S-a spus că Maiakovski s-ar fi sinucis prin împuşcare, la 14 aprilie 1930
Vladimir Maiakovski, poetul înşelat de comunism
Elita poetică a Rusiei n-a prea avut parte de linişte şi de fericire: romanticii Puşkin şi Lermontov au fost ucişi în duel, modernii Esenin şi Maiakovski s-ar părea că s-au sinucis.
Aproape nici un compatriot contemporan de-al lui Esenin şi Maiakovski nu a crezut în „sinuciderea” lor, cu atât mai puţin ruşii de astăzi. Vladimir Vladimirovici Maiakovski s-a născut la 19 iulie 1893 în satul georgian Bagdadi, care, în cinstea lui, a fost numit mai târziu Maiakovski. În anul 1902, Maiakovski s-a înscris la şcoala din Kutais, unde a studiat până în 1906, când a murit tatăl său.
Atunci s-a mutat cu familia la Moscova, împreună cu mama şi cele două surori mai mari, unde şi-a terminat studiile până în 1908. În acelaşi an s-a înscris în Partidul Social Democrat Rusesc şi a început să scrie literatură marxistă. În anul 1909 a fost închis 6 luni pentru activităţi subversive. După eliberare, a abandonat politica pentru o vreme şi s-a înscris la Şcoala de Arte din Moscova, succesele lui, îndeosebi la desen, fiind excepţionale. Dar încă din 1911, el s-a întors definitiv la poezie, vechea lui pasiune.
În 1912 a debutat în almanahul „O palmă gustului public”, cu două poezii, semnând totodată şi manifestul colectiv al noii mişcări futuriste, întreaga lui creaţie purtând urmele acestei orientări. În 1915, a cunoscut-o pe cea care avea să fie iubirea vieţii lui, Lili Brik, soţia lui Osip Brik, editorul şi colaboratorul său literar.
În anii 1915-1917, a lucrat ca proiectant pentru Şcoala Militară de Automobile din Petrograd, iar în 1918 a fost editor al revistei „Gazeta futuriştilor”.
În anul următor s-a întors la Moscova, unde revoluţia rusă l-a inspirat să scrie poeme încurajatoare pentru bolşevici. Din 1919 până în 1921 a scris scurte piese de propagandă comunistă.
În 1923, împreună cu Osip Brik, a înfiinţat gruparea literară dadaistică „Frontul de Stânga al Artei”, pe care o va conduce până în 1928. În anul 1924, scrie elegia morţii lui Lenin, care-l va face mai bine cunoscut în Rusia.
Călătoreşte în Europa, SUA, Mexic, Cuba, fiind unul dintre puţinii scriitori cărora li s-a îngăduit să călătorească liberi în străinătate. Îndepărtat din ce în ce mai mult de societatea sovietică, atacat dur de criticii literari în presă şi interzicându-i-se să mai călătorească în străinătate, se spune că Maiakovski s-ar fi sinucis, prin împuşcare, la 14 aprilie 1930.
Însă în folclorul sovietic s-a zvonit încă de pe atunci că ultimele cuvinte ale marelui poet, care chiar crezuse în comunism, au fost „Nu trageţi, tovarăşi!”
Sursa
LUI ILICI
{Poezia a fost scrisă cu ocazia comemorării a şase ani de la moartea lui Lenin.}
Cu toate sirenele bubuind spre potrivnici,
cu toate tractoarele laolaltă-n efort,
ascultă republica, tovarăşe Ilici,
ieşind la raport…
Acum cînd au smuls şi-alungară la dracu
vechiul regim ciocoiesc,
muncitorii cu secera, cu ciocanul, cu acul,
ţie, îţi făgăduiesc:
– Stîrpind tot ce-i putred şi josnic şi rău,
vom face din muncă, sporind-o cu sete,
din inima socialismului tău,
temeiul uman al întregii planete!
1930
BISERICA RUSA SI INCALCAREA CANOANELOR APOSTOLICE
Nu este drept ca Moldova să facă parte din “Sfânta Rusie”
În 1813 Biserica Ortodoxă Rusă şi-a subordonat românii din spaţiul pruto-nistrean încălcând 2 canoane bisericeşti: canonul 34 apostolic si canonul 8 al Sinodului III Ecumenic de la Efes (din anul 431).
Aceste canoane prevăd că eparhiile se întemeiază şi funcţionează pe baza principiului etnic şi garantează neamestecul unei eparhii în treburile altei eparhii.
În 1813, biserica rusă şi-a asumat ortodocşii din spaţiul pruto-nistrean, creştinii moldoveni care făceau parte din Mitropolia Moldovei. Din această cauză pretenţiile Patriarhiei Rusede a avea jurisdictie peste ortodocşi de alt neam, creştinii moldoveni care au propria Mitropolie (cu centrul la Iaşi) şi Patriarhie (Patriarhia Română), sunt necanonice si nedrepte.
Foto: sfânta cuvioasa Parascheva de la Iaşi (protectoarea moldovenilor
Dr. Veaceslav Stavila
Jurnalul istoricului de veghe md.
O ISTORIE A ZILEI DE 2 IULIE. VIDEO
2 iulie, istoricul zilei
419 : S-a nascut imparatul roman Valentinian al III-lea; (d. 16.03.455).
437: Împăratul Valentinian al III-lea isi începe domnia in Imperiul Roman de Apus. Mama lui Galla Placidia sfarseste regenta, dar continuă să exercite o influență la curtea imperiala.
626: Li Shimin, viitorul împărat Tang al Chinei, isi ucide fratii rivali Yuanji Li şi Li Jiancheng .
963: Armata il proclamă pe Nichifor Focas împărat al Imperiului roman de rasarit (Bizant).
1431: Prima mentiune documentara a Vrancei: ”Varancha”.
Numele Vrancea este atestat printr-un document scris în latinã, datat 2 iulie 1431, în transcrierea VARANCHA. Referindu-se la acest toponim, VARANCHA, B.P. Hasdeu a emis opinia cã termenul apartine fondului lexical de origine traco-dacicã (Vran ar însemna pãdure, munte). În Vrancea, la Soveja, a fost culeasã balada “Miorita”.
Pe aceste locuri se aflã cateva dintre cele mai reprezentative monumente ale rãzboiului de reîntregire nationalã si teritorialã (1916-1918), mausoleele eroilor români de la Mãrãsesti, Mãrãsti, Soveja si Focsani.
1494 : Este ratificat Tratatul de la Tordesillas, care fusese semnat intre Spania si Portugalia prin care aceste tari si-au impartit teritoriile nou descoperite din afara Europei de-a lungul unei linii de demarcație trasata aproximativ la jumătatea distanței dintre insulele Capului Verde (deja portugheze) și insulele descoperite de Cristofor Columb în prima sa călătorie , numite în tratat ca Cipangu si Antilia ( Cuba si Hispanola de mai tarziu).
Teritoriile aflate la est apartineau Portugaliei, iar cele de e la vest Spaniei.
1504: A încetat din viaţă Ştefan cel Mare si Sfant , domn al Moldovei între anii 1457 şi 1504 (n. 1433, la Borzeşti).
|
|
Ștefan al III-lea, supranumit Ștefan cel Mare s-a nascut in anul 1433 la Borzești si a fost fiul domnitorului Bogdan al II-lea si al Doamnei Oltea, din nemul Basarabilor munteni.
Iată cum îl descrie Grigore Ureche în cronica sa: “Fost-au acest Ștefan, om nu mare la statu, mânios, și degrabă a vărsa sânge nevinovat: de multe ori, la ospețe omorâia fara giudeț. Amintrelea era om întreg la fire, neleneșu și lucrul său știa a-l acoperi și unde nu găndeai, acolo îl aflai. La lucruri de războaie meșter, unde era nevoie, însuși se vârâia ca văzându-l ai săi să nu indărăpteze și pentru aceia raru războiu de nu-l biruia și unde-l biruiau alții nu pierdea nădejdea că știindu-se căzut gios se ridica deasupra biruitorilor. Mai apoi, după moartea lui și fiul său, Bogdan-vodă, urma lui luase de lucruri vitejăști cum se tâmplă: din pom bun roade bune or să iasă.”
Papa Sixtus al IV-lea l-a numit “Athleta Christi” (atletul lui Christos), iar poporul l-a cântat în balade:“Ștefan Vodă, domn cel mare, seamăn pe lume nu are, decât numai mândrul soare”.
Cel care spunea în actele scrise că este din mila lui Dumnezeu domn al Ţara Moldovei a zidit 44 mănăstiri şi biserici, conform tradiţiei, după fiecare luptă o biserică. Bătrîn şi bolnav de gută – i s-a amputat piciorul. După o domnie îndelungată de 47 de ani – neobişnuită pentru acele vremuri – marele domnitor a inchis ochii la 2 iulie 1504.
|
|
Cu însemnarea morţii lui Ştefan cel Mare se împlineşte prima creaţie literară laică a culturii române: Letopiseţul de cînd cu voia lui Dumnezeu s-a început Ţara Moldovei. Redactata din porunca, sub supravegherea, la curtea şi, în unele pasaje, sub dicatarea lui Ştefan cel Mare, această scriere deschide marea galerie a operelor istorice cu valoarea literară care va face din cronică genul major al literaturii române din epoca feudală. A fost copiată şi prelucrată în mănăstiri, în germană şi polonă. A fost utilizată pentru insemnările de istorie a moldovei din Voskresenski Letopiseţ (cronica moldo-rusă).
“Iară pre Ştefan Vodă l-au îngropat ţara cu multă jale şi plîngere în mănăstire la Putna, care era zidită de dînsul, jale era, că plîngea toţi ca pe un părinte al său…” (Grigore Ureche).
În cursul domniei sale Moldova a cunoscut o înflorire fără precedent. Luptînd de la egal cu vecini mult mai puternici, Ştefan cel Mare a reuşit să impună Moldova ca un stat puternic.
Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane l-a canonizat pe 20 iunie 1992 si de atunci este cinstit de poporul credincios in ziua de 2 iulie .
1504: S-a incheiat redactarea lucrarii ”Letopisetul de cand cu voia lui Dumnezeu s-a inceput Tara Moldovei”, prima creatie laica a culturii romane scrisa la curtea lui Stefan cel Mare. Ultima referire fiind despre moartea domnitorului, s-a tras concluzia ca insemnarile s-au incheiat la 2.07.1504.
1504: Urca pe tron Bogdan al III-lea (cel “orb”), fiul lui Stefan cel Mare și al Doamnei Maria Voichița, fiind asociat la domnie încă din 1497.
Lui Bogdan al III-lea i s-a atribuit cea mai cunoscută poreclă a sa “Orbu”, datorită cronicarului Grigore Ureche ( tarziu, în secolul al XVII-lea). Acesta, în letopisețul său, îl numește Bogdan vodă cel Orb și Grozav (în sensul de groaznic la înfățișare sau grozav, extraordinar în timpul luptelor). Ramasese orb la un ochi, posibil în urma bătălia de la Codrul Cosminului din 1497.
La moartea tatălui său avea 25 de ani.
1566 : A încetat din viaţă astrologul francez Michel Nostradamus; (n. 14 dec. 1503).
1714: S–a născut compozitorul Christoph Willibald Gluck, precursor al clasicismului vienez in muzica şi mare compozitor german; (m. 15 noiembrie 1787).
1778: A încetat din viaţă scriitorul si filosoful elvetian-francez Jean Jacques Rousseau; (n. 28 iunie 1712).
1838: A apărut, la Braşov, sub conducerea lui George Bariţiu, revista culturală romaneasca “Foaie pentru minte, inimă şi literatură”, supliment literar al “Gazetei de Transilvania”.
1849: A fost semnat la Seghedin (Szeged) ”Proiectul de pacificare” de catre Lajos Kossuth, liderul revolutiei maghiare, si de catre Nicolae Balcescu si Cezar Bolliac, reprezentantii emigratiei romane.
Pentru prima data intr-un document oficial, Principatele Romane sunt mentionate sub numele de Romania, iar guvernul revolutionar maghiar recunostea romanilor dreptul de a folosi limba romana in administratie, justitie si invatamant, independenta Bisericii Ortodoxe, prezenta romanilor in administratia de stat.
1853: Armata rusa invadeaza Imperiul Otoman la inceputul razboiului Crimeei.
1868 : S-a nascut generalul si omul politic roman Traian Mosoiu; (d.15.08.1935).
1877: S–a născut poetul şi romancierul Hermann Hesse, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1946; (m. 9 aug 1962).
1891: A murit Mihail Kogalniceanu, om politic, istoric, scriitor si publicist roman, orator aprecia;(n. 1817). Mihail Kogălniceanu, cel care se considera, pe bună dreptate, „un adevărat fiu al secolului al XIX lea”, a fost prim-ministru și ministru de externe al Romaniei.
A jucat un rol important în Revoluția de la 1848 , în lupta pentru Unirea Principatelor Române si mai tarziu in obtinerea independentei Romaniei.
Personalitate fascinantă a epocii moderne , Mihail Kogălniceanu s-a situat în fruntea celor mai importanti reprezentanți ai generației pașoptiste.
1897: Omul de ştiinţă italian Guglielmo Marconi obţine la Londra un brevet pentru inventarea radioului.
Guglielmo Marconi
1900: Primul zbor al unui Zeppelin are loc pe Lacul Constance lângă Friedrichshafen in Germania .
1914 : A încetat din viaţă Emil Gârleanu, scriitor roman („Din lumea celor care nu cuvanta“). (n. 5 ianuarie 1878).
1924: A luat fiinta Asociatia Internationala a Presei Sportive.
1926: S-a născut la Lisa, judeţul Braşov, scriitorul şi publicistul Octavian Paler; (m. 7 mai 2007, Bucuresti).
Octavian Paler
1937: Pilotii americani Amalia Earhart si Fred Noonan, care au incercat sa zboare in jurul lumii, au fost dati disparuti deasupra Oceanului Pacific.
Ei si-au inceput zborul in jurul lumii la bordul avionului „Electra”. In timpul calatoriei, contactul cu avionul a fost pierdut si cei doi nu au mai fost gasiti niciodata.
1941: S-a nascut pilotul roman George Valentin Bibescu; (n. 03.04.1880).
1949 : A încetat din viaţă omul politic bulgar Gheorghi Dimitrov, primul ministru al Bulgariei între anii 1945 – 1949; (n.18 iunie 1882).
1950 : S-a nascut Liviu Vasilica, cantaret de muzica populara romanesca (n.comuna Plosca, Jud. Teleroman; (d.19.10.2004).
1961: S-a sinucis scriitorul american Ernest Hemingway, laureat al Premiului Nobel pentru literatură; (n. 21 iul 1899).
1964: Președintele american Lyndon B. Johnson a promulgat Legea Drepturilor Civile, prin care se interzicea segregarea rasiala în școli, locuri publice și la angajare.
1966: Primul test nuclear francez în atolul Mururoa din Pacific.
1976: Vietnamul de Nord comunist proclama dupa ocuparea Vietnamului de Sud, unirea si formarea Republicii Socialiste Vietnam .
1977 : A murit Vladimir Nabokov, scriitor american de origine rusă; (n. 10.04.1899).
1985: Mihail Gorbaciov este ales presedinte al Sovietului Suprem al URSS .
2000: Podul Øresund , cel mai lung pod rutier şi feroviar în Europa, care conecteaza Suedia şi Danemarca se deschide pentru trafic.
2008: Ostatica Ingrid Betancourt a fost eliberată de gherilele Forţele Armate Revoluţionare din Columbia. A fost răpită în timpul campaniei sale electorale şi ţinută ostatică timp de şase ani de Forţele Armate Revoluţionare din Columbia. Alături de Ingrid Betancourt, alţi trei americani şi 11 militari columbieni au fost eliberaţi în urma unei operaţiuni de infiltrare minuţios pregătită de armata columbiană.
Íngrid Betancourt Pulecio, este o tanara politiciana franco-colombiana , fosta senatoare columbiana .A fost rapita de “Fortele armate revolutionare din Columbia (FARC) pe 23 februarie 2002.Guvernul francez a incercat fara succes sa obtina eliberarea sa negociind cu FARC cu ajutorul presedintelui venezuelan Hugo Chávez.
2 iulie este :
Ziua internationala a ziaristului sportiv – la 2.07.1924 a luat fiinta Asociatia Internationala a Presei Sportive.
CALENDAR CRESTIN ORTODOX
Sfantul Voievod Stefan cel Mare
Sfantul Stefan cel Mare s-a nascut din binecredinciosii crestini Bogdan Voda, fiul lui Alexandru cel Bun, din neamul Musatinilor, si din Doamna Oltea Maria, din neamul Basarabilor.
Sfantul Stefan cel Mare a fost domnitor al Moldovei intre anii 1457-1504 si este cunoscut ca aparator al crestinatatii. Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane l-a canonizat pe 20 iunie 1992. Potrivit Traditiei mergea de tanar la cuviosul David Daniil Sihastru. Asa ne explicam de ce nu a fost numai un aparator al tarii, ci si un marturisitor al credintei.
Slujirea Sfintei Biserici era o ratiune a existentei sale. Nenumarate documente ale cancelariei domnesti stau marturie peste veacuri: “Io Stefan Voievod, din mila lui Dumnezeu domn al Tarii Moldovei, care arzand de dumnezeiasca credinta si iubire al cuvantului lui Dumnezeu fiind …”. In pisania bisericii mari din Manastirea Neamtu, din 1497, citim: “Doamne Hristoase, primeste biserica aceasta, pe care am zidit-o cu ajutorul Tau, intru slava si cinstea Sfintei si slavitei Tale Inaltari de la pamant la cer; si Tu, Stapane, acopera-ne cu mila Ta de acum si pana in veac. Io Stefan Voievod …”.
Plina de semnificatie duhovniceasca este ruga Sfantului Stefan cel Mare infatisata pe steagul biruintelor sale cu chipul Marelui Mucenic Gheorghe “purtatorul de biruinta” ucigand balaurul cel cu multe capete. “O, rabdatorule de patimi si purtatorule de biruinta, Mare Mucenic Gheorghe, care in nevoi si nenorociri esti grabnic aparator si ajutator si celor necajiti bucurie nespusa, primeste de la noi si aceasta rugaciune a smeritului robului Tau, domnul Io Stefan Voievod, din mila lui Dumnezeu domn al Tarii Moldovei …”.
Sfantul Voievod Stefan a trecut la cele vesnice in anul 1504 si a fost inmormantat la Manastirea Putna.
Pentru ca multi contemporani resping sfintenia lui Stefan cel Mare, vom reda cateva marturii ale Pr. Prof. Dr. Constantin Coman:
“Atunci cand pun in discutie problema sfinteniei lui Stefan cel Mare, intelectualii in discutie fac dovada unei incorecte cunoasteri a conceptului de sfintenie asa cum este el perceput in Biserica Ortodoxa. Mentalitatea ai carei exponenti sunt cei in cauza opereaza cu o acceptie putin deformata a sfinteniei, socotind ca aceasta tine de performantele mai ales morale ale unui om.
Este o acceptie inexacta sau cel putin incompleta. Aceasta ar fi ceea ce noi numim indeobste curatenia sau puritatea, care este o premisa, dar nici suficienta si nici absolut necesara sfinteniei. Acceptiunea consacrata a sfinteniei in Rasaritul ortodox este data in mod necesar de raportarea la Dumnezeu. Aceasta este confirmata si de sensul dat in limbajul comun familiei de cuvinte: sfintenie, sfant, sfintire.
Este sfant cineva sau ceva care a fost sfintit, care a primit ceva de la Dumnezeu, care a primit intr-un anume fel pecetea dumnezeirii. Sfintenia se dobandeste prin impartasirea de ceea ce este dumnezeiesc, de Dumnezeu Insusi. Numai Dumnezeu este sfant prin Sine si singurul izvor al sfinteniei.
Omul devine sfant prin impartasirea de sfintenia lui Dumnezeu … De aceea, simtamantul suficientei de sine – pe care-l cultiva inclusiv constiinta cuminteniei morale si indreptatirea de sine intemeiata pe stiinta – este cea mai mare piedica in calea omului spre Dumnezeu si, prin urmare, in calea omului spre sfintenie, si nu pacatele lui. Mantuitorul Hristos limpezeste odata pentru totdeauna aceste lucruri, deschizand usa Imparatiei cerurilor vamesilor, talharilor, desfranatelor etc. Sfintele Evanghelii ne arata foarte clar ca nu cei drepti, ci cei pacatosi se apropiau de Hristos si tot acestia sunt cei care-L primesc si-si ofera sansa impartasirii de puterea Sa dumnezeiasca. Cei drepti, sau mai curand cei care se considerau drepti se inchid asfixiant in limitele proprii si in propria logica si Il resping pe Hristos cam cu aceleasi argumente cu care resping contemporanii nostri sfintenia lui Stefan cel Mare.
Cine judeca in felul acesta sfintenia lui Stefan cel Mare va fi nevoit, pentru a fi consecvent cu sine – sa rastoarne complet criteriile Mantuitorului Hristos si ale Sfintelor Evanghelii si pe cele cu care Biserica a operat de-a lungul veacurilor, umpland calendarul sau cu pacatosi si nu cu drepti. De altfel, o evidenta usor de constatat pana astazi este faptul ca bisericile noastre nu sunt pline nici de carturari, nici de cei puternici, nici de cei drepti, ci de cei pacatosi, simpli, care nu se gasesc suficienti lorusi si cauta implinire in afara lor”. (Fragment din lucrarea „Prin fereastra bisericii sau o lectura teologica a realitatii”, Editura Bizantina).
Tot astazi, Biserica face pomenirea:
– Aducerii vesmantului Nascatoarei de Dumnezeu in Vlaherne
– Sfantului Iuvenalie;
– Sfantului Mucenic Coint.
Maine, facem pomenirea Sfantului Mucenic Iachint.
VIDEO: ASTAZI IN ISTORIE – TODAY IN HISTORY
http://www.youtube.com/watch?v=oZNJn1L1IRk
Bibliografie (surse)
- wikipedia.org;
- Crestin Ortodox.ro;
- e.maramures.ro;
- mediafax.ro;
- Istoria md.;
- Istoricul zilei blogspot.com;
- lessignets.com;
- Ureche Gr., Letopiseţul Ţării Moldovei;
- Domnii Ţării Moldovei, Chişinău, Civitas, 2005.;