MIHAI EMINESCU : GAGAUZII
Mihai Eminescu citeaza ziarul „Vulturul”:
„Gagauzi se numeste o foarte mica parte din poporul Bulgariei, ratacita de tot de limba materna si azi vorbind turceste. Cauza schimabii limbei au fost persecutarile turcilor la venirea lor asupra bulgarilor.
Toti bulgarii locuitori (ai) partilor apropiate de Varna, Burgas, Adrianopole si Constantinopole au fost expusi acestor persecutari si limba fiecarui bulgar ce nu vorbea turceste au fost taiate, din care cauza ei, ca sa scape de aceste nesuportabile persecutii, au fost siliti sa adopte limba turceasca, care mai in urma a fost introdusa si in familiile lor si au crescut in ea si copii(i) lor. Ei sunt crestini si astazi, insa vorbesc turceste.
Grecii in cele din urma, dupa ce au nimicit patriarhia bulgara si au gonit limba bulgara din toate scolile si bisericile, s-au silit ca in toate locurile sa grecizeze si pe acesti nenorociti, introducandu-le in biserici si scoli limba greaca.
Din cauza aceasta unii din acesti gagauzi s-au grecizat si s-au facut mai mari inamici fratilor lor bulgari decat chiar grecii proprii. (…)”
Mihai Eminescu
Românii din afara granițelor Țării și unitatea spirituală națională
Ed. Saeculum LO, București, 2000
prin Basarabia91 net md.
Niciun comentariu până acum.
BINE ATI VENIT !
Eu, iubite cetitoriule, nicăirea n-am aflatŭ nici un istoric, nici latin, nici leah, nici ungur, şi viiaţa mea, Dumnezeu ştie, cu ce dragoste pururea la istorii, iată şi pănă la această vârstă, acum şi slăbită. De acéste basne să dea seama ei şi de această ocară. Nici ieste şagă a scrie ocară vécinică unui neam, că scrisoarea ieste un lucru vécinicŭ. Cândŭ ocărăsc într-o zi pre cineva, ieste greu a răbda, dară în véci? Eu voi da seama de ale méle, câte scriu. Făcutu-ţ-am izvod dintăiaşi dată de mari şi vestiţi istorici mărturii, a cărora trăiescŭ şi acum scrisorile în lume şi vor trăi în véci. Şi aşa am nevoit, să nu-mi fie grijă, de-ar cădea această carte ori pre a cui mână şi din streini, carii de-amăruntul cearcă zmintélile istoricilor. Pre dânşii am urmat, care vezi în izvod, ei pavăţa, ei suntŭ povaţa mea, ei răspundŭ şi pizmaşilor neamului acestor ţări şi zavistnicilor. Putérnicul Dumnezeu, cinstite, iubite cetitoriule, să-ţi dăruiască după acéste cumplite vremi anilor noştri, cânduva şi mai slobode veacuri, întru care, pe lângă alte trebi, să aibi vréme şi cu cetitul cărţilor a face iscusită zăbavă, că nu ieste alta şi mai frumoasă şi mai de folos în toată viiaţa omului zăbavă decâtŭ cetitul cărţilor. Cu cetitul cărţilor cunoaştem pe ziditoriul nostru, Dumnezeu, cu cetitul laudă îi facem pentru toate ale lui cătră noi bunătăţi, cu cetitul pentru greşalele noastre milostiv îl aflăm. Din Scriptură înţelégem minunate şi vécinice fapte puterii lui, facem fericită viiaţa, agonisim nemuritoriŭ nume. Sângur Mântuitorul nostru, domnul şi Dumnezeu Hristos, ne învaţă, zicândŭ: Čńďèňŕèňĺ ďèńŕíiŕ, adecă: Cercaţi scripturile. Scriptura departe lucruri de ochii noştri ne învaţă, cu acéle trecute vrémi să pricépem céle viitoare. Citéşte cu sănătate această a noastră cu dragoste osteneală.
- De toate fericii şi daruri de la Dumnezeu voitoriŭ
- Miron Costin, care am fost logofăt mare în Moldova
Count Flag
CER SI PAMANT ROMANESC 
Lasă un răspuns