CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Mihai Eminescu: „Nu voim s-auzim de nici un aranjament cu Rusia”

Fișier:Eminescu.jpg

«Vrea Rusia să ne dea independența? N-o primim de la ea.

Vrea să ne dea Dobrogea? Asemenea n-o primim.

Cu un cuvânt, de la Rusia nu primim nimic.

N-avem nevoie de patronagiul ei special și nu-i cerem decât ceea ce sântem în drept a-i cere ei, ca oricărui om de rând, cu fața curată: să respecte pe deplin conventia încheiată cu noi. Nici s-a bătut pentru noi, nici n-am poftit-o să se bată; deci nu are dreptul de a trata cu Turcia în numele nostru. Nici ea s-a luptat pentru noi, nici noi pentru dânsa, ci fiecare pentru sine si ale sale; ea pentru a împlini mandatul Europei și pentru confrații ei de peste Dunăre; noi pentru noi.

Deci încă o dată: Nu voim s-auzim de nici un aranjament cu Rusia, nu-i concedem dreptul de a trata în numele nostru, căci n-am însărcinat-o nici noi cu aceasta, nici puterile europene

Mihai Eminescu
«Timpul», 28 ianuarie 1878

09/03/2012 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , | Lasă un comentariu

CE NATIONALITATE AVEA COMUNISMUL IN ANUL 1940 IN BASARABIA OCUPATA ?

Comunismul are naţionalitate. 1940

«(…) Pentru a ignora lupta antibolşevică din Basarabia au fost scrise tone de maculatură «istorică», turnate sute de filme «documentare» şi artistice, mobilizaţi pictorii, sculptorii, scriitorii, compozitorii, într-un cuvînt toţi care ar putea contribui la falsificarea organizată a unui adevăr istoric.

Şi nu e de mirare, că după 1989 nimeni dintre aceşti «corifei ai culturii şi ştiinţei» n-a fost tras la răspundere pentru încercarea de a îndobitoci un popor întreg , deoarece spălarea creerului nu este considerată o crimă. Păcat. Nimănui nu i s-a retras titlul ştiinţific, iar lucrările de acest gen n-au fost examinate de o comisie nepărtinitoare pentru a le clasifica la erori grave asupra adevărului istoric. Şi cred că nu e corect.

De ce un inginer, dacă a construit o casă,care s-a prăbuşit este tras la răspundere, de ce un farmacist, dacă a eliberat un medicament netestat este tras la răspundere, iar un istoric, un scriitor etc.., care a scris minciuni în scopul justificării unei ocupaţii străine nu sunt aduşi în faţa justiţiei?

Fără îndoială, că au existat şi astfel de oameni care s-au bucurat mult şi au susţinut venirea sovieticilor peste noi. Aceştea au fost o bună parte din reprezentanţii minorităţilor naţionale din Basarabia.

În toate perioadele istorice, ei au fost pe poziţii diametral opuse faţă de populaţia românească autohtonă. În majoritatea cazurilor, au făcut front comun pentru a-şi impune interesele asupra majorităţii naţionale. Şi, ca să nu fiu numai cu vorba, vă dau cîteva nume de luptători pentru instaurarea puterii sovietice în Basarabia şi locul de bastina al acestora, naţionalitatea n-o mai indic în speranţa ca vă veţi descurca şi singuri:

A.S. Krusser (1893-1919)
Ivan Ivanovici Radcenco (1874-1942) născut în or.Konotop, regiunea Cernigov
Semion Grigorievici Roşali (1896-1917) născut în Petersburg
Ivan Fedorovici Fedico (1897-1939) născut în satul Hmeliovo, gubernia Poltava
Daniil Semionovici Ridel (1884-1933) din Corneşti, Bălţi
Samuil Samuilovici Bantke (1898-1937) din Chişinău
Piotr Ivanovici Baranov (1892-1933) din Petersburg
Evghenii Mihailovici Venedictov (1895-1918) nascut în or. Melenchi, gubernia Vladimir
Gaspar Karapetovici Voscanov (1886-1937)
Ilia Ivanovici Garcavîi (1888-1937) din s. Musiencovo, gubernia Ecaterinoslav
Filip Iacovlevici Levinzon (1893-1937) din or. Orhei
Mihail Livovici Meerson (1893-1918) din Chişinău
Iacov Denisovici Melioşin (1884-1918) din s. Polavscoie, gubernia Reazani
Fedor Ivanovici Rogov (1885-1958) născut în s. Iamscaia, gubernia Kursk
Asen Vasilievici Hristiev (1884-1924) născut în or. Sofia (Bulgaria)
Iosif Isaacovici Badeev (1880-1937) din or. Orhei
Samuil Marcovici Bubnovschii (1902-1937) din Chişinău
Vasilii Dementievici Gherasimenco (1902- 1972) nascut în s. Nestaita , gubernia Herson
Serghei Victorovici Krivoşeev (1904-1971) născut în s. Novo-Grigorievca, raionul Pavlodar, regiunea Dnepropetrovsk
Ivan Polievchevici Malinin (1904-1942) născut în s. Zasuhino, gubernia Tveri
Ivan Semenovici Fadeev (1913) născut în s. Nababino, regiunea Novosibirsk
Andrei Ivanovici Cliuşnikov (1896-1924) din gubernia Reazan
Haia Nahmanovna Livşiţ (1903-1929) din Basarabia
Israel Marcovici Morghenştein (1903-1941) din Soroca
Alexandr Borisovici Rubinştein (1883-1941) din Chişinău
Solomon Samuilovici Timov (1898-1943) din Rezina
Abram Naumovici Talmazan (1901-1941) probabil din s. Talmaz (deoarece este binecunoscut faptul, că mulţi conaţionali ai respectivului, motivaţi de diferite scopuri, luau numele localităţii din părţile locului – Chişinevskii, Benderskii, Beliskii, Maşcauţan etc.)
Ivan Fiedorovici Şimcov (1892-1961) din s. Pocrovscoe, regiunea Herson ş.a.m.d.

Unii cititori ar putea fi şocaţi de nume cunoscute, pe care anterior îi considerau originari din Moldova, să zicem, Fedico, Venedictov, Melioşin , poate nu cunoşteau precis locul de baştină , dar îi considerau de pe ici –colea Străşeni sau Nisporeni.

Nu fraţilor – sunt din gubernii respectiv, Poltava, Vladimir şi Reazan. Dar faptul, că sunt consideraţi «de-ai noştri» este meritul mecanismului de propagandă sovietic, care a făcut tot pentru ca să credem astfel prin intermediul şcolii, cărţilor, filmelor, metodelor draconice de falsificare a adevărului. Probabil, că omul nostru este uşor de dezorientat şi manipulat. (…)

Adevărul este că pe tot parcursul istoriei acestui petic de pămînt, rupt din trupul Moldovei, minorităţile naţionale avînd ca sprijin imperiul ţarist, apoi cel sovietic, unele structuri oculte internaţionale, au gospodărit, au impus băştinaşilor interesele sale şi un sistem social-politic, juridic şi cultural străin românilor din părţile locului. Au depus un efort considerabil ca să lichideze tot ce e naţional în Basarabia, iar atunci cînd era dificil de făcut acest lucru, măcar să schimonosească.

A fost schimonosită istoria cu peniţa celor veniţi şi a multor cozi de topor, a căror strămoşi au venit ceva mai inainte.

Numai legenda despre holocaust în Basarabia şi Transnistria cîte aberaţii conţine. Dacă să te cobori la nivelul minciunii «ştiinţifice poţi crede, că ostaşii români lucrau zi şi noapte la camerele de gazare şi cuptoare, băgînd cu lopata în cuptoare reprezentanţi ai unei minorităţi naţionale. Chiar şi istoricii, care nu au călcat niciodată la vreo arhivă, ştiu, că în Basarabia şi Transnistria n-au fost nici odată camere de gazare, crematorii sau laboratoare, în care s-ar fi făcut experienţe pe corpuri umane!… Se joacă de-a istoria!

Sunt luate datele recensămîntului din ajunul războiului din România şi se «constată» că pînă în 1944 au fost omorîţi atîţea sau atîţea, trecînd cu vederea că în ajun de război majoritatea celor despre care este vorba, s-au retras în URSS, iar cu venirea ruşilor în 1944 au poposit şi ei din nou. Ridicaţi domnilor documentele de arhivă din perioada 1944-1955 ale Consiliului de Miniştri al RSSM, Sovietului Suprem al RSSM, documentele de arhivă ale CC al PCM şi comitetele raionale ale PCM, documentele CC al ULCTM şi ale comitetelor raionale ale ULCTM şi vă veţi convinge că în RSSM respectiva minoritate după război avea aproximativ 48% din toate posturile de conducere din RSS Moldovenească, începînd cu NKVD, finanţe, procuratură, judecătorie, medicină, transport, cultură şi terminînd cu depozitele cu bunuri materiale.
De unde s-au luat aceştea, domnule? Parcă ziceaţi că i-au omorît călăii români! şi dacă i-au omorît unde le sunt mormintele, osămintele?

Şi de ce tocmai acuma v-aţi «amintit» de aşa numitul holocaust ? În anii 50-60-70-80 nu ştiaţi despre aceasta?

Aţi tăcut 60 de ani şi acum, cînd Germania deja s-a achitat, vreţi să vă mutaţi la «robinetul» valutar al României? Apoi Poloniei? Cine-i la rînd? Nu domnilor! Asta nu-i istorie, ci o şmecherie sionistă! O metodă de a lui Iuda de a face bani! Cel puţin în Basarabia şi Transnistria n-a avut loc nici un holocaust în perioada 1939-1944! Am declarat despre acest lucru încă în 2005 în presă.

Alături de alţii au fost omorîţi şi reprezentanţi ai minorităţilor naţionale, inclusiv din cea cu pricina, dar în majoritatea cazurilor pentru implicare activă de partea bolşevicilor.

În lagăre sau ghettouri nimereau nu după naţionalitate, ci după infracţiunea comisă. Anume din acest motiv, în lista celor condamnaţi erau tot soiul de borfaşi, speculanţi, sectanţi, criminali ordinari şi duşmani politici activi ai Statului român. (…)

 

Este binecunoscut faptul, că concepţia de comunism are naţionalitate, că în 1940 când în Chişinău şi în celelalte localităţi din Basarabia au «intrat» (de citit ocupat-A.M.) armatele sovietice, majoritatea populaţiei de origine evreiască i-au întâlnit cu nespusă bucurie şi entusiasm.

După răsturnarea situaţiei şi revenirea României în graniţele ei fireşti, atitudinea populaţiei minoritare respective a devenit ostilă, iar în multe cazuri duşmănoasă, unii fiind lăsaţi de sovietici cu misiuni speciale de spionaj şi tot felul de provocaţii.

 

Astfel în «Lista Centrului de partid», aruncat pe teritoriul Moldovei de autorităţile sovietice, din nouă persoane trimise, şase erau evrei, membri ai partidului comunist român, un rus ,un ucrainean şi un «moldovean» pe nume Maslov Iacov Mitrofanovici, care până la război avea funcţia de secretar al CR Slobodzia al ULCTM.

 

Cei şase erau:

Scvorţov Mihail Iacovlevici, născut în 1908, cu ultimul loc de muncă – şef al Direcţiei cadre al Narcomatului de finanţe al RSSM, cunoscător al limbilor rusă, română, franceză, germană, evreiască (aşa-i în document), «aruncat» cu documente false cu pseudonimul Stropşa Semion Iacovlevici

Morghenştein Izraili Marcovici, născut în anul 1903, ultimul loc de muncă – funcţia de preşedinte al executivului orăşenesc Soroca, cunoscător al limbilor rusă, ucraineană, română şi evreiască (aşa-i în document, probabil ivrit – A.M.), cu documente false, pseudonimul Mariuţan Dmitrii Antonovici

Boguslavschii Iacov Tovievici, născut în 1907, fost funcţionar la fabrica de piele din Chişinău, cu documente false cu pseudonimul Kvitco Mihail Iosifovici, cunoscător al limbilor rusă, evreiască, franceză, germană, română

Bruhis Sruli Pincusovici, născut în anul 1904, ultimul loc de muncă – director adjunct responsabil pentru secţia politică al FZO din or.Chişinău, cu documente false cu pseudonimul Kurnosov Efim Stepanovici, cunoscător al limbilor rusă, evreiască, română, germană

Grinberg Ester Srulievna, născută în anul 1914, cu ultimul loc de muncă la redacţia gazetei «Moldova Socialistă», care ştia rusa, evreiască, franceza, româna, cu documente false, pseudonimul Dobrovoliscaia Natalia Ivanovna

Grinman Isaac Iosifovici, ultimul loc de muncă – redacţia gazetei «Moldova Socialistă» din Chişinău, cunoscător al limbilor rusă, evreiască, germană, franceză, cu documente false, pseudonimul Vlasov Zaharii Vasilievici.

 

Cititorul, probabil, intuieşte, că aceşti paraşutişti au fost aduşi din URSS, iar ultimile locuri de muncă ale acestora au fost în aşa numita RSSM. Acest lucru înseamnă că în 1941, când Ion Antonescu a ordonat trecerea Prutului, numiţii funcţionari poligloţi «s-au retras» în URSS, iar după o oarecare pregătire au fost «aruncaţi» în Moldova pentru a îndeplini misiunile speciale sovietice împotriva Statului Român.

 

Care ar putea fi atitudinea autorităţilor române faţă de spionii Moscovei? Cred că în cazul dat, nu mai contează de ce naţionalitate sunt ei ! Probabil, că şi în cazul dat Conducătorul Statului a luat măsurile cuvenite, deoarece grupa de spionaj a dispărut fără urmă la marginea pădurii în apropierea satului Bravicea, raionul Orhei, unde a fost aruncată în noaptea de 24 spre 25 septembrie 1941 dintr-un avion sovietic venit din localitatea Pocrovsc, regiunea Dnepropetrovsk. (vezi Scrisoarea secretă a secretarului CC al PC(b) din Moldova N.Salogor din 27.06.1946, adresată ministrului KGB a RSSM, Mordoveţ).

Am prezentat doar un singur exemplu, din miile care ar putea fi aduse din documentele aflate în fondurile arhivistice ale principalelor arhive din RM, care confirmă complicitatea multor reprezentanţi ai minorităţii evreieşti din Basarabia la «lupta în ilegalitate» împotriva statului român. Din astfel de motive, şi nu numai, cei arestaţi erau trimişi în lagăre de muncă.

 

Unii istorici, care încă se mai află în slujba caracatiţei roşii, încearcă să pună semnul egalităţii dintre lagărele de muncă sau getourile din Basarabia şi Transnistria şi lagărele de concentrare naziste din Germania, Polonia etc. dar nu prea reuşesc, fiindcă ar fi o aberaţie să faci asemenea comparaţii! În lagărele din vest existau camere de gazare, cuptoare de ars şi laboratoare în care se făceau diferite experienţe pe corpurile umane ale deţinuţilor, iar în lagărele de muncă din Basarabia şi Transnistria n-a existat aşa ceva. (…)»

 

 

Sursa: mazarini.wordpress.com

09/03/2012 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , | 2 comentarii

VIDEO: ADEVARURI TULBURATOARE ALE ISTORIEI NOASTRE

09/03/2012 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , | 2 comentarii

%d blogeri au apreciat: