CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

DONATII DE CARTI ROMANESTI CONFISCATE SI DISTRUSE IN MOLDOVA POSTSOVIETICA


 

“Poate cea mai tensionata perioada a relatiilor româno-române de dupa 1994, a fost determinata de topirea voita de catre autoritatile de la Chisinau, a cartilor provenind din ajutoarele românesti colectate in țara.

 

In urma unor investigatii ale bi-saptamanalului “Țara”, au iesit la iveala procedeele noilor autoritati de stat ale Republicii Moldova in legatura cu donatiile de carte româneasca ale fundatiilor si asociatiilor culturale din România.

Cartea româneasca era confiscata pentru “cercetari”, iar apoi trimisa in cuptoarele complexului “Moldcarton”.

Trecerea peste frontiera de pe Prut nu a fost niciodata usoara. Fostii vamesi sovietici, de origine rusa, au ramas mult timp in functii de conducare si au facut numeroase sicane.

Astfel, in noaptea de 30 noiembrie spre 1 decembrie 1996, in ajunul celui de-al doilea tur de scrutin pentru alegerile prezidentiale in care s-au confruntat decisiv fostul presedinte Mircea Snegur si fostul presedinte al Parlamentului, Petru Lucinschi, regizoarea româna Nicoleta Toia a petrecut noaptea la punctul de frontiera Leuseni, acolo unde, timp de sase ore, a trebuit sa dea explicatii pentru un transport de carte sub forma de donatie.

La acea vreme, in urma intamplarii care a facut ca toate cartile sa fie retinute la vama fara a se cunoaste destinatia lor ulterioara, Nicoleta Troia declara indignata la Chisinau, chiar in ziua in care românii serbau Ziua Nationala:

„La expozitia la care trebuia sa expun cartile, mi s-a indicat cu batjocura sa depun actul de confiscare, in timp ce cartile urmau sa fie „studiate”si urmam sa le primesc inapoi, la o data neprecizata. Nu vamesii au fost interesati de carti, ci granicerii.

La Ministerul Securitatii Nationale, unde am incercat sa aflu amanunte despre aceasta actiune, ofiterul de sreviciu mi-a spus ca nu stie nimic”.

Nici pana la ora actuala nu se cunoaste soarta acestei donatii de carte româneasca.

In aceeasi zi de 1 decembrie 1996, la punctul de frontiera Albita-Leuseni a sosit poetul Adrian Paunescu. Granicerii din Republica Moldova l-au controlat in amanuntite in bagaje si i-au confiscat toate cartile si casetele pe care le avea asupra sa.

(Relatiile incordate cu autoritatile din Republica Moldova durau din 1994 cand Adrian Paunescu a participat ca reprezentant si observator din aprtea Consiliului Europei la alegerile parlamentare din Republica Moldova din 1994 si a sustinut, in ajunul scrutinului, un cenaclu tip „Flacara” pur „unionist”.)

Dar cazul devenit simptomatic in acest context, a fost cel al unui transport de carte româneasca furat la 19 decembrie 1996, chiar in fata Bibliotecii Nationale din Chisinau, intre orele 13.15 si 13.20.

Rapiditatea cu care a fost descarcat transportul din microbuzul Wolkswagen B-15-FCR, apartinand Fundatiei Culturale Române, lasa sa se presupuna o mana profesionista.

In mijlocul zilei, intr-un loc supercirculat, hotii necunocuti au furat carti in valoare de 44 de milioane de lei – aprozimativ 15 mii de dolari la acea vreme – destinate institutiilor culturale din Republica Moldova, dupa cum a declarat la acea vreme Florin Ungureanu, administratorul tipografiei Fundatiei Culturale Române.

Cartile furate erau destinate fondului Bibliotecii Nationale din Chisinau.

In incercarea de a da de capat acestor disparitii dubioase a ajutoarelor de carte româneasca si in baza unor informatii primite, jurnalistii de la „Țara” au descins la combinatul de carton „Moldcarton”, aflat la cativa kilometri dupa localitatea Sangera, in drumul spre Tighina.

Era unul dintre cele mai mari combinate de profil din Europa si folosea, prin topire, orice fel de maculatura.

O tona de hartie de orice fel, era cumparata cu 490 lei moldovenesti, adica circa 100 de dolari la acel moment.

Aici ajungeau toate donatiile de carte româneasca confiscate la intrarea in Republica Moldova.

Intr-adevar, au fost gasite, inventariate pachete de carti  legate la tipografiile din Bucuresti, Cluj sau Iasi, noi, vandute sau aduse sub forma de maculatura.

In pachete erau carti de acelasi fel, apartinand editurilor „Eminescu” din Bucuresti, „Facla” din Timisoara, „Porto-Franco” din Galati, „Pontica” din Constanta, „Albatros” din Bucuresti.

Ele purtau stampila unei biblioteci, „BRAMARM”, care nu era altceva decat institutia care gira transformarea peste noapte a cartii românesti noi in maculatura, utilizand acte fictive.

Dintre cartile invetariate in lotul destinat topirii, se aflau volume precum:

Mihai Eminescu „Opera literara”

Ion Creanga „Amintiri din copilarie”

Lucian Blaga „Poezii”

George Cosbuc „Cantece de vitejie”

Costache Negruzzi „Alexandru Lapusneanu”

Anton Pann „Povestea vorbii”

Culegerea de colinde „Astazi s-a nascut Hristos”

Ion Luca Caragiale „O faclie de Paste”

Bogdan Petriceicu Hasdeu „Razvan si Vidra”

Emil Garleanu „Din lumea celor care nu cuvanta”

Octavia Goga „Poezii”

Alexandru Davila „Vlaicu-Voda”

Cezar Petrescu „Calea Victoriei”,

ca si un numar mare de volume din literatura universala traduse in româna.

Toate aceste intamplari neplacute au avut loc, printr-o stranie coincidenta, in ajun si dupa alegerea lui Petru Lucinschi presedinte al Republicii Moldova.”

Sursa: Iulian Chifu “Basarabia sub ocupatie sovietica si tentative contemporane de revenire sub tutela Moscovei”, ed. Politeia-SNSPA, 2004, Bucuresti.

 

basarabia91.net. md

  Aneta Șoimu

26/07/2012 - Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , ,

Niciun comentariu până acum.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: