CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

DE NEAMUL VALAH AL MOLDOVENILOR

 

 

DIN NEAMUL MOLDOVENILOR CU CERTIFICATE DE VALAHI

„De la slavi şi de la greci veneau unii călare,
Polonii şi valahii se îndreptau în grabă într-acolo,
Pe cai puternici, admirabil călăreţ de ei…”
(„Cântecul Nibelungilor”, poem german din sec. al XII-lea)

 

Nu este un mit faptul că înainte de 1359, anul „statalităţii” Moldovei din Evul Mediu, valahii din Maramureş au descălecat la apa voievodatului, aşa că mai în glumă, mai în serios, strămoşii moldovenilor aveau certificate de naştere de…valahi (români) !

Nici măcar Ştefan cel Mare nu s-a numit domnitor moldovean, ci doar domnitor valah al Ţării Moldovei, chiar şi noţiunea de România e menţionată în istorie pentru prima dată în legătură cu numele lui Ştefan cel Mare, care apare în documentul unguresc din 1474 ca „domnitor al României” (vezi în acest sens volumul „Corpus Juris Hungariae”, editat la Budapesta, 1898, pag. 381).

Aşa că dacă „patri(h)oţii moldoveni” încearcă să ne convingă despre existenţa unei „statalităţi medievale” a Moldovei, atunci putem accepta in alternum şi existenţa unei „statalităţi valahe”, care, să fim sinceri, este mult mai veche decât cea a „naţiunii moldoveneşti”.

Pentru orice „patriot” al Moldovei istoria începe cu anul 1359, negând faptul că românii au o arie geografică foarte largă, care se întinde de la Carpaţii de Nord, Panonia (Tisa) până la Dunăre, Marea Neagră şi Transnistria.

Or, trebuie să le amintim acestor pseudo-istorici că Imperiul Roman i-a romanizat pe geto-daci şi le-a oferit cetăţenia romană (civis romanus) prin Constituţia antoniană a lui Caracalla din 217 e.n.

Drept rezultat, mă întreb cine este cel mai vechi „cetăţean” din acest spaţiu istoric? Oare nu vlahii?

De reţinut: şi Dimitrie Cantemir considera că până în sec. al XIV-lea tot teritoriul, locuit „cetăţeni medievali” (sic!) valahi (români), de la Tisa şi până în Transnistria, de la Carpaţi şi până la Dunăre şi Marea Neagră se numea VALAHIA.

Au fost nevoie de aproape 500 de ani ca formaţiunile pre-statale organizate pe atunci în Ţări: Ţara Oaşului, Ţara Bârsei, Ţara Maramureşului, Ţara Oltului, Ţara Haţegului, Ţara Baiei, Ţara Bolohovenilor (în Transnistria), Ţara Bârladnicilor, Cnezatul Litovoi etc. să se unească şi să se formeze cele două principate medievale: Ţara Românească la 1330, şi Ţara Moldovei, în 1359.

Despre cauzele existenţei acestei forme (geo)politice duale a blocului românesc (între anii 1330-1861) ne vorbeşte istoricul P. Panaitescu, care considera că unitatea celor două formaţiuni de stat medievale nu s-a reuşit din cauza năvălirii popoarelor migratoare, lipsind astfel aceste voievodate româneşti de „elementul de legătură”, şi anume Ardealul cucerit de Regatul Ungariei în secolul X e.n.

Din cele relatate mai sus se pot desprinde câteva idei de bază: aşa-numita „statalitate a poporului moldovenesc” din perioada medievală este inexistentă, deoarece cele două Ţări formau un tot întreg, iar domnii din ambele ţări manifestau tot timpul interes asupra situaţiei din „ţara” vecină şi nu de puţine ori intervenind pentru a schimba situaţia politică de acolo.

 De exemplu, nu mi-l imaginez pe Ştefan cel Mare ca domn al Ţării Moldovei fără ajutorul vărului său, valahul Vlad Ţepeş… Măi să fie! Iar s-au amestecat în treburile interne ale statului „moldovenesc” expansioniştii valahi.

Altfel spus, dacă această „statalitate moldovenească” ar exista, atunci cu siguranţă s-ar baza pe „cetăţenia valahă” conform dreptului roman (jus romanum), iar populaţia Moldovei de atunci a fost alcătuită din moldoveni, deci români pentru că sunt prezentaţi în izvoarele medievale sub denumirile de valah.

Aceştia demult şi-au luat „cetăţeniile” fără să stea pe la cozi la „ambasada” Romei…

 

 


 Nicu Ţîbrigan

Basarabia literara md.

03/02/2013 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , | 4 comentarii

   

%d blogeri au apreciat: