzau punerea in aplicare a acestei Enciclice urmau sa fie excomunicati.

Totusi, acest apel papal a avut un ecou slab in randul stapanilor de sclavi spanioli.

Practic marea majoritate a guansilor care au incercat sa reziste cuceririi spaniole au fost ucisi, iar cea mai mare parte dintre supravietuitori au fost au fost vanduti ca sclavi, multi fiind fortati sa imbratiseze religia catolica.

In urma invaziei spaniole, limba si cultura guanșilor au disparut.

 

 

 

 

1524: Radu de la Afumati (1522–1529) primeste la Istanbul confirmarea celei de-a doua domnii a Tarii Romanesti.

 

 

 

 

 

 

Radu de la Afumați, fiul lui Radu al IV-lea cel Mare, a fost domnitor al Țării Românești în perioadele:  decembrie 1522 – aprilie 1523, ianuarie – iunie 1524, septembrie 1524 – aprilie 1525 și august 1525 – ianuarie 1529.

Ginere al lui Neagoe Basarab, el a fost căsătorit cu Ruxandra fiica acestuia, la 21 ianuarie 1526.

 A dus în general o politică antiotomană, începându-și domnia cu o victorie asupra lui Mehmed-beg, român turcit, pretendent la tronul Țării Românești.

Între 1522 și 1525, pe teritoriul țării s-au purtat lupte crâncene cu turcii și cu Vladislav al III-lea și Radu Bădica, pretendenți la scaunul domnesc, sprijiniți de Poartă.

Inscripția de pe mormântul lui Radu de la Afumați de la Curtea de Argeș amintește de 20 de bătălii.

La îndemnul boierilor Craiovești s-a supus un timp sultanului, dar  la sfârșitul domniei, când a încercat să reia politica antiotomană, boierii au urzit un complot și l-au ucis.

Se spune că ar fost ucis împreună cu fiul său Vlad de către boierii Neagoe și Drăgan în timp ce se afla în biserica numită Cetățuia, situată în nordul orașului Râmnicu Vâlcea.

 După moartea lui Radu, Ruxandra a devenit soția unui alt voievod, Radu Paisie.

 

 

 

 

 

1553: S-a nascut  Regele Franței,  Henric al IV-lea (1589-1610), întemeietorul dinastiei de Burbon; (d. 1610).

 

Henric IV, regele Frantei

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1602 : Se publica piesa lui William Shakespeare, Nevestele vesele din Windsor.

 

 

 

 

 

1610: Galileo Galilei descopera cel de-al patrulea satelit al planetei Jupiter, Callisto.

 

 

 

 

 

 

 

 

1625: Moare Jan Brueghel cel Batran, pictor flamand (nascut in 1568).

A pictat împreună cu Rubens Alegoriile celor cinci simțuri.

 

 

 

 

 

 

1776: Razboiul de independență al Statelor Unite: George Washington intră triumfal in New York , in fruntea trupelor sale.

 

 

 

 

1855: Apare săptămînal la Iaşi, Moldova, revista ştiinţifică, istorică şi literară “România literară”, editată de Vasile Alecsandri.În paginile revistei, Alecu Russo publică (în versiune proprie) poemul “Cîntarea României “.

 

 

 1864: Împăratul rus Alexandru II-lea a aprobat cererea călugărilor veniţi de la mănăstirea Neamţ de a întemeia la Chiţcani in  Basarabia ţaristă, mănăstirea Noul Neamţ.

 

 

 

 

1866: S-a nascut  Constantin I.C. Bratianu, om politic si de stat din Romania, presedinte al Consiliului de ministri din Romania.

A fost al doilea fiu al lui Ion Brătianu, fondatorul regatului României.

 

 

 

 

 

 

A studiat ingineria la Școala Politehnică din București și apoi la Institutul de Mine din Paris. Între 1910 și 1938 a fost ales permanent deputat în Parlament din partea Partidului Liberal. In 1933  a fost numit Ministru de Finanțe, iar in  1934  a fost ales președinte al Partidului Național-Liberal.

Este arestat in timpul regimului comunist adus de tancurile sovietice si moare in detentie,  în anul 1950, in jurul datei de 5-6 mai, probabil în închisoarea de la Sighet .

 

 

 

 

1879: S-a născut naturalistul roman Ioan Borcea; alături de Grigore Antipa, a fost întemeietorul hidrobiologiei în România; fondatorul staţiunii zoologice marine de la Agigea (1926); membru corespondent al Academiei Române; (d. 1936).

 

 

 

 

 

 

 

 

1886: S-a nascut la Badalani, jud. Galati, tenorul Nicolae Leonard, supranumit “Printul operetei romanesti”;(d.24 decembrie 1928, Campulung)

 

 

 

 

 

A fost supranumit “Prințul operetei”. Era fiul mecanicului de locomotivă gălățean Constantin Nae și al Carolinei Schäffer, soția maistrului său. La Galați există Teatrul Muzical Nicolae Leonard.

 

 

 

 

 

 

1898: Articolul “J’accuse” al lui Émile Zola a fost publicat în ziarul L’Aurore în legatura cu afacerea Dreyfus.La timpul respectiv, procesul de inalta tradare Dreyfus ,a declansat o acerba lupta politica intre fortele politice de dreapta si  cele de stanga din Franta.

 

 

 

 

 

 

 

1906: A murit Aleksandr Stepanovici Popov, savant fizician ru.

In timpul unei sedinte a Sectiei de fizica a Societatii ruse de fizica si chimie (7.05.1895), a demonstrat functionarea primei statii de radioreceptie.(n. 4 martie s.v. /16 martie 1859 s.n. – d. 13 ianuarie /31 decembrie 1905).

 

 

 

 

 

 

 

 Cinstea de a fi inventatorul transmisiei radio nu i-a revenit insa lui, deoarece a neglijat să facă o cerere pentru patentarea marii sale invenții.Existența undelor radio a fost făcută cunoscută publicului larg  de către Guilermo Marconi, un inventator italian. Contributii importante in acest domeniu a avut si savantul american de origine istro-romana Nikola Tesla.

 

 

 

1910: A avut loc prima transmisie radiofonică de operă: Enrico Caruso cântând pe scena Metropolitan-ului din New York este captat la 30 de km distanţă.

 

 

 

 

 

 

 

 

1918:  Chemate de Sfatul Tarii,din Republica Democratica Moldoveneasca (Basarabia),trupele romane au intrat aclamate de populatie in Chisinau.

Comandantul unitatilor bolsevice din Chisinau, expediaza in aceasi zi o telegrama Sovietului soldatilor si marinarilor din Odesa, in care se propunea lichidarea Sfatului Tarii.

La Petrograd ministrul roman Diamandy este arestat impreuna cu personalul diplomatic si intreaga misiune militara.

 

 

 

 

 

Diplomatul sarb Spoilaikovici isi instiinteaza ministerul de externe ,ca “planul bolsevicilor este revolutia in Romania si intrarea sa, impreuna cu Basarabia, ca republica romana in componenta Republicii Federative Ruse”.

 

 

 

 

 

 1918:  După un ultimatum (dat in 3 ianuarie), Consiliul Comisarilor Poporului al Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste (guvernul bolşevic rus condus de Vladimir Ilici Lenin), rupe relaţiile diplomatice cu România, între cele două ţări intervenind practic starea de război.

La punctul 2 al declaraţiei se arată că tezaurul în aur al României aflat la Moscova “nu va mai putea fi obţinut de oligarhia română, Consiliul Comisarilor asumîndu-şi răspunderea pentru conservarea şi remiterea în mîinile poporului român“.

Tezaurul nu a fost restitut României nici pînă în ziua de astăzi.

 

 

 

1926:  România aderă la Convenţia de la Geneva din 3 noiembrie 1923, relativ la regimul internaţional al căilor ferate.

 

 

 

 

1929: A murit  Wyatt Earp, legendarul justiţiar, unul dintre cei mai cunoscuţi pistolari din Vestul sălbatic (n.19.03.1848).

 

 

 

 

 

 

 

1932: A decedat Sofia a Prusiei, regină a Greciei, soţia regelui Constantin I al Greciei; (n. 1870).

 

 

 

 

1937: Cad pe frontul anticomunist de la Majadahonda (Madrid), luptatorii  legionari Ion Mota si Vasile Marin, voluntari in razboiul anti-comunist din Spania.

 

 

 

 

Moartea lor a produs o adanca emotie in Romania, fiind deplansa de mari personalitati ale vremii, printre care si N.Iorga.

Trupurile lor neînsufleţite au ajuns în ţară abia la începutul lui februarie, la 11 februarie trenul mortuar sosind  în Gara de Nord din Bucuresti, dupa care au fost depuse la   Biserica Sf. Ilie Gorgani.

Timp de 2 zile, lăcaşul de cult a fost locul de pelerinaj al tuturor celor cu simpatii legionare, timp în care diferite personalităţi din conducerea Gărzii de Fier făceau de gardă la catafalc. Pe 13 februarie a avut loc slujba de înmormantare a celor doi legionari căzuţi pe frontul din Spania.

 

 

 

1941: Generalul Ion Antonescu efectueaza o vizita in Germania, la Berghof, in cursul careia are o intrevedere cu Adolf Hitler, obținind sprijinul acestuia in conflictul intern dintre conducatorul statului și „Mișcarea Legionara”.

 

 

 

 

1941: A murit scriitorul irlandez James Joyce, unul dintre marii novatori ai romanului contemporan.

 

 

 

 

 

 

S-a născut la Dublin în 1882. În 1902 pleacă la Paris ca să studieze medicina. Scrie la început poeme („Muzica de cameră“) şi nuvele („Oameni din Dublin“), apoi o proză tot mai accentuat autobiografică, însă poezia alegoriilor lui nu e înţeleasă nici de cititori, nici de critici.

 

Vederea îi slăbeşte treptat, îi e tot mai greu să-şi corecteze manuscrisele. În timpul Primului Război Mondial trăieşte la Zürich, se mută în 1923 la Paris, pentru ca, la începutul celui de-al II-lea Război Mondial să se întoarcă la Zürich, unde moare în 1941.

Joyce este unul dintre cei mai străluciţi scriitori al secolului XX, capodopera sa, „Ulise“, făcând parte dintre cele mai importante lucrări scrise în limba engleză. Această operă a lui James Joyce a revoluţionat viziunea epică şi tehnica narativă; (n. 2.02.1882).

 

 

 

1945: Moare Zavaidoc (Marin Teodorescu), renumit cântăreţ din perioada interbelică; (n. 8.03.1896).

 

 

 

 

 

 

 

1964: Capitol Records a lansat primul single Beatles in SUA, I wanna hold your hand, care a atins cifra de un milion de exemplare vandute, dupa numai 3 saptamani.

 

 

 

 

 

1991: Procesul de destramare a URSS. Trupele sovietice au ocupat Departamentul Securitații Statului din Lituania.

A avut loc atacul asupra televiziunii și centrului de presa din Vilnius, soldat cu morți și raniți.

 

 

 

 

 

 

1993: Încep raiduri aeriene ale aliaţilor occidentali  asupra sudului Irakului şi a unei uzine de la periferia Bagdadului. Acestea  vor dura până la 18 ianuarie 1993. Irakul anunţă că atacurile s-au soldat cu 44 de morţi.

 

 

 

1997 : Biroul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei a hotărât suspendarea statutului de invitat special, pentru Belarus,  obţinut de aceasta tara  în septembrie 1992.

 

 

 

 

1999 : Ultima mineriadă: ministrul de Interne, Gavril Dejeu, s-a deplasat la Târgu Jiu şi a convocat o întâlnire de urgenţă cu şefii forţelor de ordine mobilizate în defileul Jiului, pentru a stabili strategia de împiedicare a unei eventuale deplasări la Bucureşti a minerilor grevişti de la Petroşani.

 

 

 

 

 

 2001:  A incetat din viata graficianul Sabin Stefanuta, devenit cunoscut  in Occident pentru ca a consacrat conceptul de Noua Renastere sau de Renastere Moderna.

 

 

 

 

 

2006: Este inaugurata Statia Law-Racovita, prima statie romaneasca permanenta de cercetare si explorare din Antarctica.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

La 13 ianuarie

 

 

 

 

 

In India se organizeaza  în oraşul-cetate Bikaner, Festivalul cămilei, (13-14 ianuarie).

 

 

 

 

 

 

In Togo  este  Ziua naţională. Ziua eliberării naţionale (1967)

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

CALENDAR CRESTIN ORTODOX

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Sfintii Mucenici Ermil si Stratonic

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Sfintii Ermil si Stratonic au trait in tinutul Iliricului si al Dunarii de Mijloc, in timpul persecutiilor declansate de imparatul Licinius (230-325). Diaconul Ermil a fost chemat inaintea imparatului ca sa dea marturie despre necinstirea idolilor.

 

Sf. StratonicSfantul Ermil, ajuns in fata imparatului, a spus ca slujeste numai Dumnezeului nevazut, nu zeitatilor surde si neinsufletite, facute de maini omenesti, din lemn ori  din pietre, despre care “mai curand te apuca rasul cat de neputincioase sunt, iar nu sa te inchini lor”.

 

In urma acestei marturisiri, imparatul a poruncit sa fie batut peste fata cu un bici de metal si sa fie intemnitat.

 

Dupa trei zile de stat in temnita, este intrebat daca refuza inchinare la Hristos. Pentru ca nu se leapada de cinstirea lui Hristos, este supus altor chinuri, printre care si ruperea pantecelui cu unghii de fier. In urma acestor patimiri, temnicerul Stratonic a simtit prin Duhul Sfant durerea lui Ermil si s-a ingrijit de ranile acestuia.

Este vazut de un ostas si parat imparatului ca se ocupa de vindecarea lui Ermil. Imparatul, vazand ca cei doi nu leapada credinta in Hristos, a poruncit sa fie omorati. Au primit moartea muceniceasca, in ziua de 13 ianuarie 303, la 3 kilometri de orasul Singidunum (Belgradul de azi).

 

Tot in aceasta zi, facem pomenirea:

 

– Sfantului Cuvios Iacob din Nisibe;
– Sfintilor Mucenici Pahomie si Papirin;
– Sfantului Mucenic Atanasie;
– Sfantului Cuvios Maxim Cavsocalivitul.

 

 

 

 

 

 

 

 

  VIDEO: ASTAZI IN ISTORIE – TODAY IN HISTORY

 

 

 

 

 

 

 

 

Bibliografie (surse) :

 

  1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;

  2. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric.

  3. Istoria md.

  4. Crestin Ortodox.ro

  5. Wikipedia.ro

 

 

 

13/01/2014 Posted by | ISTORIE | , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

   

%d blogeri au apreciat: