UN FILM CARE TREBUIE VAZUT: PORTRETUL LUPTĂTORULUI LA TINEREŢE
Este o dramă istorică cinematografică românească, fiind pelicula de debut a regizorului Constantin Popescu. Filmul relatează povestea grupării de rezistenţă anticomunistă a lui Ioan Gavrilă Ogoranu, care a activat înMunţii Făgăraş în perioada de după instaurarea dictaturii comuniste în România.
Filmul „Portretul luptătorului la tinereţe” este prima parte a trilogiei „Aproape linişte”, pe care regizorul Constantin Popescu are de gând să o realizeze. Celelalte două pelicule din trilogie se vor referi la activitatea Elisabetei Rizea, respectiv la activitatea fraţilorPetre şi Toma Arnăuţoiu din Muscel.
La sfârşitul celui de Al Doilea Război Mondial, România a fost ocupată de Armata Roşie şi a căzut sub dictatură comunistă. Teroarea, instaurată în România devenită o imensă închisoare, era unica regulă. Dictatorii comunişti se ghidau după lozinca stalinistă: «Cine nu este cu noi, este împotriva noastră».
Sute de mii de cetăţeni români, din toate categoriile sociale, care se opuneau instaurării comunismului şi ocupaţiei armatei sovietice, au fost arestaţi, întemniţaţi, torturaţi, deportaţi ori ucişi.
În aceste condiţii, grupuri de oameni, din diferite părţi ale ţării, au hotărât să se opună regimului comunist, cu arma în mână, în aşteptarea unei ipotetice intervenţii armate a puterilor democratice din Occident.
Unul dintre aceste grupuri era condus de tânărul student la agronomie şi la ştiinţe economice, Ion Gavrilă Ogoranu, originar din satul Gura Văii, de lângă Făgăraş, absolvent au unei şcoli militare de ofițeri. Grupul format din vreo treizeci de tineri (elevi din ultimul an de liceu, muncitori, studenţi, intelectuali), a reuşit să reziste pe versantul nordic al Munţilor Făgăraş, până în a doua jumătate a anilor 1950.
PORTRETUL LUPTATORULUI LA TINERETE. DE CE S-A LUPTAT IN MUNTI?
george damian
Am văzut şi eu periculosul film “Portretul luptătorului la tinereţe“, cel care a fost condamnat de Institutul Wiesel şi Asociaţia pentru Studierea Istoriei Romilor – care pe 16 februarie 2010 au cerut să fie eliminat de la Festivalul de Film de la Berlin.
Chipurile filmul ar face propagandă Mişcării Legionare. Acum nu trebuie să ne ascundem după deget, vorba lui Claude Karnouh singurii anticomunişti din România “sunt anticomunisti adevarati: legionarii, greco-catolicii si catolicii maghiari”.
Filmul respectă adevărul istoric: printre luptătorii din munţi s-au numărat mulţi foşti membri ai Mişcării Legionare.
Cărtărescu a luptat împotriva comunismului prin schizofrenie (după propriile mărturisiri el trăia în alte lumi în perioada comunistă şi ignora realităţile curente), Liiceanu şi Pleşu au luptat împotriva comunismului mergând la burse în Germania, Nicolae Manolescu lupta în paginile unei reviste plătite de comunişti şi tot aşa. Fiecare a luptat cum a ştiut mai bine!
Acum despre film. Nu este clar de ce stăteau băieţii ăia în munţi. Un tânăr de 20 de ani care se uită la film nu cred că înţelege mare lucru: nişte bărboşi care aleargă prin păduri cu puşcoace în mâini.
Cumva nu se face o legătură între acţiunile luptătorilor, suferinţele oamenilor şi teroarea exercitată de Securitatea coordonată de consilieri sovietici caPantelei Bodnarenko (născut la Tiraspol, cunoscut ca Gheorghe Pintilie sau Pantiuşa).
Mihai Constantin face un rol magistral în “Portretul luptătorului la tinereţe” interpretându-l pe Pantiuşa (genial momentul în care spune că partidul va înfiinţa colonii de muncă, lagăre dacă vreţi, care vor trebui umplute cu duşmani ai poporului – doar n-o să rămână goale?!?!).
Doar că Pantiuşa din filmul lui Constantin Popescu vorbeşte foarte bine româna (deşi agramat) – în realitate Pantiuşa nu a vorbit niciodată bine limba română, a avut permanent un accent slav care îi trăda originea ucraineană.
Nu ar fi stricat ca acest accent slav să fie redat în film – nu de alta, dar să se ştie că România anilor 1950 era sub ocupaţie sovietică şi la cheremul consilierilor sovietici.
Mihai Bendeac este foarte bun în rolul plutonierului de miliţie care bate în numele ordinii socialiste. Răzvan Vasilescu redă foarte bine un torţionar securist. Doar că nu este clar ce era cu băieţii din pădure.
Doar câteva propoziţii din cele două ore şi jumătate de film încearcă să ofere câteva explicaţii. Realizatorii filmului “Portretul luptătorului la tinereţe” au avut un foarte bun documentarist în ceea ce priveşte Securitatea şi au reuşit să o redea aşa cum a fost. Doar că “portretul luptătorului” a ieşit incomplet.
De ce a luptat în munţi Ion Gavrilă Ogoranu? Singurul film care la o primă vedere urmează fidel memoriile sale publicate sub titlul “Brazii se frâng dar nu se îndoiesc” nu prea reuşeşte să răspundă la această întrebare.
Trebuie să fi citit ceva istorie contemporană a României, mai ales documente publicate, pentru a prinde mesajul filmului.
Vizionarea peliculei “Portretul luptătorului la tinereţe” nu este de ajuns pentru a înţelege ce s-a întâmplat în anii 1950 – este nevoie de o zdravănă bibliografie suplimentară!
GALERIE FOTO: UN TOP 10 AL FRUMUSETILOR DIN RUSIA
10 dintre cele mai frumoase fete din Rusia
1. Irina Sheik
Irina a devenit primul model rus, care a apărut pe coperta unei reviste foarte prestigioase – Sports Illustrate. Printre cele mai sexy 20 modele din toată lumea ea a ocupat locul 10.
2. Maria Sharapova
Maria este cunoscută nu doar ca o mare jucatoare de tenis mare şi câştigătoare a trei turnee Grand Slam, dar de asemenea si ca o frumuseţe remarcabilă. În 2006, Sports Illustrated a declarat-o printre cele mai frumoase femei atlete ale anului. I s-a propus chiar sa devina model profesionist, dar ea a refuzat, deoarece nu a vrut să renunţe la sport.
3. Natasha Poly
Natasha a facut debutul pe podium ca model in 2004. Din acel moment ea a luat parte în mod regulat la prezentarea creatiilor celor mai buni designeri . Astăzi ea este unul dintre modelele cele mai de succes din lume.
4. Natalia Vodianova
La vârsta de 17 ani Natalia a primit o invitaţie din partea agenţiei de modele Viva care i-a propus sa lucreze în Paris. Astăzi ea este considerata unul dintre cele mai bogate modele din Marea Britanie. În 2007, ea a decis să părăsească afacerile de modeling pentru a se dedica copiilor ei, dar chiar şi acum ea apare uneori pe podium.
5. Sasha Pivovarova
Sasha este singurul model care a participat la campaniile Prada timp de şase sezoane la rând.
6. Tatiana Dyagileva
La varsta de 19 ani Tatiana a atins deja faima internationala, fiind un model extrem de popular care ia parte in fiecare an la numeroase spectacole de prestigiu.
7. Daria Verbova
Daria s-a suit pentru prima dată pe podium la vârsta de 14 ani, dar numai în 2003 (la 20 de ani ), ea a devenit foarte populara. Astăzi ea se află printre cele mai bine platite zece modele din lume.
8. Anna Kournikova
Anna este cea mai tanara atleta rusa care luat parte la Jocurile Olimpice. Ea avea doar 15 ani când si- a făcut debutul în la J.O. din Atlanta în 1996. Dar ceea ce a facut-o cu adevarat celebra peste tot în lume a fost romantica sa legatura de dragoste cu celebrul Enrique Iglesias.
9. Olga Sherer
Olga si-a facut debutul in spectacolul unui designer japonez, Issey Miyake. Acum ea este solicitata de mulţi designeri de moda celebri.
10.Daria Strokous
Daria este nu numai un model de succes, dar este de asemenea actriţă şi fotograf. Cariera ei a început în 2007, când a luat parte la un spectacol Prada în Milano. În 2008, V Magazine a inclus-o în top zece al celor mai frumoase modele.
Sursa: englishrussia.com
A FOST R. MOLDOVA PACALITA DE RUSIA IN 2006 ?
Păcăliţi de Rusia, în 2006 ?
Zilele trecute Georgia şi-a dat acordul ca Rusia să devină membră a Organizaţiei Mondiale a Comerţului. Georgia mult timp nu a fost de acord să admită Rusia în OMC din cauza agresiunii din 2008 şi a ocupării de către ruşi a regiunilor Abhazia şi Osetia de sud.
La negocierile cu Rusia, Georgia insista ca reprezentanţii săi să aibă acces la datele despre comerţul din Abhazia şi Osetia de sud. În cele din urmă s-a ajuns la un compromis: auditul va fi efectuat de companii independente care vor transmite toate datele structurilor competente din OMC.
Notă: Republica Moldova a acceptat Rusia în OMC încă în 2006, obţinând, “în schimb”, un grafic de mărire treptată a preţurilor la gaze şi promisiunea că exporturile de vin nu vor mai fi şicanate.
Întrebare: Am fost păcăliţi ?
Dr. Veaceslav Stavila – Blogul istoricului de veghe
BINE ATI VENIT !
Eu, iubite cetitoriule, nicăirea n-am aflatŭ nici un istoric, nici latin, nici leah, nici ungur, şi viiaţa mea, Dumnezeu ştie, cu ce dragoste pururea la istorii, iată şi pănă la această vârstă, acum şi slăbită. De acéste basne să dea seama ei şi de această ocară. Nici ieste şagă a scrie ocară vécinică unui neam, că scrisoarea ieste un lucru vécinicŭ. Cândŭ ocărăsc într-o zi pre cineva, ieste greu a răbda, dară în véci? Eu voi da seama de ale méle, câte scriu. Făcutu-ţ-am izvod dintăiaşi dată de mari şi vestiţi istorici mărturii, a cărora trăiescŭ şi acum scrisorile în lume şi vor trăi în véci. Şi aşa am nevoit, să nu-mi fie grijă, de-ar cădea această carte ori pre a cui mână şi din streini, carii de-amăruntul cearcă zmintélile istoricilor. Pre dânşii am urmat, care vezi în izvod, ei pavăţa, ei suntŭ povaţa mea, ei răspundŭ şi pizmaşilor neamului acestor ţări şi zavistnicilor. Putérnicul Dumnezeu, cinstite, iubite cetitoriule, să-ţi dăruiască după acéste cumplite vremi anilor noştri, cânduva şi mai slobode veacuri, întru care, pe lângă alte trebi, să aibi vréme şi cu cetitul cărţilor a face iscusită zăbavă, că nu ieste alta şi mai frumoasă şi mai de folos în toată viiaţa omului zăbavă decâtŭ cetitul cărţilor. Cu cetitul cărţilor cunoaştem pe ziditoriul nostru, Dumnezeu, cu cetitul laudă îi facem pentru toate ale lui cătră noi bunătăţi, cu cetitul pentru greşalele noastre milostiv îl aflăm. Din Scriptură înţelégem minunate şi vécinice fapte puterii lui, facem fericită viiaţa, agonisim nemuritoriŭ nume. Sângur Mântuitorul nostru, domnul şi Dumnezeu Hristos, ne învaţă, zicândŭ: Čńďèňŕèňĺ ďèńŕíiŕ, adecă: Cercaţi scripturile. Scriptura departe lucruri de ochii noştri ne învaţă, cu acéle trecute vrémi să pricépem céle viitoare. Citéşte cu sănătate această a noastră cu dragoste osteneală.
- De toate fericii şi daruri de la Dumnezeu voitoriŭ
- Miron Costin, care am fost logofăt mare în Moldova
Count Flag
CER SI PAMANT ROMANESC 