CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

POVESTEA IMNULUI NAŢIONAL „DEŞTEAPTĂ -TE ROMÂNE !” VIDEO


 

 

 

Desteapta-te, române!”, imnul national de astăzi al României, a fost pentru o vreme imnul  Republicii Democratice Moldovenesti (1917 – 1918) şi al Republicii Moldova (1991 – 1994).

Versurile şi aranjamentul acestui imn aparţin lui  Andrei Mureşanu (1816 – 1863), unul din conducatorii Revolutiei romanilor de la 1848, poet de factură romantică, ziarist, traducător, un adevărat tribun al epocii marcate de Revoluţia de la 1848, pornind de la o veche romanţă românească pe care o auzise de la dascălul Gheorghe Ucenescu,

El a scris versurile poeziei „Un răsunet” în acea perioada  de efervescenta nationala si politică a anului revoluţionar 1848 şi de atunci, aceste versuri au devenit un simbol al luptei românilor pentru eliberare.

Poezia „Un răsunet” a fost scrisă în urma evenimentelor de la Blaj, din 3/15 mai 1848, când poetul Andrei Mureşanu „căuta o melodie după care să compună un sonet”.

După ce a auzit „Din sânul maicii mele”, o romanţă publicată pentru prima data în august 1832, pe versurile lui Grigore Alexandrescu, soţia sa îşi amintea că Mureşanu s-a intors foarte agitat acasă şi a scris toată noaptea.

Spre ziuă, poetul terminase de compus primele strofe ale poeziei „Un rasunet”.

Duminica urmatoare — spre sfarşitul lunii iunie — a fost cântată pentru prima data, de faţă cu alti intelectuali, pe melodia interpretata de Gheorghe Ucenescu, aflăm din Enciclopedia României.

Wikipedia ne lamureşte cu privire la o confuzie pe care o auzim des: Anton Pann este creditat ca autor al muzicii imnului, dar melodia pe care Andrei Muresanu a pus versurile sale avea deja o larga circulaţie în epocă, deci nu Anton Pann a scris acest cântec.

O alta versiune a istoriei imnului spune ca însuşi Andrei Mureşanu este autorul melodiei, iar alta, cea pe care am mentionat-o deja, sustine ca de fapt era o melodie cântata pe un text religios, intitulat  „Din sânul maicii mele”.

Gheorghe Ucenescu a fost cel care i-ar fi intonat-o, printre altele, la cererea poetului, care cauta o melodie potrivita pentru versurile sale.

Poemul „Un răsunet” al lui Andrei Mureşanu, a fost pus pe note în ziua în care autorul l-a recitat câtorva prieteni braşoveni, fiind cântat pentru prima oară la Braşov, într-o grădină din Şchei,,  (deşi nu se precizează care era acel cântec patriotic, cântat de cei prezenţi, s-a presupus fără dovezi că era vorba despre acesta) si aşa cum este îndeobşte cunoscut  în data de 29 iulie 1848 la Râmnicu Vâlcea.

Anton Pann este creditat ca autor al muzicii imnului, dar melodia pe care Andrei Mureşanu a pus versurile sale, avea deja o largă circulaţie în epocă şi nu i se cunoaşte cu certitudine autorul.

 Era o melodie cântată de obicei pe un text religios, ce purta numele Din sânul maicii mele. Gheorghe Ucenescu a fost cel care i-a intonat-o, printre altele, la cererea poetului, care căuta o melodie potrivită pentru versurile sale.

De atunci, acest imn a fost cântat de romani  cu ocazia fiecărui  prilej important, in zilele de sarbatoare dar si in situatii cruciale ale istoriei ,datorită mesajului de patriotism şi de libertate pe care îl poartă în el.

Începând din 1848, „Deșteaptă-te, române!” a fost un cântec foarte drag românilor, insuflându-le curaj în momentele cruciale ale istoriei, cum ar fi Războiului de independență (1877 – 1878, primul și al doilea război mondial.

Prima înregistrare a melodiei s-a făcut pe disc, în 1900, în S.U.A., în interpretarea solistului Alexandru Pascu.

 Abia în 1910, fanfara Batalionului 2 Pionieri din București reunită cu fanfara Regimentului Ștefan cel Mare din Iași au realizat cea dintâi înregistrare instrumentală.

În același an, corul „Ion Vidu” din Lugoj a înregistrat pentru prima dată pe disc varianta corală.

În ziua revoltei de la Brașov, 15 noiembrie 1987, muncitorii de la uzinele de Autocamioane au început să cânte această melodie, mulți dintre ei nemaiștiind versurile. Cu toate acestea melodia a fost cantata  fără întrerupere.

Interzis de regimurile totalitare comuniste tradatoare de neam, timp de aproape o jumătate de secol, alaturi de alte imnuri si marsuri patriotice pentru a caror intonare sau fredonare se aplicau pedepse grele cu inchisoarea,”Deşteaptă-te  române” s- a generalizat instantaneu  in randurile maselor,in timpul Revolutiei anticomuniste din decembrie 1989  si a fost cantat  ca un adevarat  imn naţional , inlocuind spontan  imnul comunist al Romaniei lui Ceausescu .

Pe 22 decembrie 1989, în timpul revoluției anticomuniste, imnul s-a înălțat pe străzi  firesc si de neoprit, însoțind uriașele mase de oameni, risipind frica de moarte și unind întregul popor în jurul idealurilor nobile ale momentului.

 Astfel, instituirea sa ca imn național a venit de la sine, impunându-se generalizat, fără șovăială, sub formidabila presiune a multimii  manifestanților.

 Constituţia din 1991 l-a consacrat ca IMN al României .

Timp de câţiva ani „Deşteaptă-te, române!” a fost şi imnul naţional al Moldovei, dar a fost înlocuit în 1994 cu imnul  „Limba noastră”.

Titlul „Deşteaptă-te, române!”, este în acelaşi timp social şi naţional; social, deoarece indeamna permanent  la  speranta intr-o  lume nouă,mai dreapta cu  noi romanii; naţional, deoarece alătură indemnul la  deşteptare nationala, amintirii trecutului  plin de eroism al neamului  romanesc si mandriei de a fi roman.

 Imnul conţine acest sublim „acum ori niciodată”, prezent şi în alte imnuri naţionale, de la „paion”-ul cu care grecii au luptat la Marathon şi Salamina, până la „Marseilleza” Revoluţiei franceze.

 

 

 

 

 

 Imnul de stat al României este alcătuit din unsprezece strofe. La ocazii festive se interpretează strofele 1, 2, 4 şi 11.(Vocea Basarabiei).

 

Deşteaptă-te, române, din somnul cel de moarte,

În care te-adânciră barbarii de tirani!
Acum ori niciodată croieşte-ţi altă soarte,
La care să se-nchine şi cruzii tăi duşmani!

Acum ori niciodată să dăm dovezi la lume
Că-n aste mâni mai curge un sânge de roman,
Şi că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume
Triumfător în lupte, un nume de Traian!

Înalţă-ţi lata frunte şi caută-n giur de tine,
Cum stau ca brazi în munte voinici sute de mii;
Un glas ei mai aşteaptă şi sar ca lupi în stâne,
Bătrâni, bărbaţi, juni, tineri, din munţi şi din câmpii!

Priviţi, măreţe umbre, Mihai, Ştefan, Corvine,
Româna naţiune, ai voştri strănepoţi,
Cu braţele armate, cu focul vostru-n vine,
„Viaţă-n libertate ori moarte!” strigă toţi.

Pre voi vă nimiciră a pizmei răutate
Şi oarba neunire la Milcov şi Carpaţi!
Dar noi, pătrunşi la suflet de sfânta libertate,
Jurăm că vom da mâna, să fim pururea fraţi!

O mamă văduvită de la Mihai cel Mare
Pretinde de la fii-şi azi mână d-ajutori,
Şi blastămă cu lacrimi în ochi pe orişicare,
În astfel de pericol s-ar face vânzători!

De fulgere să piară, de trăsnet şi pucioasă,
Oricare s-ar retrage din gloriosul loc,
Când patria sau mama, cu inimă duioasă,
Va cere ca să trecem prin sabie şi foc!

N-ajunse iataganul barbarei semilune,
A cărui plăgi fatale şi azi le mai simţim;
Acum se vâră cnuta în vetrele străbune,
Dar martor ne e Domnul că vii nu o primim!

N-ajunse despotismul cu-ntreaga lui orbie,
Al cărui jug din seculi ca vitele-l purtăm ;
Acum se-ncearcă cruzii, în oarba lor trufie,
Să ne răpească limba, dar morţi numai o dăm!

Români din patru unghiuri, acum ori niciodată
Uniţi-vă în cuget, uniţi-vă-n simţiri!
Strigaţi în lumea largă că Dunărea-i furată
Prin intrigă şi silă, viclene uneltiri!

Preoţi, cu cruce-n frunte! căci oastea e creştină,
Deviza-i libertate şi scopul ei preasfânt.
Murim mai bine-n luptă, cu glorie deplină,
Decât să fim sclavi iarăşi în vechiul nost’ pământ!

 

 

DOAMNELOR, DOMNISOARELOR, DOMNILOR ,

TRAIASCA ROMANIA!

 

Anunțuri

28/07/2012 - Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , ,

2 comentarii »

  1. Istoria nu este pentru „capsunari”,,,ci pentru cei care stam aici ,,,,si vom fi ingropati in acest pamant ,pe care il muncim,,,,

    Apreciază

    Comentariu de Emil Iustian Sandor | 24/10/2014 | Răspunde

    • Cine n spune ca romanii plecati nu se vor intoarce in Patrie?
      Se pare ca d-ta nu stii ca dupa 1950,pana de curand, italienii si sarbii au emigrat in masa in Germania, Franta, Spania, Olanda si in general in toata Europa apuseana,in cautare de lucru. Au fost MILIOANE !
      Pe seama lor se faceau la acea vreme aceleasi bancuri proaste care se fac pe seama roamnilor sau bulgarilor…
      Marea majoritate s-au intors in tarile lor, iar locul le-a fost luat de romani si alte nationalitati din tarile foste „socialiste”…
      Asa ca….

      Apreciază

      Comentariu de cersipamantromanesc | 24/10/2014 | Răspunde


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: