CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

UN FILM CARE TREBUIE VAZUT: PORTRETUL LUPTĂTORULUI LA TINEREŢE


 

portret

Este o dramă istorică cinematografică românească, fiind pelicula de debut a regizorului Constantin Popescu. Filmul relatează povestea grupării de rezistenţă anticomunistă a lui Ioan Gavrilă Ogoranu, care a activat înMunţii Făgăraş în perioada de după instaurarea dictaturii comuniste în România.
Filmul „Portretul luptătorului la tinereţe” este prima parte a trilogiei „Aproape linişte”, pe care regizorul Constantin Popescu are de gând să o realizeze. Celelalte două pelicule din trilogie se vor referi la activitatea Elisabetei Rizea, respectiv la activitatea fraţilorPetre şi Toma Arnăuţoiu din Muscel.

La sfârşitul celui de Al Doilea Război Mondial, România a fost ocupată de Armata Roşie şi a căzut sub dictatură comunistă. Teroarea, instaurată în România devenită o imensă închisoare, era unica regulă. Dictatorii comunişti se ghidau după lozinca stalinistă: «Cine nu este cu noi, este împotriva noastră».

Sute de mii de cetăţeni români, din toate categoriile sociale, care se opuneau instaurării comunismului şi ocupaţiei armatei sovietice, au fost arestaţi, întemniţaţi, torturaţi, deportaţi ori ucişi.

În aceste condiţii, grupuri de oameni, din diferite părţi ale ţării, au hotărât să se opună regimului comunist, cu arma în mână, în aşteptarea unei ipotetice intervenţii armate a puterilor democratice din Occident.

Unul dintre aceste grupuri era condus de tânărul student la agronomie şi la ştiinţe economice, Ion Gavrilă Ogoranu, originar din satul Gura Văii, de lângă Făgăraş, absolvent au unei şcoli militare de ofițeri. Grupul format din vreo treizeci de tineri (elevi din ultimul an de liceu, muncitori, studenţi, intelectuali), a reuşit să reziste pe versantul nordic al Munţilor Făgăraş, până în a doua jumătate a anilor 1950.

 

PORTRETUL LUPTATORULUI LA TINERETE. DE CE S-A LUPTAT IN MUNTI?

george damian

Am văzut şi eu periculosul film “Portretul luptătorului la tinereţe“, cel care a fost condamnat de Institutul Wiesel şi Asociaţia pentru Studierea Istoriei Romilor – care pe 16 februarie 2010 au cerut să fie eliminat de la Festivalul de Film de la Berlin.

Chipurile filmul ar face propagandă Mişcării Legionare. Acum nu trebuie să ne ascundem după deget, vorba lui Claude Karnouh singurii anticomunişti din România “sunt anticomunisti adevarati: legionarii, greco-catolicii si catolicii maghiari”.
Filmul respectă adevărul istoric: printre luptătorii din munţi s-au numărat mulţi foşti membri ai Mişcării Legionare.

Cărtărescu a luptat împotriva comunismului prin schizofrenie (după propriile mărturisiri el trăia în alte lumi în perioada comunistă şi ignora realităţile curente), Liiceanu şi Pleşu au luptat împotriva comunismului mergând la burse în Germania, Nicolae Manolescu lupta în paginile unei reviste plătite de comunişti şi tot aşa. Fiecare a luptat cum a ştiut mai bine!

Acum despre film. Nu este clar de ce stăteau băieţii ăia în munţi. Un tânăr de 20 de ani care se uită la film nu cred că înţelege mare lucru: nişte bărboşi care aleargă prin păduri cu puşcoace în mâini.

Cumva nu se face o legătură între acţiunile luptătorilor, suferinţele oamenilor şi teroarea exercitată de Securitatea coordonată de consilieri sovietici caPantelei Bodnarenko (născut la Tiraspol, cunoscut ca Gheorghe Pintilie sau Pantiuşa).

Mihai Constantin face un rol magistral în “Portretul luptătorului la tinereţe” interpretându-l pe Pantiuşa (genial momentul în care spune că partidul va înfiinţa colonii de muncă, lagăre dacă vreţi, care vor trebui umplute cu duşmani ai poporului – doar n-o să rămână goale?!?!).

 Doar că Pantiuşa din filmul lui Constantin Popescu vorbeşte foarte bine româna (deşi agramat) – în realitate Pantiuşa nu a vorbit niciodată bine limba română, a avut permanent un accent slav care îi trăda originea ucraineană.

 Nu ar fi stricat ca acest accent slav să fie redat în film – nu de alta, dar să se ştie că România anilor 1950 era sub ocupaţie sovietică şi la cheremul consilierilor sovietici.

 

portret

 

Mihai Bendeac este foarte bun în rolul plutonierului de miliţie care bate în numele ordinii socialiste. Răzvan Vasilescu redă foarte bine un torţionar securist. Doar că nu este clar ce era cu băieţii din pădure.

 Doar câteva propoziţii din cele două ore şi jumătate de film încearcă să ofere câteva explicaţii. Realizatorii filmului “Portretul luptătorului la tinereţe” au avut un foarte bun documentarist în ceea ce priveşte Securitatea şi au reuşit să o redea aşa cum a fost. Doar că “portretul luptătorului” a ieşit incomplet.

De ce a luptat în munţi Ion Gavrilă Ogoranu? Singurul film care la o primă vedere urmează fidel memoriile sale publicate sub titlul “Brazii se frâng dar nu se îndoiesc” nu prea reuşeşte să răspundă la această întrebare.

Trebuie să fi citit ceva istorie contemporană a României, mai ales documente publicate, pentru a prinde mesajul filmului.

Vizionarea peliculei “Portretul luptătorului la tinereţe” nu este de ajuns pentru a înţelege ce s-a întâmplat în anii 1950 – este nevoie de o zdravănă bibliografie suplimentară!

 

Publicitate

11/11/2011 - Posted by | ISTORIE ROMÂNEASCĂ | , , , , , , , , , , ,

2 comentarii »

  1. Fotografiile nu se deschid. Probabil au fost postate in format mare. Incercati optiunea centru si mijlocie! Unele fotografii protejate prin licenta nu sunt deschise de worpress.com.
    Interesant blog!

    Apreciază

    Comentariu de harlau625 | 12/11/2011 | Răspunde


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile cerute sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: