Video si foto. Manastirea Sfantul Antonie cel Mare din Sinai, una dintre cele mai vechi manastiri crestine din lume
Manastirea Sfantului Antonie cel Mare din Egipt, situata in apropierea orasului Al-Zaaarfane si-a redeschis portile credinciosilor crestini, dupa o perioada de aproape 5 ani de restaurari, a anuntat de curand Consiliul Suprem de Antichitati al Egiptului.
Stravechiul lacas de cult crestin se afla la circa 200 km de cunoscuta statiune turistica Hurghada si a fost fondat in anul 365 d.Hr., imediat dupa moartea sfantului Antonie cel Mare, unul dintre Sfintii Parinti ai bisericii. La doar 2 km de cea mai veche manastire din lume se afla pestera in care a trait, s-a rugat si s-a nevoit Sfantul Antonie cel Mare.
“Am terminat cu bine si cea de-a doua si ultima etapa a renovarilor manastirii. Sunt mandru ca la lucrarile de restaurare au muncit cot la cot, cu aceeasi dedicatie, crestini si musulmani deopotriva. Pentru noi nu are importanta ce fel de lacasuri de cult restauram, pot sa fie crestine, musulmane sau evreiesti, noi nu facem vreo deosebire intre ele deoarece toate acestea fac astazi parte din patrimoniul cultural si arheologic al Egiptului”, declara celebrul arheolog Zahi Hawass.Sfantul Antonie cel Mare este cunoscut si drept Parintele si patronul spiritual al tuturor calugarilor si monahiilor.
A fost primul ascet crestin din istorie care s-a retras in pustie pentru o viata dedicata rugaciunilor si slavirii lui Dumnezeu. S-a nascut in anul 250, in sanul unei familii crestine din Egipt. Dupa moartea parintilor sai, Sfantul si-a vandut toate proprietatile si bunurile, iar banii i-a daruit saracilor. Dupa acest moment, s-a retras in singuratatea desertului egiptean. A petrecut astfel 85 de ani. Dupa moartea lui Antonie, fii sai duhovnicesti si-au sapat chili in preajma pesterii sfantului, zona devenind prima manastire crestina din lume.
Aflata in mijlocul desertului si inconjurata de stanci impunatoare, manastirea se intinde astazi pe o suprafata de 10 hectare si gazduieste un numar de 7 biserici, incluzand bicerica Sfantului Antonie care adaposteste mormantul sau.Renovarea complexului monahal, care contine picturi murale datand din Evul Mediu timpuriu si peste 1.000 de manuscrise stravechi, a costat circa 14, 5 milioane $.
Surse: RiaNovosti si Dscopera.ro
Manastirea Sfantului Antonie cel Mare din Egipt
Manastirea Sfantul Antonie (Deir Mar Antonios) este o manastire ortodoxa a crestinilor copti din Egipt.Intemeiata in jurul anului 356, in urma mortii marelui sfant Antonie, manastirea se afla la poalele muntilor Al-Qalzam, in apropiere de Al Zaafarana. De atunci, manastirea isi savarseste, fara intrerupere, slujbele si rugaciunile. Acestea sunt aproape neschimbate de 16 secole.
Bine ascunsa intre culmile muntoase ale muntilor ce inconjoara Marea Rosie, la manastire se ajunge cu autobuze special randuite pentru aceasta, cu plecari din Cairo, Suez si Hurghada. Cazarea in manastire se poate face in urma anuntarii din-nainte a intentiei.
Sfantul Antonie cel Mare – viata pe scurtSfantul Antonie s-a nascut in jurul anului 250 in Egiptul de Mijloc, dintr-o familie crestina instarita. La varsta de 20 ani, desi parea a fi destinat unui trai confortabil, s-a decis sa-si imparta averea saracilor. In primul moment s-a retras spre marginea orasului natal, mai apoi s-a stabilit intr-o necropola abandonata, impunandu-si un ascetism sever.La varsta de 35 ani, nazuind spre o izolare totala, s-a stabilit intr-o fortareata parasita din desert: Pispir (Deir al-Maimun), unde a petrecut 20 de ani de viata anahoretica. Mai apoi, in incercarea de a evita orice contact cu lumea, s-a retras intr-un loc inaccesibil, patrunzand adanc in desertul de pe malul drept al Nilului. Aici a ramas o perioada de 50 de ani, pana la moartea sa intamplata in anul 356.
Desi Sfantul Antonie nu a fost organizatorul monahismului crestin, totusi este perceput ca un “parinte fondator”. Influenta sa extraordinara, precum si fascinatia pe care persoana sa a exercitat-o asupra contemporanilor retrasi in pustie, marcheaza, in mod real, inceputul “miscarii” ce avea sa se raspandeasca rapid in intreaga lume crestina.
Manastirea Sfantul Antonie cel Mare – istoricAnul fondarii manastirii care ii poarta numele trebuie cautat in perioada ce a urmat imediat mortii sale trupesti. Sursele literare relationeaza construirea primului nucleu monastic in zona cu domnia imparatului Iulian Apostatul (361-363).
.jpg)
Discipolii Sfantului Antonie au ridicat o micuta comunitate la baza muntelui, unde acesta si-a petrecut ultima parte a vietii in trup.
Cu siguranta, nucleul initial se rezuma la o bisericuta, o trapeza si cateva constructii anexe (o bucatarie si un depozit pentru alimente).Primii calugari obisnuiau sa traiasca separat in pesterile masivului muntos din apropiere, dar se adunau in fiecare Duminica si sarbatoare liturgica majora pentru liturghie, in biserica centrala.
Abia in a doua jumatate a secolului al V-lea anahoretii retrasi in zona au inceput sa-si construiasca celule apropiate, in interiorul nucleului monastic initial. Cu toate acestea, regula discipolilor Sfantului Antonie a ramas semi-anahoretica, activitatile in comun fiind limitate la Liturghie, agapele duminicale si ajutorarea fratilor in nevoi.
De-a lungul secolului al V-lea, Manastirea Sfantului Antonie a fost un refugiu pentru ascetii din desertul Sketis (Egiptul de Jos), fortati sa-si abandoneze chiliile datorita deselor si violentelor atacuri ale berberilor. Intre cei care au gasit adapost aici amintim pe Sfantul Ioan cel Scurt (cel Mic), care si-a sfarsit viata pamanteasca in zona.
In secolele VII-VIII, Manastirea Sfantul Antonie era ocupata de calugari melkiti (cei care acceptasera Ortodoxia chalcedoniana spre deosebire de majoritatea crestinilor egipteni, care ramasesera fideli ereziei lui Eutihie; de la cuvantul “melek” = rege = supusi imparatului de la Constantinopol), fapt certificat de Sinaxarul Etiopian.
In anul 790, un grup de calugari monofiziti de la Manastirea Sf. Macarie din Sketis, deghizandu-se in beduini, au reusit sa patrunda in Manastirea Sfantul Antonie si sa recupereze moastele Sfantului Ioan cel Scurt, pe care le-au transportat la Manastirea din Wadi al-Natrun.
In secolul al XI-lea, comunitatea a fost lovita de o epidemie de ciuma bubonica, care a impanzit intreg Egiptul, precum si de raidurile destructive ale mamelucilor, sub comanda lui Nasr al-Dawla. Opera de restaurare a fost finalizata in secolele urmatoare de catre calugarii monofiziti, care au reusit, dupa o serie de incercari esuate, sa ocupe Manastirea Sf.Antonie .Secolele XIII-XIV constituie perioada de varf a manastirii: artele si literarura cunosc o extraordinara efervescenta.
Pictura bisericii Sfantul Antonie se circumscrie acestei epoci (1232-1233); intre numeroasele copii si traduceri ale unor manuscrise amintim lucrarea monahului Simeon, care a realizat traducerea in etiopiana a Sinaxarului Ethiopian, initial redactat in limba araba.
In secolul al XV-lea, staretul manastirii a reprezentat Biserica Copta la Conciliul unionist de la Florenta (1438-1445), o incercare esuata de unire a Bisericii Romane cu Bisericile Rasaritene.Aceasta perioada infloritoare a fost intrerupta spre sfarsitul secolul al XV-lea, atunci cand beduinii au atacat manastirea, au ucis toti calugarii si au distrus cladirile.
Biserica Sfantul Antonie a fost transformata in bucatarie, iar manuscrisele rare din biblioteca serveau la mentinerea focului. Cativa ani mai tarziu, manastirea a fost restaurata prin grija patriarhului Gabriel VII (1525-1568), care a trimis 20 de calugari de la Manastirea Sirienilor din Wadi al-Natrun pentru a reinvia traditia si viata monahala.
In secolul al XVII-lea, ordinul calugarilor franciscani a stabilit un acord cu Manastirea Sfantul Antonie: in schimbul unei sume anuale modice, doi-trei franciscani aveau dreptul de a rezida in centrul monahal de aici pentru a invata limba araba si a se pregati pentru slujirea misionara in Orient.
De-a lungul secolelor, Manastirea Sfantul Antonie a jucat un rol important in istoria Bisericii Copte.
Alaturi de numeroase alte dovezi, aceasta afirmatie este intarita de numarul mare al patriarhilor copti care s-au format spiritual in acest asezamant. In ultimele trei secole, 12 calugari antonieni au atins cea mai inalta treapta administrativa din cadrul structurii eccleziale vizibile a Bisericii Egiptene.Teodor Danalache
Sursa: crestinortodox.ro
VIDEO: NEBUNIE TOTALA…SUCCES COMERCIAL FARA PRECEDENT DUPA LANSAREA SUTIENULUI PENTRU BARBATI IN JAPONIA
Succesul nebun pe care acest bizar accesoriu il are in Tara Soarelui-Rasare a luat prin surprindere pe toata lumea, inclusiv pe producatori, care initial comercializau sutienele pentru barbati doar prin posta, avand ca public transexualii. La jumatate de an de la lansarea sutienului pentru barbati, situatia s-a schimbat radical.
Nesigura fiind de modul in care publicul va primi sutienul pentru barbati, compania producatoare – Wishroom – a scos la vanzare, initial, numai 160 de sutiene pentru barbati. Acestea au avut un succes rapid in randul comunitatilor de gay si transexuali, astfel incat, au mai fost produse inca 5.000 de sutiene masculine.
Apoi, cererile au explodat, depasind luna de luna oferta, iar piata sutienelor pentru barbati a erupt, in Japonia aparand si conceptul de “Bra-o”, adica de “Sutiene-barbati”.
Surprinzator este faptul ca, in prezent, cei mai multi cumparatori ai acestui produs nu mai sunt homosexuali, ci barbati heterosexuali. Intr-un sondaj efectuat de un ziar japonez s-a descoperit ca majoritatea cumparatorilor sunt oameni de afaceri cu varste cuprinse intre 40 si 50 de ani.
Sutienele pentru barbati Wishroom sunt confectionate din matase, vin in trei variante de culori – alb, roz si negru – si se vand pentru 35 de euro bucata. In termeni de cupa, toate sunt « A », menite pentru o circumferinta a pieptului intre 80 si 95 de cm. Potrivit lui Masayuki Tsuchiya, presedintele companiei producatoare, barbatii care cumpara astfel de produse nu sunt interesati neaparat de o alterare a tinutei clasice barbatesti sau de crearea iluziei ca au pectoralii mai dezvoltati.
Acestia, pur si simplu, sustin ca purtand un sutien pentru barbati se simt “mai calmi, mai relaxati si mai revigorati”. Barbatii japonezi sunt printre cele mai stresate categorii sociale din lume, iar sutienul pentru barbati se pare ca alunga un pic din acest stres.
Sursa: Japanprobe
BINE ATI VENIT !
Eu, iubite cetitoriule, nicăirea n-am aflatŭ nici un istoric, nici latin, nici leah, nici ungur, şi viiaţa mea, Dumnezeu ştie, cu ce dragoste pururea la istorii, iată şi pănă la această vârstă, acum şi slăbită. De acéste basne să dea seama ei şi de această ocară. Nici ieste şagă a scrie ocară vécinică unui neam, că scrisoarea ieste un lucru vécinicŭ. Cândŭ ocărăsc într-o zi pre cineva, ieste greu a răbda, dară în véci? Eu voi da seama de ale méle, câte scriu. Făcutu-ţ-am izvod dintăiaşi dată de mari şi vestiţi istorici mărturii, a cărora trăiescŭ şi acum scrisorile în lume şi vor trăi în véci. Şi aşa am nevoit, să nu-mi fie grijă, de-ar cădea această carte ori pre a cui mână şi din streini, carii de-amăruntul cearcă zmintélile istoricilor. Pre dânşii am urmat, care vezi în izvod, ei pavăţa, ei suntŭ povaţa mea, ei răspundŭ şi pizmaşilor neamului acestor ţări şi zavistnicilor. Putérnicul Dumnezeu, cinstite, iubite cetitoriule, să-ţi dăruiască după acéste cumplite vremi anilor noştri, cânduva şi mai slobode veacuri, întru care, pe lângă alte trebi, să aibi vréme şi cu cetitul cărţilor a face iscusită zăbavă, că nu ieste alta şi mai frumoasă şi mai de folos în toată viiaţa omului zăbavă decâtŭ cetitul cărţilor. Cu cetitul cărţilor cunoaştem pe ziditoriul nostru, Dumnezeu, cu cetitul laudă îi facem pentru toate ale lui cătră noi bunătăţi, cu cetitul pentru greşalele noastre milostiv îl aflăm. Din Scriptură înţelégem minunate şi vécinice fapte puterii lui, facem fericită viiaţa, agonisim nemuritoriŭ nume. Sângur Mântuitorul nostru, domnul şi Dumnezeu Hristos, ne învaţă, zicândŭ: Čńďèňŕèňĺ ďèńŕíiŕ, adecă: Cercaţi scripturile. Scriptura departe lucruri de ochii noştri ne învaţă, cu acéle trecute vrémi să pricépem céle viitoare. Citéşte cu sănătate această a noastră cu dragoste osteneală.
- De toate fericii şi daruri de la Dumnezeu voitoriŭ
- Miron Costin, care am fost logofăt mare în Moldova
Count Flag
CER SI PAMANT ROMANESC 