GALERIE FOTO: ROMANIA LA 1900 SI IMAGINI DIN TRANSILVANIA, BASARABIA SI BUCOVINA INAINTE DE MAREA UNIRE. VIDEO: MUZICA VECHE ROMANEASCA
Imagini de la 1900 din România de atunci, Transilvania, Bucovina și Basarabia.
Casa de Economii din București
Mânăstirea Radu Vodă
Ministerul Agriculturii
Ofițeri superiori ai Armatei Române
Sighișoara
Teatrul Franz Joseph din Timișoara
Mitropolia din Iași
Muntele Ceahlău
Biserica Mânăstirii Humor
Port popular din zona Suceava
Ofițerii crucișătorului Elisabeta
Podul de la Cernavodă
România la 1900 (click pentru download)
prin tiparituriromanesti.wordpress.com
Fănică Luca (1894 – 1968) la nai:
Ion Luican (1907 – 1992):
8 comentarii »
Lasă un răspuns
BINE ATI VENIT !
Eu, iubite cetitoriule, nicăirea n-am aflatŭ nici un istoric, nici latin, nici leah, nici ungur, şi viiaţa mea, Dumnezeu ştie, cu ce dragoste pururea la istorii, iată şi pănă la această vârstă, acum şi slăbită. De acéste basne să dea seama ei şi de această ocară. Nici ieste şagă a scrie ocară vécinică unui neam, că scrisoarea ieste un lucru vécinicŭ. Cândŭ ocărăsc într-o zi pre cineva, ieste greu a răbda, dară în véci? Eu voi da seama de ale méle, câte scriu. Făcutu-ţ-am izvod dintăiaşi dată de mari şi vestiţi istorici mărturii, a cărora trăiescŭ şi acum scrisorile în lume şi vor trăi în véci. Şi aşa am nevoit, să nu-mi fie grijă, de-ar cădea această carte ori pre a cui mână şi din streini, carii de-amăruntul cearcă zmintélile istoricilor. Pre dânşii am urmat, care vezi în izvod, ei pavăţa, ei suntŭ povaţa mea, ei răspundŭ şi pizmaşilor neamului acestor ţări şi zavistnicilor. Putérnicul Dumnezeu, cinstite, iubite cetitoriule, să-ţi dăruiască după acéste cumplite vremi anilor noştri, cânduva şi mai slobode veacuri, întru care, pe lângă alte trebi, să aibi vréme şi cu cetitul cărţilor a face iscusită zăbavă, că nu ieste alta şi mai frumoasă şi mai de folos în toată viiaţa omului zăbavă decâtŭ cetitul cărţilor. Cu cetitul cărţilor cunoaştem pe ziditoriul nostru, Dumnezeu, cu cetitul laudă îi facem pentru toate ale lui cătră noi bunătăţi, cu cetitul pentru greşalele noastre milostiv îl aflăm. Din Scriptură înţelégem minunate şi vécinice fapte puterii lui, facem fericită viiaţa, agonisim nemuritoriŭ nume. Sângur Mântuitorul nostru, domnul şi Dumnezeu Hristos, ne învaţă, zicândŭ: Čńďèňŕèňĺ ďèńŕíiŕ, adecă: Cercaţi scripturile. Scriptura departe lucruri de ochii noştri ne învaţă, cu acéle trecute vrémi să pricépem céle viitoare. Citéşte cu sănătate această a noastră cu dragoste osteneală.
- De toate fericii şi daruri de la Dumnezeu voitoriŭ
- Miron Costin, care am fost logofăt mare în Moldova
Count Flag
CER SI PAMANT ROMANESC 
Salut, Stefanita,
Am o rugaminte la tine. Cand mai preiei articole de la mine, lucru pe care il salut si chiar iti multumesc ca atragi atentia asupra blogului meu, te rog sa preiei maxim 2 imagini, sa zicem, apoi sa scrii ceva de genul „mai multe pe blogul tiparituriromanesti…” sau sa le integrezi intr-un articol propriu.
Multumesc pentru intelegere si succes si inspiratie :D
P.S. Tu esti din Bucuresti? Daca da, am o propunere care cred ca iti va fi pe plac (mai putin moldovenistilor) :D
ApreciazăApreciază
„succes si inspiratie” sunt urari :P
ApreciazăApreciază
Ce propunere ai?
ApreciazăApreciază
Da,sunt din Bucuresti.Ce e cu „maldavanistii”?
ApreciazăApreciază
În lucrarea lui Gheorghe Ghimpu – Conștiința națională a românilor moldoveni (la pagina 38) am găsit următorul pasaj:
„între anii 1593 şi 1597, primarii or. Suceava, adică moldovenii, cer printr-o scrisoare lui Johannes Budaker şi lui
Urban Weidner din Bistriţa (Transilvania) să elibereze nişte oameni reţinuţi acolo, folosind
pentru moldoveni expresia „birăul cel rumânesc” şi numindu-i pe transilvăneni, pe
ardeleni „oameni şi fraţi ai noştri”. Cităm: „Scris-am adecă noi, birăul cel rumânesc
(passim subl. n.) şi cu cel armenesc şi cu 24 de pârgari de la oraş, de la Suceava, şi vă
mulţămim dumilorvoastre ca fraţilor şi ca vecinilor de bine şi de socotinţă pentru ce aţi
făcut bine de ne-aţi socotit oameni ai noştri şi fraţi. Amu ne rugăm dumilorvoastre să
faceţi bine pentru voia noastră să grăiţi acelui neamiş mare, lui Ianăş, ce ţine vidicul
dumilorvoastre pre acolea, ca să slobodzească pre feciorii noştri ce avem acolea, însă
armeani şi cu alţii ce au pre lângă ei. Iară, de bine ce veţi face dumilorvoastre, noi avem a
mulţămi ca fraţilor, şi ce va hi treaba dumilorvoastre la noi, noi avem a face pentru voia
dumilorvoastre. Şi să fiţi dumilorvoastre sănătoşi, adevăr scris în Suceava”
Dă clic pentru a accesa Constiinta_Nationala_a_Romanilor_Moldoveni_Gheorghe_Ghimpu.pdf
Asta, din câte știu eu, e prima mențiune în care moldovenii sunt conștienți de românitatea lor.
Gheorghe Ghimpu a preluat acest text din lucrarea lui Alexandru Mareș ”Documente şi însemnări româneşti din secolul al XVI-lea, Bucureşti”, 1979, p. 188, pe care încă n-am consultat-o.
Chestia este ca la Arhive, la noi in Iași, nu sunt documente mai vechi de 1800, iar la Suceava încă nu m-am dus. Presupun ca scrisoarea în sine s-ar putea să se găsească la arhivele de la voi, din București. Crezi că ai avea posibilitatea să te interesezi de ea? Eu am să mă duc săptămâna asta la biblioteca universitară să caut cartea lui Mareș măcar.
Dacă ai găsi-o tu la arhive ar fi fantastic si mai ales dacă ai putea-o scana (la o rezoluție bună) și posta pe internet. Ar fi o lovitura grea pentru știi tu cine :D
ApreciazăApreciază
Astia nu au cum sa primeasca lovituri morale pentru ca nu au constiinta.Dupa cum ai vazut,cand sunt dati cu nasul in adevar,fie nu raspund,fie te mint in fata ca nu e adevarat.De multe ori fac pe prostii si dau interpretari total aiuristice textelor sau pur si simplu au neobrazarea sa te minta in fata si sa spuna ca ai fi spus chiar tu lucruri care chipurile le-ar „comfirma teoriile”( veizi ce zice zdreanta aia de „Vasile”).
Zici ca nu mai aveti documente vechi in arhive? Le-au furat rusii,nu-i asa?
Tare le mai placea rusilor sa fure documente vechi si sa lase popoarele cotropite fara istoria lor,nu doar sa le jefuiasca de bogatii!
Sa vad cand am a pot intra in Arhivele Statului din Bucurersti si daca se obtine usor un permis…
ApreciazăApreciază
Se poate obtine permis de o zi cred. S-ar putea sa vin la Bucuresti maine totusi :D
Eu am avut o alta abordare cu Vasile de la inceput, asa ca, la randul lui, e mai atent cum imi vorbeste. Mi se pare un tip rezonabil, avand in vedere mediul in care s-a format, dar asta daca nu-l provoci. A recunoscut fata de mine ca moldovenii.md exagereaza in problema nationala.
Vasile e mai inteligent decat Pascaru. Am avut supriza sa vad ca pana si Stepaniuc a recunoscut ca unii domni, carturari si fete bisericesti din Tara Moldovei preferau „roman” decat „moldovean”. Asta e caz extrem de rar la un moldovenist, ceea ce-l pune deasupra lui Pascaru sau Vasile Stati.
O observatie: daca le pui moldovenistilor texte in fata, 95% n-or sa te creada, dar daca le pui imagini scanate din cartile vechi, n-au ce spune. Impactul vizual este extrem de important. Daca as locui in Republica Moldova, as lista mii de imagini in format A4 sau A3 cu Cazania lui Varlaam, inclusiv cu discursul lui Vasile Lupu si le-as lipi pe toate gardurile. De asta am si facut blogul. N-au sansa in mediul online. Dar aceasta scrisoare cu „biraul cel rumanesc” e cu 50 de ani mai veche decat Cazania.
ApreciazăApreciază
„Maldavanistii”pe care ii intalnim noi pe net nu au nici un fel de jena,asa ca nu-ti fa iluzii ca ai putea sa-i convingi asupra falsitatii teoriilor lor…
Pur si simplu ei se afla in misiune de propaganda si chiar daca recunosc niste erori minore,raman pe baricadele moldoveniste.
Efectiv nu au de ales,pentru ca din asta traiesc…Crezi ca Paskaru ala a ajuns asa ,brusc blogger devotat „cauzei”,pentru ca asa a simtit el „patriotismul”in urina?
Cat despre Vasile,zdreanta aia nu vad ce scuze ar putea avea.Daca zici ca e mai inteligent decat altii,ar fi trebuit sa recunoasca falsitatea doctrinei sovietice pe care o promoveaza, nu sa caute argumente in insulte…
Nu mai vorbesc ca minte ca un ordinar, si ca se foloseste de falsuri fara nici o retinere.
Practic,nu am gasit pana in prezent nici macar un singur „teoretician”maldavanist, care sa posede cunostinte minime de istorie,lingvistica si sociologie, strict necesare in studierea unor astfel de probleme..
Urmaresc insectele astea de vreo trei ani si crede-ma ca nici unul, dar NICI UNUL dintre acesti „maldavanisti”,nu merita sa te determine sa pierzi prea mult timp cu „opera”lui.
ASTIA SUNT PUR SI SIMPLU DE RAS,insa problema e mult prea serioasa pentru a sta sa radem tot timpul…
Uite,cartea lui Gh.Ghimpu e o carte serioasa si eu chiar o cautam de mult,dupa ce am citit fragmente din ea in presa basarabeana.
Multumesc pentru link.
Acum sunt plecat pentru cateva zile la Brasov.Un bunic de-al meu a fugit pe la 1900 dintr-un sat de la poalele muntilor Piatra Craiului(Brasov),in „Regat”, pentru ca a vrut sa faca armata la romani,nu la „craiul unguresc”.
A ramas aici si a intemeiat ramura prahoveana a neamului nostru.Mai avem in satul acela cateva rude mai indepartate si ne vedem ,rar,dar ne vedem…
Daca afli ceva din arhive,m-ar bucura sa vad si eu ce ai gasit.
ApreciazăApreciază