CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

VIDEO: ”CUCURUZ CU FRUNZA-N SUS” ȘI POVESTEA IMNULUI DE STAT AL ISRAELULUI – „HATIKVA”. THE Origin of the national anthem of Israel – HATIKVA


Un cântec românesc foarte popular, „Cucuruz cu frunza-n sus”, fredonat adeseori şi de  Mihai Eminescu,a ajuns Imnul de stat al Israelului – HATIKVA (în traducere înseamnă SPERANȚA).

 

Compozitorul este un evreu originar din Basarabia-Samuel Cohen, iar versurile aparțin poetului evreu originar din Galiția, Naphtali Herz Imber.

În acest poem, Imber a pus  în cuvinte gândurile şi sentimentele care l-au cuprins în urma stabilirii sale în Petah Tikva, una dintre primele așezari evreiești in Palestina otomană. Publicat în prima carte a lui Naphtali Imber, Barkai (lit. ”Steaua dimineții”), poemul a fost ulterior adoptat ca imn al Mișcarii Hovevei Zion şi mai târziu a Mişcării Sioniste, la Primul Congres Zionist din 1897.

Textul a fost revizuit ulterior de către coloniştii din Rishon LeZion și  supus unui număr de alte modificări.

 Adoptarea ca imn naţional

Versurile lui Naftali Herz Imber, oricât de reuşite or fi fost, s-ar fi pierdut probabil pentru totdeauna, cu toate că autorul lor le publicase în volum în 1886, dacă acestea n-ar fi fost puse pe muzică imediat după sfârşitul primului război mondial, la Iaşi, pare-se cu prilejul unei întruniri sioniste, şi tot de către un israelit, anume Shmuel Cohen (Samuil Kogan).

După toate sursele, inclusiv evreieşti, linia melodică a actualului imn al Israelului a fost preluată/adaptată după  străvechiul cântec popular românesc, răspândit în mai toate teritoriile româneşti, dar îndeosebi în nordul Ardealului, în Maramureş.

„Cucuruz cu frunza-n sus”

O primă variantă care s-a propus a fost un anume „Cântec de mai” cules de muzicologul şi folcloristul Timotei Popovici („Luncile s-au deșteptat/ foaie verde de bujor/Scumpă haină au îmbrăcat, foaie verde de bujor/C-a sosit pe-al nostru plai, foaie verde de bujor/

Craiul zilelor de mai, foaie verde de bujor….”). Însă cea mai plauzibilă variantă spune că melodia imnului reproduce în cea mai mare parte a sa acordurile cântecului „Cucuruz cu frunza-n sus”, care se afla inclus în paginile unei  culegeri de muzică populară  aparute în preajma amintitei întruniri sioniste din vechea capitală a Moldovei.

Inspirat din muzica unui „drept între popoare!”

 

Un amănunt care tine de anecdotica istoriei, este acela că respectiva antologie de folclor muzical aparţinea lui Guillem Şorban, nimeni altul decât tatăl lui Raoul Şorban, un cunoscut intelectual clujean care în timpul celui de-al doilea război mondial a jucat în Ardeal rolul pe care l-a  avut Oskar Schindler, celebrul personaj real din nu mai putin celebrul  film al lui Spielberg, adică de salvator al câtorva sute de evrei, motiv pentru care a fost recompensat de aceştia cu titlul de „drept între popoare”.

 

 

 

 

 

 

Când statul Israel a fost înfiinţată în 1948, Hatikvah a devenit neoficial imnul sau naţional. Cu toate acestea, el nu a fost declarat  oficial  imn naţional  al Israelului, decât în noiembrie 2004.

Acesta nu este  singurul exemplu în care geniul românesc si-a lasat amprenta in lume.

Imnul Albaniei este și el o creație româneasca, muzica acestuia  apartinandu-i marelui compozitor  Ciprian Porumbescu.

Am sa va spun în curând si povestea  Imnului Albaniei…

 

israeli-flag.jpg

Drapelul Israelului

Origin of the national anthem of Israel-HATIKVA,is the  romanian folk song “Cucuruz cu frunza-n sus” , Maize with standing leaf), who was arranged by Samuel Cohen, an immigrant from the Romanian region -Bessarabia.

The text of Hatikvah was written by the Galician Jewish poet Naphtali Herz Imber in Zolochiv in 1878 as a nine-stanza poem named Tikvateynu (lit. “Our Hope”).

In this poem Imber puts into words his thoughts and feelings in the wake of the establishment of Petah Tikva, one of the first Jewish settlements in Ottoman Palestine. Published in Imber’s first book, Barkai (lit. “Morning Star”), the poem was subsequently adopted as the anthem of Hovevei Zion and later of the Zionist Movement at the First Zionist Congress in 1897. The text was later revised by the settlers of Rishon LeZion, subsequently undergoing a number of other changes.

 Adoption as national anthem

When the State of Israel was established in 1948, Hatikvah was unofficially proclaimed the national anthem. However, it did not officially become the national anthem until November 2004, when it was sanctioned by the Knesset in an amendment to the Flag and Coat-of-Arms Law (now renamed the Flag, Coat-of-Arms, and National Anthem Law).

In its modern rendering, the official text of the anthem incorporates only the first stanza and refrain of the original poem. The predominant theme in the remaining stanzas is the establishment of a sovereign and free nation in the Land of Israel, a hope largely seen as fulfilled with the founding of the State of Israel.(Wikipedia).

Și acum, Imnul Israelului – HATIKVA (SPERANȚA

 

 

 

Hai să ascultăm și cântecul maramureșean românesc ”Cucuruz cu frunza-n sus”.

 

 

 

 

20/02/2013 - Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

12 comentarii »

  1. superrrrrrrrrr

    Apreciază

    Comentariu de costi | 21/02/2013 | Răspunde

  2. Iehova sa ne aiba in paza …

    Apreciază

    Comentariu de Ioan Teudan | 22/02/2013 | Răspunde

  3. Si cu drepturile de autor cum stam? Sau…daca al nostru e un cantec popular nu se pune problema dreptului de autor? Intreb, ca sa ies din ignoranta, nu dau cu parul.

    Apreciază

    Comentariu de Hyperboreea | 22/02/2013 | Răspunde

  4. Mandra ca sunt romanca din Maramures

    Apreciază

    Comentariu de Adeline | 01/07/2013 | Răspunde

  5. Asa cum cartile din carti se fac, si cantecele se pot face la fel. Sa ne bucuram ca avem o cultura bogata, in care lumea intreaga isi poate gasi surse de inspiratie.

    Apreciază

    Comentariu de alex | 19/10/2014 | Răspunde

  6. frumosssssssssssssssssssssss

    Apreciază

    Comentariu de Ana | 01/07/2016 | Răspunde

  7. Nu prea se aseamana cele doua melodii…

    Apreciază

    Comentariu de Valerio Nica | 27/05/2020 | Răspunde


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: