VIDEO: ROMÂNII DIN TIMOCUL SÂRBESC
Un film documentar arată cum s-au luptat şi se luptă românii din Serbia pentru păstrarea identităţii naţionale.
VIDEO: 200 de francezi au protestat pentru susținerea unei familii de moldoveni
|
|
Circa 200 de francezi au protestat joi dimineaţă, în fața Prefecturii departamentului Hauts-de-Seine situat în centrul Franței pentru a cere legalizarea șederii unui licean din Republica Moldova. Acesta împreună cu mama sa au primit o instiintare de a părăsi teritoriul francez, informează agenția de presă AFP.
Printre protestatari s-au numărat în mare parte elevii din liceul Joliot-Curie din Nanterre, unde Vadim Usan în vârstă de 20 de ani face clasa terminală, dar și profesori și reprezentanți ai administrației locale.
„Vadim este la câteva luni distanță de bacalaureat şi are o reușită foarte bună. Dacă mama lui va părăsi Franța, el va trebui să o urmeze. Aceasta decizie nu este corectă. Prin urmare, cerem legalizarea șederii pentru el și mama sa,” a declarat pentru AFP Zaharia Ben Amar, adjunctul primarului pe probleme sociale, responsabil de învăţământul primar şi gimnazial.
Mama liceanului, în vârstă de 42 de ani, a primit obligația de a părăsi teritoriul francez, în timp ce soţul ei bolnav deține un permis de şedere temporară.
După interpelarea primarului din Nanterre, Patrick Jarry, cazul familiei de moldoveni urmează a fi reexaminat cu o zi înainte de data plecării menționată în prescriere.
VIDEO-POEZIE: CHITANŢA
de Ion Pribeagu
Tanţa, domnişoara Tanţa
E-o duduie foarte şic,
Zveltă, cu ochi mari şi negri,
Cap superb, năsucul mic,
Picioruşe lungi şi durde
Şi când se plimba prin Tei
Toţi birjarii o admiră:
– Ma, halal de mama ei!
Ce profesie are Tanţa ?
Uite, n-aş putea să spun;
Nici nu mă interesează
Chiar dacă o presupun.
Dar cum Tanţa-i delicioasă
Şi-are maniere fine,
Nici nu vreau să ştiu ce face,
Nici cu ce şi nici cu cine.
Ca vecini se mai întâmplă
Ca să-i cer un ac sau aţă,
Sau îmi cere ea o carte
Până mâine dimineaţă..
O vecinătate dragă
Ne-a prins zilele-n cătuşe
Că ades intru la Tanţa
Fără să mai bat la uşe.
Tot aşa-ntr-o seară intru
Era iarnă grea şi ger,
Şi-o găsesc în pielea goală
Stând lângă calorifer.
Năucit de frumuseţea-i
Dau să mă retrag un pic
Însă Tanţa-mi spune:
– Intră, intră dragă, nu-i nimic !
Am intrat şi beat de farmec
O-ntrebai plin de mister:
– Pentru ce stai goală, scumpo
Lângă acel calorifer?
– Fiindcă-a fost proprietarul,
Mi-a răspuns şăgalnic Tanţa
– Şi-uite mi-am plătit chiria,
Iar acum… usuc chitanţa.
BINE ATI VENIT !
Eu, iubite cetitoriule, nicăirea n-am aflatŭ nici un istoric, nici latin, nici leah, nici ungur, şi viiaţa mea, Dumnezeu ştie, cu ce dragoste pururea la istorii, iată şi pănă la această vârstă, acum şi slăbită. De acéste basne să dea seama ei şi de această ocară. Nici ieste şagă a scrie ocară vécinică unui neam, că scrisoarea ieste un lucru vécinicŭ. Cândŭ ocărăsc într-o zi pre cineva, ieste greu a răbda, dară în véci? Eu voi da seama de ale méle, câte scriu. Făcutu-ţ-am izvod dintăiaşi dată de mari şi vestiţi istorici mărturii, a cărora trăiescŭ şi acum scrisorile în lume şi vor trăi în véci. Şi aşa am nevoit, să nu-mi fie grijă, de-ar cădea această carte ori pre a cui mână şi din streini, carii de-amăruntul cearcă zmintélile istoricilor. Pre dânşii am urmat, care vezi în izvod, ei pavăţa, ei suntŭ povaţa mea, ei răspundŭ şi pizmaşilor neamului acestor ţări şi zavistnicilor. Putérnicul Dumnezeu, cinstite, iubite cetitoriule, să-ţi dăruiască după acéste cumplite vremi anilor noştri, cânduva şi mai slobode veacuri, întru care, pe lângă alte trebi, să aibi vréme şi cu cetitul cărţilor a face iscusită zăbavă, că nu ieste alta şi mai frumoasă şi mai de folos în toată viiaţa omului zăbavă decâtŭ cetitul cărţilor. Cu cetitul cărţilor cunoaştem pe ziditoriul nostru, Dumnezeu, cu cetitul laudă îi facem pentru toate ale lui cătră noi bunătăţi, cu cetitul pentru greşalele noastre milostiv îl aflăm. Din Scriptură înţelégem minunate şi vécinice fapte puterii lui, facem fericită viiaţa, agonisim nemuritoriŭ nume. Sângur Mântuitorul nostru, domnul şi Dumnezeu Hristos, ne învaţă, zicândŭ: Čńďèňŕèňĺ ďèńŕíiŕ, adecă: Cercaţi scripturile. Scriptura departe lucruri de ochii noştri ne învaţă, cu acéle trecute vrémi să pricépem céle viitoare. Citéşte cu sănătate această a noastră cu dragoste osteneală.
- De toate fericii şi daruri de la Dumnezeu voitoriŭ
- Miron Costin, care am fost logofăt mare în Moldova
Count Flag
CER SI PAMANT ROMANESC 