DOSARE ISTORICE. CUM A FOST FURAT DE “ELIBERATORII” SOVIETICI MODELUL PRIMULUI AUTOMOBIL PRODUS ÎN ROMÂNIA
AUTOTURISMUL MALAXA – mândria industriei României postbelice, furat de sovietici !
Malaxa a fost un automobil românesc construit în 1945 la Reșița în fabricile industriașului român Nicolae Malaxa, al cărui nume îl poartă.
Proiectul autoturismului aparține unu grup de ingineri și tehnicieni de la uzinele A.S.A.M., Malaxa din București și IAR din Brașov, conduși de ing. Petre Carp.
Mașina avea un motor cu 3 cilindri în stea, cu răcire forțată cu aer, capabil să dezvolte 30 CP.
Soluția constructivă era “totul în spate”, motorul formând un tot cu diferențialul și cutia de viteze.
Greutatea motorului era de 80 kg, iar ansamblul cu diferențialul și cutia de viteze ajungea la 150 kg.
Pentru a asigura răcirea motorului, între plafon și acoperiș era lăsat un spațiu pentru canalizarea aerului necesar.
Aerul era captat din față, de deasupra parbrizului și era canalizat prin acoperișul cu pereți dubli, cu ajutorul unui ventilator, care îl absorbea, dirijând o parte peste cilindri, iar restul la carburator.
Automobilul Malaxa oferea un nivel înalt de confort și putea transporta până la șase persoane.
Caroseria avea o formă aerodinamică, foarte elegantă, cu portbagajul în partea din față, sub capotă, unde se afla și roata de rezervă.
Prinderea caroseriei pe șasiu se făcea prin tampoane de cauciuc de 10 cm. grosime, ceea ce-i dadea vehicolului un confort in mers neegalat de alti fabricanti.
Viteza maximă era de 120 km/h si un consum de benzină de 10 l/100 km.
S-au produs cam 800 de automobile pe an, intre 1945 si 1947.
Sfarsitul subit al acestui automobil a avut loc la Sofia, in Bulgaria, in decembrie 1947, cand un fost comisar politic militar, secund sub comanda primului politruc Nichita Hrusciov (1894- 1971) pe frontul ucrainean, ambii sub comanda generalului Radion Malinovski (1898-1967), a primit misiunea sa formeze cadrele politice in Armata Bulgariei.
Numele acestui general – maior, era Leonid Brejnev (1906-1982), fiind insotit de colonelul Vladimir Semiciastnii (1924-2001).
Generalul bulgar Stoico Blagoev (1921- 2000), i-a condus pe inaltii oaspeti sovietici cu un automobil Malaxa 1946.
Generalul Brejnev a fost atat de impresionat de acel automobil, incat a chemat Kremlinul la telefon si a cerut mutarea uzinei in URSS, astfel ca in România, nu s-a putut trece la producţia de serie.
Producţia a fost oprită şi linia de asamblare a fost mutată în Rusia, la Podgorie.
Dar treburile lui Leonid Brejnev legate de români, nu s-au terminat aici …
In anul 1952, Stalin il numeste prim secretar de partid in Republica Socialista Sovietica Moldova, unde s-a ocupat intens de deportarea românilor in Siberia.
Avand un renume de o brutalitate feroce, niciodata direct, mereu prin subalternii sai, a inceput sa-si faca o colectie de automobile cu aprobarea tacita a lui Stalin.
La Chișinău, a transformat institutul de teologie intr-un garaj in care isi tinea cele 50-60 de automobile confiscate de peste tot. Subalternuii sai, Vladimir Semiciastnai (1924-2001) si Yuri Andropov (1914-1984), vor deveni alternativ, șefi ai KGB-ului.
Obsesia lui Yuri Andropov (1914-1984) “macelarul Budapestei” cu dizidentii si cu cei “bolnavi psihic”, oameni ce aveau dubii despre comunism, a fost legendara, reconstruind gulagurile lui Stalin, unde trimitea mii de oameni la moarte.
El e cel ce a “inventat” detentia politica in spitale psihiatrice.
Leonid Brejnev insista ca demnitarii straini, din vest, sa-i faca cadouri, pentru colectia lui de automobile.
Asa se face ca in 1982, anul în care a murit, avea peste 1.000 de automobile clasice.
Probabil ca în colectia acestuia exista îi un Malaxa de fabricatie românească, din anul 1946.
Copiii lui au incercat să le vândă, dar Mihail Gorbaciov le-a declarat în 1988, parte a patrimoniului național.
Așa a fost tăiat firul istoriei automobilulului Malaxa.
Eu, iubite cetitoriule, nicăirea n-am aflatŭ nici un istoric, nici latin, nici leah, nici ungur, şi viiaţa mea, Dumnezeu ştie, cu ce dragoste pururea la istorii, iată şi pănă la această vârstă, acum şi slăbită. De acéste basne să dea seama ei şi de această ocară. Nici ieste şagă a scrie ocară vécinică unui neam, că scrisoarea ieste un lucru vécinicŭ. Cândŭ ocărăsc într-o zi pre cineva, ieste greu a răbda, dară în véci? Eu voi da seama de ale méle, câte scriu. Făcutu-ţ-am izvod dintăiaşi dată de mari şi vestiţi istorici mărturii, a cărora trăiescŭ şi acum scrisorile în lume şi vor trăi în véci. Şi aşa am nevoit, să nu-mi fie grijă, de-ar cădea această carte ori pre a cui mână şi din streini, carii de-amăruntul cearcă zmintélile istoricilor. Pre dânşii am urmat, care vezi în izvod, ei pavăţa, ei suntŭ povaţa mea, ei răspundŭ şi pizmaşilor neamului acestor ţări şi zavistnicilor. Putérnicul Dumnezeu, cinstite, iubite cetitoriule, să-ţi dăruiască după acéste cumplite vremi anilor noştri, cânduva şi mai slobode veacuri, întru care, pe lângă alte trebi, să aibi vréme şi cu cetitul cărţilor a face iscusită zăbavă, că nu ieste alta şi mai frumoasă şi mai de folos în toată viiaţa omului zăbavă decâtŭ cetitul cărţilor. Cu cetitul cărţilor cunoaştem pe ziditoriul nostru, Dumnezeu, cu cetitul laudă îi facem pentru toate ale lui cătră noi bunătăţi, cu cetitul pentru greşalele noastre milostiv îl aflăm. Din Scriptură înţelégem minunate şi vécinice fapte puterii lui, facem fericită viiaţa, agonisim nemuritoriŭ nume. Sângur Mântuitorul nostru, domnul şi Dumnezeu Hristos, ne învaţă, zicândŭ: Čńďèňŕèňĺ ďèńŕíiŕ, adecă: Cercaţi scripturile. Scriptura departe lucruri de ochii noştri ne învaţă, cu acéle trecute vrémi să pricépem céle viitoare. Citéşte cu sănătate această a noastră cu dragoste osteneală.
De toate fericii şi daruri de la Dumnezeu voitoriŭ
Miron Costin, care am fost logofăt mare în Moldova
Reblogged this on Temeiurile iar nu Arătările unui Bun Început ! and commented:
Volgile lor și pobedele…
ApreciazăApreciază