CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Relatari ale Vaticanului si ale emisarilor papali despre originea etnica a românilor in general, si a rmoldovenilor in particular (Partea a II-a)

 

 

Românitatea românilor moldoveni în relatările papei de la Roma și ale misionarilor săi (sec. XII-XVII), partea a II-a.

 CITITI PARTEA A I-A  AICI

 

 

Aflandu-se in sec. XVII-XVIII in Moldova, diferiti misionari catolici se conving de identitatea termenilor «moldovenesc – valah (român)» atat din punct de vedere etnic, cat si din cel lingvistic.

Prof. Giuzeppe Piccillo de la Univesritatea din Catania, Italia, a ajuns la aceasta concluzie studiind informatiile furnizate de misionari.

Savantul italian spune ca aceste informatii se pastreaza in Arhivele Propagandei Fide la Roma (A.P.F.).Data fiind importanta problemei abordate, vom reda esenta exacta si intacta a majoritatii marturiilor folosite de G. Piccillo in studiul sau «Moldovenesc – român».

Cu atat mai mult cu cat ele, probabil, au fost expuse cititorului pentru prima data, si anume in legatura cu proclamarea «limbii moldovenesti» drept limba oficiala a celui de al doilea stat românesc – Republica Moldova.

Asadar, 24 aprilie 1630. Minoritul conventual din Malta, Paolo Bonncini, scrie: «In aceste Tari preotii (…), daca nu cunosc limba valaha, adica moldoveneasca, sau ungara sau tedeasca, nu vor putea sa faca nimic» («… la lingua vallaca sive moldava overo ungara overo tedesc…»).

1633. Andrea Bogoslavich relateaza despre Moldova: «… In sus-numita provincie (adica in Moldova – n.n.) este un oras frumos, anume Roman. Aici sunt 72 de locuinte de maghiari…» care «vorbesc mai mult in valaha («in valacho») decat in alta limba» («in altra lingua»).

1644. Iezuitul maghiar Paulus Beke, care l-a insotit pe arhiepiscopul Bandini in vizita sa pastorala in Moldova, relateaza: «Este foarte potrivit aici preotul care cunoaste limbile valaha, ungara, saxona sau germana si limba italiana» («… valachicam, ungaricam, saxonicam seu germanicam et italicam linguam»).

In Codul Bandini (sec. al XVII-lea) autorul da numele oraselor si satelor vizitate in doua limbi: mai intai in ungara si apoi in valaha. Spre exemplu: «Kracsonko – Piatra, Iasvasar – Iasi». Bandini mai afirma ca in Iasi majoritatea locuitorilor sunt valahi («maxima ex parte valachi»).

In acest context G. Piccillo spune ca Bandini, folosind etnonimul valah ca termen generic, utilizeaza in diferite locuri si termenul subordonat moldavus ca denumire regionala a locuitorilor din Moldova: «de vestitu moldavorum», «de moribus et natura moldavorum», insa nu vorbeste niciodata de «limba moldoveneasca».

1650. Un oarecare «Elia Bilberio della diocesi di Vratislavia, sacerdote germano», cerand Propagandei Fide sa fie trimis ca misionar in Moldova, afirma ca, stiind latina si italiana, el va invata usor limba valaha («la lingua vallacha»).

1671. Misionarul poliglot Giovanni Battista del Monte scrie in marturiile sale despre Moldova ca «Provincia Moldova este supusa stapanirii unui domnitor della natione Vallacha».

1671. Arhiepiscopul de Marcianopoli Vito Piluzio, care a activat multi ani in Moldova, intr-o relatare catre Propaganda Fide, scrie ca in Moldova e necesar sa cunosti «la lingua valacha».

Mai mentionam ca in urma activitatii sale indelungate in Moldova Piluzio a scris si a publicat in 1677 la Roma un Catehism pe care l-a intitulat «Dottrina christiana tradotta in lingua valacha».

1722. Superiorul iezuitilor din Iasi, polonezul Martinus Maximilanus Kiernozyscki, straduindu-se sa publice «Catehismul catolic» al lui Silvestro Amelio din 1719, mentioneaza ca acesta a tradus lucrarea sa din latina «in limba comuna a moldovenilor si valahilor» («in linguam moldavis et valachis communem»).

1743. In lista localitatilor din Moldova, intocmita la Viena, Andrea Patai scrie ca in Cotnari locuitorii catolici sasi care nu vorbesc limba saseasca, nici maghiara, ci numai limba valaha («solum Valachicum loquuntur»).

1745. Prefectul misionarilor din Moldova marturiseste in relatarea sa ca «limba absolut necesara pentru misionari este limba valaha, adica moldoveneasca («la valacha o sia moldovana»)», care este «unica limba necesara in tara intreaga».

Asadar, misionarii catolici papali nu gaseau nici o diferenta intre termenii ce deriva de la «Moldova-moldovean» si cei ce deriva de la «vlah». Moldoveanul este acelasi valah, adica român; limba moldoveneasca e aceeasi limba valaha, adica româna.

Ne-am putut convinge ca insa de pe timpurile aparitiei primului stat al românilor si al bulgarilor, Taratul Romano-Bulgar, papii de la Roma aveau cunostinta, prin misionarii lor, despre originea etnica romanica a românilor moldoveni, despre faptul ca moldovenii sunt de natiune româna (valaha) si ca vorbesc limba româna (valaha). In plus, ei mai cunosteau, si ne-au lasat si dovezi, ca constiinta originii romanice a romanilor din toate cele trei tari române era de natura autohtona.

Aici poate e cazul sa mentionam ca si peste doua sute de ani fata de perioada de referinta, functionarii rusi, de asemenea, foloseau pentru «Basarabia» anexata termenii «românesc» si «moldovenesc» ca sinonime.

Despre aceasta ne vorbeste cercetatorul chisinauian contemporan Gheorghe Negru. Studiind «curentul românofil» din «Basarabia» sub ocupatia tarista, Gh. Negru mentioneaza ca «pentru functionarii taristi termenii «românesc», «moldovenesc» si sintagmele «curentul românofil», «miscarea nationala» nu prezentau nici o diferenta, ei le foloseau ca sinonime».

 

Autor: Gheorghe Ghimpu
(«Constiinta nationala a românilor moldoveni»)

 

16/09/2011 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , | Un comentariu

AGENTURA RUSEASCA DIN TARA NOASTRA A PRIMIT O GREA LOVITURA PIN INTARIREA PARTENERIATULUI STRATEGIC DINTRE S.U.A SI ROMANIA.

Foto:Civitaspolitics blog.

 LOVITURĂ GREA DATĂ AGENTURII RUSEŞTI DIN ROMÂNIA. PARTENERIAT STRATEGIC ÎNTRE ROMÂNIA ŞI SUA. ROMÂNIA VA AJUTA LA “DEMOCRATIZAREA” ZONEI

Preşedintele României, contrarar tuturor previziunilor agenturii ruseşti din România, plimbată pe la toate televiziunile, în încercarea prostească de a diminua importanţa vizitei, a fost primit ieri la Casa Albă de către Preşedintele SUA, Barak Obama. Intâlnirea a avut loc în Biroul Oval şi a durat aproximativ 30 de minute, transmite Romanian Global News.
Preşedinţii SUA şi României au adoptat o Declaratie comuna privind Parteneriatul Strategic pentru secolul XXl, dand astefel o lovitura mortala intereselor rusesti din zona. Adoptarea declaratiei pune atat Romania, cat si zona, pe harta intereselor strategice globale americane, garantandu-i astfel securitatea.

Dealtfel Presedintele Romaniei a subliniat clar importanta vizitei si a documentelor semnate:”Trebuie să spun că sunt pentru a treia oară în vizită în SUA şi, cu siguranţă, această vizită va rămâne în istoria României. Este momentul în care am semnat înţelegerea pentru sistemul antirachetă, România şi SUA vor avea un parteneriat strategic.

De asemenea, am agreat Declaraţia privind Parteneriatul Strategic. Este un document politic extrem de important care ne va ghida relaţiile în următoarele decade şi cred că acest lucru reprezintă o nouă etapă a relaţiilor noastre bilaterale”, a declarat Băsescu
Un punct important al declaratiei se refera si la sustinerea democraţiei, statului de drept, drepturile omului şi buna guvernare în statele Parteneriatului Estic: Republica Armenia, Republica Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova şi Ucraina.
Adica Romania va fi implicata puternic intr-o zona in care interesele rusesti sunt majore si unde la randul ei Romania are interese puternice.

Dincolo de interesele strategice americane, cele trei milioane de romani basarabeni, multi dintre ei cetateni romani, si jumatatea de milion de romani din Ucraina cu siguranta ca sunt argumente de care va trebui sa se tina seama atunci cand state europene gen Germania se vor intreba de ce se amesteca Romania in zona.
Aceste lucruri au fost subliniate si de ministrul de externe al Romaniei Teodor Baconschi care dupa semnarea acordului privind scutul antiracheta a declarat ca “in calitatea sa de membru al lumii libere si partener strategic al SUA, Romania este hotarata sa participe la eforturile privind securitatea globala”
Un motiv in plus de ingrijorare al agenturii rusesti din Romania (televiziuni, politicieni, jurnalisti), care nu stiau ce sa mai inventeze pentru a minimiza sau a-si bate joc de evenimentul romano-american, este fara indoiala faptul ca vizita delegatiei romane are o puternica componenta strategica si militara. Seful Statului Major general al Armatei Romane si sefii SRI si SIE, alaturi de Presedinte au avut discutii aplicate si este posibil sa fi semnat si anumite acorduri, mai putin publice, cu seful CIA, generalul David Petraeus si cu Secretarul american al Aparari, Leon Panetta.
O componenta la fel de importanta a parteneriatului strategic romano-american si care va lovi si aceasta interesele rusesti din Europa, este componenta energetica.
Romanian Global News amintea ca una din problemele care vor fi discutate la Washington va fi exploatarea zacamintelor de gaz de sist.

 Textul Declaratie comune, confirma informatia data de noi: “Securitatea energetică, inclusiv asigurarea diversităţii surselor şi rutelor de transport, cum este Coridorul Sudic, dezvoltarea reţelelor inteligente, studierea surselor neconvenţionale de energie, inclusiv gazul de şist, precum şi urmărirea surselor alternative de energie curată şi liberalizarea pieţelor în vederea atragerii de noi investiţii în sectorul energiei.
Romania are zacaminte importante de gaz de sist, iar exploatarea unora dintre ele a fost data deja unei importante companii americane.

Exploatarea acestor zacaminte ar putea diminua serios influenta politica a Rusiei la nivel european data de faptul ca este singurul furnizor de gaze pentru Europa.
Pentru a sublinia importanta strategica a problemei zacamintelor de gaz de sist, Romanian Global News reaminteste ca, inainte ca intreaga conducere politica a statului polonez sa fie exterminata prin explozia de la Smolensk, Presedintele Poloniei se opusese acordarii licentei de exploatare a uriaselor zacaminte de gaz de sist din Polonia de catre Gazprom, si le oferise companiilor americane
Romanian Global News va prezinta textul Declaraţiei comune privind parteneriatul strategic pentru secolul XXI între România şi Statele Unite ale Americii:
“România şi Statele Unite ale Americii (Statele Unite) împărtăşesc o istorie comună de legături strânse între popoarele noastre, un angajament către democraţie, o relaţie strategică durabilă, precum şi voinţa de a răspunde provocărilor şi ameninţărilor comune.

 Legături puternice şi profunde leagă popoarele României şi Statelor Unite prin relaţii culturale, economice şi ştiinţifice. Acest Parteneriat Strategic reflectă cooperarea excelentă şi în extindere între ţările noastre pentru promovarea securităţii, democraţiei, oportunităţilor oferite de economia de piaţă şi a schimburilor culturale.
Credem că dezvoltarea continuă a unui Parteneriat Strategic durabil şi pe termen lung consolidează securitatea României şi a Statelor Unite, precum şi a spaţiului euro-altantic.

Piatra de temelie a cooperării noastre este reprezentată de solidaritatea consacrată în articolul 5 al Tratatului Atlanticului de Nord, care prevede că un atac armat împotriva unuia sau mai multora dintre statele membre ale Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) va fi considerat un atac armat împotriva tuturor membrilor săi.

România şi Statele Unite recunosc importanţa consolidării securităţii lor individuale şi colective prin conlucrarea în cadrul NATO, al Organizaţiei Naţiunilor Unite, al altor organizaţii internaţionale, în conformitate cu Carta Organizaţiei Naţiunilor Unite şi cu dreptul internaţional.
Astăzi, cooperarea în domeniul securităţii între România şi Statele Unite este robustă. Salutăm faptul că România şi Statele Unite au ajuns la un acord privind amplasarea în România a elementelor Sistemului din Europa al Statelor Unite de Apărare împotriva Rachetelor realizat printr-o Abordare Adaptivă în Etape, care reprezintă o contribuţie extrem de valoroasă la dezvoltarea capabilităţii NATO de apărare împotriva rachetelor balistice.

În acest context, la 3 mai 2011, România şi Statele Unite au anunţat selectarea bazei aeriene de la Deveselu ca loc de amplasare a facilităţii antirachetă, reafirmând astfel angajamentul ambelor state pentru apărarea antirachetă.

 Se anticipează ca amplasarea sistemului să aibă loc în orizontul de timp al anului 2015. România şi Statele Unite salută decizia NATO din noiembrie 2010 de a dezvolta o capabilitate de apărare împotriva rachetelor care să ofere acoperire şi protecţie depline pentru toate populaţiile, teritoriile şi forţele NATO din Europa.

Facilitatea de la Deveselu este o componentă importantă a acestei capabilităţi.
România şi Statele Unite cooperează, de asemenea, în mod mai extins şi cu succes în domeniul securităţii, inclusiv prin intermediul Task Force East, prin oferirea posibilităţii Comandamentului European al Statelor Unite şi serviciilor acestuia de a desfăşura în mod periodic unităţi în România, pentru a conlucra cu partenerii români, prin realizarea eficientă de exerciţii de antrenament cu forţele armate din regiunile Europei Centrale şi Mării Negre. Această cooperare s-a realizat pe baza Acordului între România şi Statele Unite ale Americii privind activităţile forţelor Statelor Unite staţionate pe teritoriul României, semnat la Bucureşti la 6 decembrie 2005.

Intenţionăm să lucrăm împreună la o abordare regională care poate ajuta statele europene interesate să îşi modernizeze forţele aeriene.
România şi Statele Unite au realizat, de asemenea, un parteneriat eficient atât în plan bilateral, cât şi în contextul operaţiunilor NATO, cum ar fi Misiunea de Antrenament NATO în Irak, Forţa Internaţională de Asistenţă în domeniul Securităţii în Afganistan, Kosovo Force (KFOR), Operaţiunea Unified Protector în Libia, precum şi în alte operaţii, cum ar fi Operaţiunea Enduring Freedom sau Operaţiunea Iraqi Freedom. Statele Unite salută aprobarea de către România a solicitării Statelor Unite de a utiliza baza aeriană de la Mihail Kogălniceanu şi portul Constanţa ca punct logistic central pentru tranzitul materialului militar al SUA înspre şi dinspre Afganistan şi alte zone de operaţiuni. Ambele state sunt încredinţate că o astfel de cooperare aduce beneficii reciproce pe termen lung relaţiei noastre în domeniul securităţii şi întăreşte Alianţa NATO.
– Continuăm să susţinem oportunităţile pentru creşterea comerţului şi investiţiilor, a cooperării între comunităţile de afaceri şi dezvoltarea cooperării industriale şi tehnologice mai aprofundate.
– Preşedintele Obama a andosat legislaţia co-iniţiată de un număr de membri ai Congresului care va reforma modul în care statele se califică pentru Programul Visa Waiver, pentru a asigura că aliaţii săi puternici primesc aprecierea corespunzătoare. Această legislaţie prevede ca statele candidate la Programul Visa Waiver să se angajeze la o cooperare antiteroristă intensificată cu Statele Unite. Anticipăm cu nerăbdare ca România să îndeplinească acest obiectiv.
– Urmărind viziunea comună a unui Parteneriat Strategic mai extins şi mai profund, România şi Statele Unite au identificat următoarele domenii de cooperare întărită:


– Sistemul Statelor Unite de apărare împotriva rachetelor balistice şi capabilitatea NATO de apărare antirachetă, recunoscând că acest sistem contribuie la apărarea României şi a Statelor Unite, precum şi a aliaţilor europeni ai NATO, şi întăreşte stabilitatea regională;


Dezarmarea, neproliferarea şi controlul armamentelor;


– Combaterea terorismului şi gestionarea altor riscuri şi ameninţări emergente, prin consolidarea schimburilor de informaţii;


Cooperarea în cadrul NATO, inclusiv prin îmbunătăţirea interoperabilităţii şi a cooperării în domeniul echipamentelor de apărare şi al materialelor conexe;
– Cooperarea regională şi stabilitatea, inclusiv în Europa de Est şi în Balcanii de Vest, inclusiv prin îmbunătăţirea cooperării NATO-UE, întărirea instituţiilor euro-atlantice şi căutarea de soluţii pentru conflictele îngheţate;


– Comerţul şi investiţiile, inclusiv prin facilitarea contactelor între comunităţile de afaceri, în paralel cu reafirmarea angajamentului pentru principiile pieţei, statul de drept, un mediu de afaceri sănătos, transparenţă şi integritate publică;


– Securitatea energetică, inclusiv asigurarea diversităţii surselor şi rutelor de transport, cum este Coridorul Sudic, dezvoltarea reţelelor inteligente, studierea surselor neconvenţionale de energie, inclusiv gazul de şist, precum şi urmărirea surselor alternative de energie curată şi liberalizarea pieţelor în vederea atragerii de noi investiţii în sectorul energiei;


– Democraţia şi statul de drept, drepturile omului şi buna guvernare, inclusiv prin susţinerea fermă a acestor valori în regiune, în statele Parteneriatului Estic: Republica Armenia, Republica Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova şi Ucraina, şi promovarea reformelor şi consolidarea democraţiei în aceste ţări.

În plus, acţiunea noastră comună în sprijinul Comunităţii Democraţiilor şi calitatea noastră de membri în Consiliul Drepturilor Omului al ONU reprezintă iniţiative valoroase;


– Educaţia, cercetarea şi contactele interumane, facilitate prin schimburi ale persoanelor din mediul profesional, ale investitorilor, vizitelor de afaceri şi cercetători din domeniul academic şi ştiinţific;


– Ştiinţa şi tehnologia, inclusiv susţinerea continuă pentru diversificarea contactelor între comunităţile academice şi ştiinţifice;
Parteneriatul nostru Strategic durabil şi dinamic este de natură să consolideze securitatea şi prosperitatea României şi Statelor Unite şi anticipăm cu nerăbdare cooperarea noastră viitoare. ”

Washington, D.C., 13 septembrie 2011

16/09/2011 Posted by | POLITICA | , , , , , , , , | Lasă un comentariu

%d blogeri au apreciat: