„ARDELENISMUL”SI MITURILE SALE

 

 

Ardelenismul este o ideologie regionalistă ce susține autonomia sau independența Transilvaniei, autonomia ca prim pas spre desprinderea de România.

Mirajul unui Ardeal mai prosper i-a păcălit pe mulți români ardeleni, care au ajuns să creadă că regionalismul este calea spre prosperitate.

Însă nu mai este de mult o noutate faptul că în spatele acestei ideologii anti-românești stau extremiștii unguri.

Ardelenismul e promovat prin intermediul televiziunii Transilvania Live și alte canale media deținute de afaceristul Arpad Paszkany.

Aceste idei separatiste sunt susținute și de unii români cu mentalitate de iobag, precum Sabin Gherman (care dorește înființarea Partidului Ardelenilor) sau Liviu Alexa, ambii slugi ale milionarului mai sus menționat.

Ideologia acestora este foarte frumos ambalată și prezintă lucrurile în așa fel încât românii să nu își dea seama că ”ardeleniștii” fac jocul separatiștilor maghiari.

Dar cum ardelenismul este doar o strategie de tranziție, o analiză mai atentă a acestui gunoi ideologic va demonstra că se bazează doar pe mituri și vorbe goale.

Mi-am propus să demontez câteva din aceste mituri folosite de promotorii ardelenismului pentru a îi dezbina pe români.

1. Nu contează etnia, ci faptul că toți suntem ardeleni. Cam asta încearcă unii să ne bage pe gât nouă, românilor ardeleni, că Transilvania e un plai al armoniei interetnice unde toate etniile se simt mai apropiate deoarece locuiesc în același spațiu.

Dar realitatea e cu totul alta: majoritatea românilor se simt mai apropiați de conaționalii lor din sud și din Moldova, majoritatea ungurilor se simt mai apropiați de maghiarii din Ungaria, iar celelalte minorități (germani, ucraineni, țigani, etc) se raportează la identitatea lor etnică înainte de a se defini ca ardeleni.

Iar dacă unii unguri se simt mai apropiați de români decât de Ungaria, atunci aceștia se simt mai apropiați de toți românii, nu doar de cei din Ardeal, conștientizând că trăiesc în aceiași țară și se confruntă cu aceleași probleme.

2. Transilvania ar fi mai dezvoltată economic dacă ar fi autonomă și nu ar trebui să dea bani județelor sărace de dincolo de Carpați.

E adevărat că înafara Bucureștiului cea mai dezvoltată zonă e Ardealul. Dar acest mit al prosperității economice asigurată de autonomie e bun doar pentru unii care locuiesc în orașe dezvoltate precum Cluj, Brașov sau Sibiu.

În județele mai sărace din Transilvania, sărăcia e totuna cu cea din restul țării. Să presupunem că Ardealul ar fi autonom și banii nu s-ar mai trimite la București, după această logică unui clujean nu ar trebui să-i convină ca banii lui să se ducă în județe mai sărace ca Harghita, Covasna și Sălaj.

Atunci, de ce să nu fie județul Cluj autonom? Dar în cazul acesta municipiul Cluj-Napoca ar da bani orașelor mai sărace ca Huedin și Câmpia Turzii, de ce să nu fie Cluj-Napoca municipiu autonom? Și putem merge cu logica aceasta tâmpită până declarăm autonomia străzilor din Cluj. Da, se dau bani la București, dar județele sărace primesc mai mult decât dau.

3. Ardelenii sunt mai civilizați ca miticii și moldovenii. În orașele mari din Transilvania se ascultă manele pe autobuze, la colț de stradă stau cocalari ce mănâncă semințe și beau bere la pet în timp ce înjură de aude tot cartierul, sunt destui oameni ce aruncă gunoaie pe jos, iar incultura e prezentă la tot pasul.

Cu siguranță aceste simptome ale imoralității ce afectează poporul român sunt mai prezente în București, dar numai pentru că e un oraș mai mare, fapt ce face lipsa de civilizație să iasă mai mult în evidență. Așadar oameni bădărani și inculți găsim și de-o parte și de alta a Carpaților.

Dacă problema e mai gravă în sud decât în Ardeal, nu e cu mult mai gravă. Iar cei ce își închipuie că ungurii sunt mai civilizați ca românii, nu cunosc situația destul de bine, căci sunt și destui unguri care ascultă manele și se comportă ca la ușa cortului. Iar în primul rând ca ardelean mă deranjează necivilizații de aici, de care dau toată ziua, nu cei din București de care dau de câteva ori pe an.

Deci autonomia nu va rezolva această problemă.

4. Ne-am săturat să fim furați de politicienii de pe Dâmbovița, vrem ca Ardealul să fie condus de ardeleni. Mai ales acum, în contextul regionalizării, acest mit prinde bine. Dar cine crede în calitățile morale superioare ale politicianului transilvănean ”cinstit” nu poate fi numit decât naiv. Indiferent de etnie politicienii din România sunt niște paraziți, care nu au nici un interes să facă ceva pentru cetățeni.

Regiunea din care provin nu oferă o siguranță că sunt mai buni. Verestoy Attila, Emil Boc, Laszlo Tokes, Sorin Apostu, Ioan Rus, Marko Bela și alții asemenea lor, sunt cu toții ca o ciumă.

Și-au bătut joc de România, inclusiv de Ardeal. Dacă unii preferă să fie furați de politicienii ardeleni decât de cei din sud sau și din Moldova, doar ei știu ce câștigă…

 

 

 

Stema Transilvaniei, promovată de ardeleniști, îi reprezintă pe unguri, sași și secui, dar nu și pe români

5. Ardelenismul e împotriva naționalismului venit de la București și Budapesta. Naționalismul românilor ardeleni nu e venit de la București, ci e un sentiment izvorât din sufletele noastre. Naționalismul e dragostea față de neam, nu o marfă ce se transportă.

E evident că ”ardeleniștii” sunt împotriva naționalismului românesc, aceștia au condamnat manifestările pro-românești ale Mișcării Noua Dreaptă, acuzându-i pe membrii acestei organizații că distrug ”armonia interetnică”.

Dar împotriva naționalismului maghiar, revizionist și xenofob, nu spun nimic. Când extremiștii unguri de la HVIM cer anexarea Transilvaniei la Ungaria, adepții ardelenismului tac.

După logica lor și aceștia ar trebui să distrugă ”buna înțelegere dintre ardeleni”, încă mai mult decât membrii ND, care niciodată nu au instigat la ură. Dar cum ardelenismul e doar o doctrină de tranziție, și scopul său final e creșterea influenței Budapestei în Ardeal, extremismul maghiar nu e o țintă pentru regionaliști. Asta demonstrează doar ipocrizia acestei ideologii.

6. Transilvania ar fi fost mai dezvoltată dacă rămânea o parte a Ungariei. Istoria nu se face cu ”ce ar fi fost dacă”, însă uneori trebuie să intrăm în acest joc caracterizat mereu de subiectivism. Să presupunem că ar fi fost așa, că dacă trăiam în Ungaria nivelul de trai era mai bun.

Prețul unor avantaje materialiste ar fi fost libertatea și identitatea noastră națională. Românii ar fi fost supuși unui proces de maghiarizare și deznaționalizare, am fi fost discriminați în propria țară, cu toate că noi suntem majoritari în Ardeal. Cei care visează la ”vremurile bune” din Imperiul Austro-Ungar să nu uite prin ce suferințe au trecut atunci românii. Horea nu a murit pentru ca unii să-și arunce la gunoi libertatea de dragul banilor.

7. O Transilvanie independentă ar fi privită mai bine în Europa. Din nou, o speculație fără dovezi concrete. Dacă Ardealul ar fi independent și țiganii din zonă vor fi prinși la cerșit și furat prin occident, în curând și noul stat ar fi asociat cu ”țara țiganilor”. Iar problema corupției în politică ar fi aceiași ca în România.

Deci o Transilvanie independentă nu are cum să fie privită mai bine cât timp ardelenismul nu are soluții realiste la această problemă, ci invocă doar ”cultura superioară” din provincie. Să ne amintim de ce imagine ”frumoasă” a făcut etnicul țigan Romulus Mailat (ardelean) în Italia în 2007 când a ucis o femeie.

8. Și totuși, dacă Ardealul ar avea autonomie/independență nivelul de trai ar fi mult mai ridicat. Deși îmi vine greu de crezut după tot ce am prezentat mai sus, să presupunem că ardelenismul chiar e capabil de un miracol economic (cu toate că politicienii vor fi aceiași).

Prețul va fi pierderea puterii în Ardeal de către români. Ungaria ar investi masiv în regiune, facilitând procesul de maghiarizare. În urma retrocedărilor frauduloase extremiștii maghiari ar intra în posesia a mare parte din clădiri și pământuri. Iar încet, dar sigur, românilor le va fi impus să învețe limba maghiară ca să poată să trăiască decent în Transilvania.

Vom ajunge la fel ca în perioada dualismului când românii, deși majoritari, erau înlăturați de la putere dacă nu renunțau la identitatea lor.

Oricine se informează cu atenția asupra ideologiei ardeleniste va vedea că aceasta nu este decât o formă subtilă de anti-românism ce nu caută decât să dezbine, să dezbine nu doar România, dar și pe români. Promotorii acesteia nu sunt decât extremiștii unguri.

Dar nu cei care poartă tricouri cu Ungaria mare și se îmbată la concertele formației șovine Karpatia, ci afaceriști îmbrăcați la costum ca Arpad Paszkany ce reușesc să-și ambaleze frumos ideile xenofobe și să păcălească pe cei ce nu filtrează informația.

Aceștia sunt cei mai periculoși, deoarece nici nu ies în față cu ideile lor ci lucrează subtil prin firme și mass-media manipulând opinia românilor.

Ca români ardeleni avem datoria să analizăm cu atenție aceste decepții și să nu cădem pradă dezbinării prezentată ca progres.

 

 

„Ardelenismul”promovat de Budapesta merge mana in mana cu moldovenismul promovat de Moscova

 

 

 

 In stanga imaginii, faimosul ” ardelenist”Csibi Barna agita un steag asa zis „secuiesc”.

„Ardelenistii” prieteni cu „moldovenistii” lui Renato Usatii

Noi am repetat acest lucru de nenumarate ori: ardelenismul promovat de Budapesta merge mana in mana cu moldovenismul promovat de Moscova, existand la vedere o legatura de iubire platonica intre „patriotul romin” Csibi Barna si „patriotul moldovan”, Nicolae Pascaru.

Nu, nu am facut nici o greseala gramaticala ci doar am citat din Nicolae Pascaru, cel care il numeste pe extremistul Csibi Barna: “prietenul meu, patriotul romin Csibi Barna”.

La asa “patriot romin”, asa “patriot moldovan”. Cine se aseamana se aduna.

„Patrioții maldavani” din Republica Moldova au prieteni, buni prieteni… Cunoști un om și după anturajul său.

Unul dintre „patrioții patriei moldave” îl are ca prieten de suflet pe extremistul Csibi Barna din secuime.

Acum, că ne-am lămurit cine sunt prietenii „patrioților” din Republica Moldova   să mergem mai departe.

Ce mai fac acești „patrioți”? Mai nou, au promovat cu entuziasm un „cântec” cu un element melodic imprumutat dintr-un cântec… din regiunea Munteniei!

Tocmai din Muntenia… Vă imaginați?

Este vorba despre o trupă „moldovană” obscură care cantă pe la nunți, piesele „Lume, lume…” si „Moldovenii care Plîng”.

 

 

 

Elementul melodic „imprumutat”, este un fragment din cântecul lăutăresc al regretatului Grigoraș Dinicu, renumit muzician bucurestean, care la rându-i, l-a preluat de la un lăutar bătrân, tot din București.

„Patrioții”, se mint cu nerusinare că piesa ar fi pur „moldovenească”.

Cântecul este în special cunoscut datorită artistei Maria Tănase, ascultați ambele piese iar în cea „patriotică” veți găsi elementul în cauză săltat de la „romini”:

 In R.Moldova este inteleasa poate mai bine parsivenia “transilvanismului” sau a “ardelenismului”, care nu este altceva decat o strategie de indobitocire similara “moldovenismului”, cu care rusii au incercat sa-i prosteasca  pe mancurtii din Moldova.

Asa cum moldovenismul a fost sustinut de catre autoritatile sovietice din URSS si mai nou de catre rusi si ucraineni, cu scopul de a promova “deosebirea” si despartirea culturala, politica si spirituala dintre romanii de pe cele doua maluri ale Prutului, asa si transilvanismul / ardelenismul este sustinut de catre autoritatile de la Budapesta tot cu acelasi scop.

Surse: http://glasul.info