VIDEO SI AUDIO: „PARINTEASCA DIMANDARI”- IMNUL DIN SUFLETUL AROMANILOR.
„Dimandarea parinteasca”, (mustrarea parinteasca) este imnul aromanilor, compus de Constantin Belemace, luptator pentru drepturile romanilor (aromanilor) din Balcani.
Este un echivalent al imnului “Desteapta-te Romane” la romanii aromani, acolo, in sanul societatilor si fundatiilor aromanesti, unde este cantat la posturile radio si de telelviziune emise in dialect.
Cantecul vorbeste de cumplitul blestem ce cade asupra parintilor care nu-si invata copiii limba stramoseasca, limba (graiul) aromanesc.
DIMANDAREA PARINTEASCA RECITATA DE REGRETATUL ACTOR AROMAN TOMA CARAGIU
Poetul Belimace s-a dovedit a fi un adevarat vizionar atunci cand a compus versurile, in 1888. Dupa mai bine de un secol, „Dimandarea parinteasca” rasuna mai actual ca oricand.
Dimandarea parinteasca
Parinteasca Dimandare Parinteasca blestemare (mustrare)
Na sprigiura cu foc mare Porunceste cu foc mare
Frati di muma si di-un tata, Frati de-o muma si de-un tata
Noi, Armani di eta toata. Noi, Aromani din vremea toata
Di sum plocile di murminta De sub lespezi (placi) de morminte
Striga-a nostri buni parinta: Striga a nostri buni parinti
“Blastem mari s-aiba-n casa “ Blastem mare sa aiba in casa
Cari di limba-a lui s-alasa. Care de limba lui se lasa.
Cari-si lasa limba-a lui Care i-si lasa limba lui
S-lu-arda pira-a focului, Arza-l-ar para focului
Si s-dirina viu pri loc, Chinuis-ar de viu pe locu (pamant)
Sa-li si friga limba-n foc. Frige-i-s-ar limba in focu’
El an vatra-li parinteasca El in vatra-i parinteasca
Fumealia s-nu-si hariseasca; De copii(familie) sa nu se fericeasca ;
Di fumeli curuni s-nu base De familie cununi sa nu pupe
Nic an leagan si nu-nfase. Prunc in leagan sa nu culce (infase)
Cari fudze di-a lui muma Care fuge de a lui muma
si di parintesca-li numa, si de parintescul nume
Fuga-li doara-a Domnului Fugi- i-ar dorul Domnului
si dulteamea-a somnului!” si dulceata somnului!”
Drept scurta informatie voi spune ca neamul romanesc exista in doua variante- Dacoromani (Basarabia, Romania si romanii din jurul granitei Romaniei), si ramura Aromana (Croatia,Serbia,Bulgaria,Macedonia,Albania si Grecia), cu care Romania are sau nu a avut vreodata granite. Aceasta ramura, sange din sangele nostru a fost izolata de noi prin invazia bulgarilor si slavilor in Evul Mediu timpuriu.
Aromanii au avut de-a lungul veacurilor formatiuni statale proprii, cum ar fi Vlahia Mare, Vlahia Mica, imparatia lui Ionita si Asan (taratele romano-bulgare) si nu in ultimul rand Principatul de Pind, desfiintat de Grecia in 1948. Practic poti intalni aromani in toata peninsula, de la Constanta si Tulcea, pana la Salonic in Grecia si Corce in Albania, de la muntele Magiore in Croatia pana la Pestera si muntii Rodopi in Bulgaria. Ocupatia aromanilor iarasi o gasim diversa- pastori de turme de oi si capre, cu mentalitate nomada, vara se aflau la munte, iarna coborau la campie sau la malul marilor Marmara sau Adriatica etc.
Cu alte cuvinte faceau transhumanta ca si fratii lor, pastorii din tarile Romane, doar ca pe un areal mult mai larg, strabatand chiar tari intregi, caci pe atunci era un singur stapan- Imperiul Otoman. Castigau din oierit si cresterea altor animale.
Altii erau buni comercianti, postavari, pielari, bijutieri, caravanari (duceau marfuri cu caravanele cu catari), fabricanti de arme. Mai era inca o categorie, aromanii carturari- arhitecti, bancheri, ministri, poeti etc. Au avut si orase, de care putini dintre noi au auzit.
Voi numi doar doua-Moscopole (Voscopoje) in Albania, si Gramosta in Grecia. Ambele au fost distruse brutal de Ali Pasa Tebelin de Albania. Distrugerea acestor orase este cantata cu multa durere in cantecele aromanesti pline de jale.
O caracteristica importanta a istoriei romanilor din sudul peninsulei este trecutul lor furtunos, plin de migratie. Emigratia aromana a cuprins orase ca Venetia, Viena, Sofia, Bucuresti, Atena, SUA, Australia si Constantinopole. in majoritatea cazurilor au fugit din cauza dusmanilor, pericolului de asimilare, sau din sete de profit.
Drept dovada ca aromanii au fost si raman tributari istoriei mi-o demonstreaza mie personal faptul, ca multi dintre prietenii mei aromani au rude in diferite tari. Peste noapte, in urma unor tratate de pace si destramarii Imperiului Otoman, aromanii s-au trezit cu rude despartite de sarma ghimpata in diferite tari noi aparute, la care deasemenea putem adauga mai recent si destramarea regimului comunist iugoslav.
Au mai fost si tradati pe vremea Anei Pauker in 1948,cand s-au inchis scolile romanesti din Balcani, deschise cu atata truda de Cuza Voda si Carol I,cu acordul regimului comunist inscaunat in Romania de tancurile sovietice.
Pricina era ca chipurile ei (aromanii), formati in aceste scoli ar atenta la securitatea asa zisului stat socialist roman.
Urmarile catastrofale ce au urmat au fost ca nici pana acum Aromanii nu au scoli in Grecia, Bulgaria, Albania sau Serbia.
Nici pana astazi ei nu sant recunoscuti drept minoritate nationala in aceste tari. Exceptie face doar Republica Macedonia. in constitutia Republicii Macedonia fiind inscrisa „Minoritatea Aromana”.
Romanii macedoneni au scoli si emisiuni radio, dar si aici cu taraita.
In final as mentiona un lucru important, in fata pericolului asimilarii sau pierderii de avere, la aromani dintotdeauna exista si exista un obicei strict- ficiorul arman se insoara doar cu o fata de origine aromana.
Cateva personalitati marcante de origine Aromana (macedoromana):
Nicolae Milescu-Spataru-carturar moldovean, se crede ca ar avea obarsie aromaneasca, Emanuil Gojdu-filantrop, a finantat invatamantul romanesc din Ungaria, Lucian Blaga-poet roman, este aroman dupa tata, actorul roman Toma Caragiu, ministrul culturii Ion Caramitru, lingvista Matilda Caragiu-Marioteanu, Ianis Coletis-general grec, impresarul clubului „Steaua”-Gigi Becali, si nu in ultimul rand marele fotbalist roman Gheorghe Hagi, supranumit „Maradona Carpatilor”.Lista e mult mai lunga…
De origine aromana e si Maica Tereza din Albania, pe numele ei adevarat Agnesa Gongea Boiangiu.
Costache Andrusceac
membru al Miscarii Unioniste din Republica Moldova.
Rusia felicită Transnistria cu ocazia zilei ”independenței”
DRUMURI NOI IN ARTA? DESPRE TABLOURILE VII
Pare o pictura de sfarsit de secol XIX, nu? Ei bine, in realitate, este vorba despre o femeie in carne si oase, vopsita pe tot corpul si pozitionata inaintea unui fundal pictat.
“Makeup Girl” este o metoda ingenioasa de promovare, remarcata si fotografiata de Peter Kun Fray, la intrarea intr-un magazin de produse cosmetice, din Hawaii. Personajul este un model vopsit cu mare maiestrie, ce pozeaza in dreptul unui perete colorat in acuarele. Poate ca pare dezbracat, dar poarte haine in toate partile esentiale. Meritele spectaculosului efect i se datoreaza artistului care a aplicat umbrele si nuantele, dar si modelului care sta aproape perfect nemiscat si clipeste foarte rar.
Surse: Odditycentral si www.Descopera.ro
PENTRU alte lucruri noi, CLICK PE LINKUL DE JOS
Sau urmariti experienta IMVU
BINE ATI VENIT !
Eu, iubite cetitoriule, nicăirea n-am aflatŭ nici un istoric, nici latin, nici leah, nici ungur, şi viiaţa mea, Dumnezeu ştie, cu ce dragoste pururea la istorii, iată şi pănă la această vârstă, acum şi slăbită. De acéste basne să dea seama ei şi de această ocară. Nici ieste şagă a scrie ocară vécinică unui neam, că scrisoarea ieste un lucru vécinicŭ. Cândŭ ocărăsc într-o zi pre cineva, ieste greu a răbda, dară în véci? Eu voi da seama de ale méle, câte scriu. Făcutu-ţ-am izvod dintăiaşi dată de mari şi vestiţi istorici mărturii, a cărora trăiescŭ şi acum scrisorile în lume şi vor trăi în véci. Şi aşa am nevoit, să nu-mi fie grijă, de-ar cădea această carte ori pre a cui mână şi din streini, carii de-amăruntul cearcă zmintélile istoricilor. Pre dânşii am urmat, care vezi în izvod, ei pavăţa, ei suntŭ povaţa mea, ei răspundŭ şi pizmaşilor neamului acestor ţări şi zavistnicilor. Putérnicul Dumnezeu, cinstite, iubite cetitoriule, să-ţi dăruiască după acéste cumplite vremi anilor noştri, cânduva şi mai slobode veacuri, întru care, pe lângă alte trebi, să aibi vréme şi cu cetitul cărţilor a face iscusită zăbavă, că nu ieste alta şi mai frumoasă şi mai de folos în toată viiaţa omului zăbavă decâtŭ cetitul cărţilor. Cu cetitul cărţilor cunoaştem pe ziditoriul nostru, Dumnezeu, cu cetitul laudă îi facem pentru toate ale lui cătră noi bunătăţi, cu cetitul pentru greşalele noastre milostiv îl aflăm. Din Scriptură înţelégem minunate şi vécinice fapte puterii lui, facem fericită viiaţa, agonisim nemuritoriŭ nume. Sângur Mântuitorul nostru, domnul şi Dumnezeu Hristos, ne învaţă, zicândŭ: Čńďèňŕèňĺ ďèńŕíiŕ, adecă: Cercaţi scripturile. Scriptura departe lucruri de ochii noştri ne învaţă, cu acéle trecute vrémi să pricépem céle viitoare. Citéşte cu sănătate această a noastră cu dragoste osteneală.
- De toate fericii şi daruri de la Dumnezeu voitoriŭ
- Miron Costin, care am fost logofăt mare în Moldova
Count Flag
CER SI PAMANT ROMANESC 