EXCLUSIV: SERVICIUL DE INFORMAŢII ŞI SECURITATE DE LA CHIŞINĂU A RELUAT ACTIVITĂŢILE DE ANIHILARE ŞI DESTABILIZARE A ORGANIZAŢIILOR CIVICE ŞI PARTIDELOR POLITICE CARE SUSŢIN REUNIREA BASARABIEI CU ROMÂNIA.
Conform surselor Romanian Global News din mediul guvernamental de la Chsinau, Serviciul de Informatii si Securitate de la Chisinau a reluat activitatile de anihilare si destabilizare a organizatiilor civice si partidelor politice care sustin reunirea Basarabiei cu Romania.
Pe langa urmarirea si compromiterea liderilor organizatiilor de pe teritoriul R. Moldova, care sustin reunirea celor doua state romanesti, SIS-ul desfasoara puternice actiuni operativ –informative pe teritoriul Romaniei, in cadrul organizatiilor studentilor basarabeni, dar si creind actiuni de lobby in cadrul formatiunilor politice din Romania, in defavoarea ideii de reunire a celor doua state romanesti.
In acest scop SIS-ul a racolat si va racola absolventi ai universitatilor romanesti si studenti bursieri ai statului roman, pe care ii va coordona in preluarea a cat mai multe din organizatiile studentilor basarabeni din Romania, urmand ca acestia sa blocheze aderarea respectivelor organizatii la miscarile pro-unire.
Presa online a mediului studentesc basarabean este deasemenea vizata.
Sursele Romanian Global News precizeaza ca sectiunea din SIS care se ocupa de aceasta problema este incadrata cu ofiteri ce au legaturi stranse cu agenti FSB si SVR din Ambasada Rusiei la Chisinau.
Camera inferioara a parlamentului francez a adoptat joi un proiect de lege, prin care negarea genocidului armean constituie o infracţiune care se pedepseşte cu o amendă de 45.000 de euro şi un an în închisoare.
Proiectul de lege se referă la moartea a mai mult de 1 milion de armeni care trăiau în Imperiul Otoman în anii 1915 şi 1917.
Proiectul de lege a iritat Turcia. Ankara a amenintat „consecinţe grave”, inclusiv sancţiuni diplomatice şi economice, în cazul în care proiectul de lege va fi adoptat.
Turcia a răspuns deja prin rechemarea ambasadorului său din Franţa.
Într-o scrisoare către preşedintele Nicolas Sarkozy săptămâna trecută, prim-ministrul turc Tayyip Erdogan a declarat că legea propusă este ostilă Turciei, naţiunii turce şi comunităţii turce din Franţa.
Ankara respinge acuzaţiile de genocid, spunând că mulţi musulmani turci şi kurzi au murit in timpul imvaziei trupelor ruse ajutate de către miliţiile armene.
Turcia a sugerat că legea este o încercare de a atrage voturile a 500,000 de etnici armeni din Franta la alegerile prezidenţiale viitoare.
Turcia şi Armenia nu au stabilit relaţii diplomatice, dupa ce aceasta din urmă a devenit independentă în urma destrămării Uniunii Sovietice în 1991.
Turcia a închis graniţa cu Armenia în semn de sprijin pentru Azerbaidjan în urma unui conflict sângeros intre cele doua tari pentru provincia Nagornai Karabah, în care au murit 35.000 de oameni de pe ambele părţi.
Eu, iubite cetitoriule, nicăirea n-am aflatŭ nici un istoric, nici latin, nici leah, nici ungur, şi viiaţa mea, Dumnezeu ştie, cu ce dragoste pururea la istorii, iată şi pănă la această vârstă, acum şi slăbită. De acéste basne să dea seama ei şi de această ocară. Nici ieste şagă a scrie ocară vécinică unui neam, că scrisoarea ieste un lucru vécinicŭ. Cândŭ ocărăsc într-o zi pre cineva, ieste greu a răbda, dară în véci? Eu voi da seama de ale méle, câte scriu. Făcutu-ţ-am izvod dintăiaşi dată de mari şi vestiţi istorici mărturii, a cărora trăiescŭ şi acum scrisorile în lume şi vor trăi în véci. Şi aşa am nevoit, să nu-mi fie grijă, de-ar cădea această carte ori pre a cui mână şi din streini, carii de-amăruntul cearcă zmintélile istoricilor. Pre dânşii am urmat, care vezi în izvod, ei pavăţa, ei suntŭ povaţa mea, ei răspundŭ şi pizmaşilor neamului acestor ţări şi zavistnicilor. Putérnicul Dumnezeu, cinstite, iubite cetitoriule, să-ţi dăruiască după acéste cumplite vremi anilor noştri, cânduva şi mai slobode veacuri, întru care, pe lângă alte trebi, să aibi vréme şi cu cetitul cărţilor a face iscusită zăbavă, că nu ieste alta şi mai frumoasă şi mai de folos în toată viiaţa omului zăbavă decâtŭ cetitul cărţilor. Cu cetitul cărţilor cunoaştem pe ziditoriul nostru, Dumnezeu, cu cetitul laudă îi facem pentru toate ale lui cătră noi bunătăţi, cu cetitul pentru greşalele noastre milostiv îl aflăm. Din Scriptură înţelégem minunate şi vécinice fapte puterii lui, facem fericită viiaţa, agonisim nemuritoriŭ nume. Sângur Mântuitorul nostru, domnul şi Dumnezeu Hristos, ne învaţă, zicândŭ: Čńďèňŕèňĺ ďèńŕíiŕ, adecă: Cercaţi scripturile. Scriptura departe lucruri de ochii noştri ne învaţă, cu acéle trecute vrémi să pricépem céle viitoare. Citéşte cu sănătate această a noastră cu dragoste osteneală.
De toate fericii şi daruri de la Dumnezeu voitoriŭ
Miron Costin, care am fost logofăt mare în Moldova
CER SI PAMANT ROMANESC 