CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Istoricul si etnograful rus Nikolai Durnovo (1876-1936): ” Ma pun si scriu a mia oara, ca Basarabia trebuie sa fie româneasca.”


4

Istoricul si etnograful moscovit Nikolai Durnovo (1876-1936) declara la inceputul sec. al XX-lea ca “Basarabia trebuie sa fie româneasca”.

Observatiile lasate de acesta dupa vizita sa in Basarabia, intre anii 1910 si 1915, constituie argument ca Basarabia a fost intotdeauna româneasca.

Intalnirea pe viu cu limba româna, folclorul românesc, cu copiii români, cu realitatea basarabeana, dar si cu politica tarista de rusificare l-au determinat pe istoricul si etnograful rus sa scrie “a una mia oara ca Basarabia trebuie sa fie româneasca”.

Reproducem un pasaj din amintirile lui Durnovo, care ne edifica in problema apartenentei basarabenilor la neamul românesc:

Cand uneori ma coplesesc amintirile, deodata evoc din ele una, cea mai placuta pentru mine: o gramada de copii intr-un sat moldovenesc de pe malul Nistrului – aceste flori de pamant ale Basarabiei – iesiti din scoala si scufundati in lumina soarelui, jucandu-se si balbaind româneste, pe cand profesorul lor, un tanar idealist rus, venit de curand in Basarabia, imi povesteste cu lacrimi in ochi ce durere ii cuprinde mintea:
“Doar asta-i ca si cum m-as fi dus in Spania sa invat copiii de acolo ruseste. M-am vazut nevoit dintai sa invat eu insumi moldoveneste”.

Si bietul “apostol” al Ministrului rus de Instructiune a inceput deoadata sa vorbesca vesel de niste zicatori si cantece moldovenesti, la auzul carora toti copiii au alergat repede la noi, cei doi rusi, si cu bucurie si mandrie ascultau ei atunci pe elevul lor comun!

Un baiat mic, dar serios, a vrut sa-l corecteze la unele versuri pe profesor, dar a fost retinut de tovarasi. Atunci i-am dat eu voie sa iasa inainte la mine, l-am sarutat si l-am rugat sa-mi spuna ce observatii si corectari voia sa faca.

Si ne-a dat o lectie buna, mie si profesorului, acest baietas. Ne-a descoperit el nou legi firesti ale limbii române populare, ne-a deschis o fereastra de etnografie si folclor – nu tin minte amanuntul, dar ne-a fost rusine!

El purta in capusorul sau mic o intreaga lume nationala, pe care noi nu o stiam, care a fost in limba lui copilareasca atat de frumoasa si care venea sa dispara in Basarabia din vina noastra!…

Atunci am inteles eu pacatul acela nespus de mare, ce se face in Rusia in privinta românului basarabean. Am studiat geografia si istoria acestei tari si am ajuns la convingerile mele de astazi.

Acuma, cand imi aduc aminte de copilasul acela, ma pun si scriu a mia oara ca Basarabia trebuie sa fie româneasca.”

Gheorghe Ghimpu

Teritorii din Moldova de-a lungul istoriei. Budjak: aproximativ Basarabia istorică. Bessarabia: Basarabia Ţaristă. Actuala Republică Moldova e reprezentată cu verde.

05/11/2013 - Posted by | ISTORIE | , , , , , , , , , ,

7 comentarii »

  1. Reblogged this on integralistul.

    Apreciază

    Comentariu de integralistul | 06/11/2013 | Răspunde

  2. Pana si el ,rus fiind,si-a dat seama ca Basarabia trebyie sa faca parte din Romania.

    Apreciază

    Comentariu de Elena | 07/11/2013 | Răspunde

  3. sa inteleg ca Ungaria era pasalac turcesc in timpul lui Mihai Viteazu?…placut sentiment (y)

    Apreciază

    Comentariu de ion | 07/11/2013 | Răspunde

    • Dupa catastrofa ungurilor de la Mohacs (1526),mare parte din Ungaria era ocupata de turci (Pasalacul de la Buda),iar nordul ei era sub stapanire austriaca.

      Transilvania a devenit principat autonom sub suzeranitate turceasca.
      Ungrii au stat sub ocupatia turceasca aproape 150 de ani, după înfrângerea lor în Bătălia de la Mohács. După atacurile asupra capitalei Buda în 1526 și 1529, Suleiman Magnificul a acceptat să considere Regatul Ungariei drept aliat și vasal și să nu îi anexeze teritoriul la imperiu.

      În 1541 însă, Suleiman a hotărât să-și consolideze poziția și să atașeze regiunea orașului Buda la imperiu. După alungarea armatei austriece comandate de Wilhelm von Roggendorf care asediase Buda, otomanii au ocupat capitala Ungariei și orașul de pe celălalt mal al Dunării, Pesta pe 29 august. Sultanul a organizat imediat după cucerirea Budei a primului vilaiet otoman din Europa Centrală cu capitala la Budin (Buda).

      În același an, alte orașe ungurești au trecut sub controlul otoman: Szeged, Kalocsa, Szabadka. În anii următori 1543-1544, otomanii au cucerit fortărețele Nógrád, Vác, Fehérvár, Pécs și Siklós, care au fost incorporate în noul vilaiet[2].

      În 1552, Vilaietul Budin a fost extins cu noi teritorii în nord și a fost format noul Vilaiet al Timișoarei. Controlul militar al regiunilor înconjurătoare era asigurat de la Budin.

      Teritoriul Ungariei ocupat de Imperiul Otoman în perioada 1541 – 1699 au fost centrul de sud ale regatului și aproape întreaga Mare Câmpie Ungară de nord și Marea Câmpie Ungară de sud (cu excepția Transdanubiei de Sud).

      Apreciază

      Comentariu de cersipamantromanesc | 07/11/2013 | Răspunde

  4. O salvare a Basarabiei ar fi constituit căsătoria unei prncipese ruse din familia țarului Nicolai al doilea cu un prinț român, care ar fi prmit zestre Basarabia. dar ceva nu a împiedicat acestei reîntregiri.. Altî soluție ar fi dacă Japonia fie cu întîrziere ar ratifica Tratatul din 1920 de la Paris unde statele Europene influente recunoșteau unirea ș readucrea acasă a Basarabiei . Când e vorba de onoare japonezii ar trebui să recunoască gafele istorice. sau să ceară scuze le rigoare. Tăcerea lor ne-a costat scump. A încurajat cucerirea Basarabiei în 1940 și 1944. Au urmat evenimentele din 1992

    Apreciază

    Comentariu de N Lae | 10/11/2013 | Răspunde

  5. Basarabia a fost, este si va fi pe veci pamant romanesc.

    Apreciază

    Comentariu de Nelu Apostol | 25/12/2014 | Răspunde


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: