R.Moldova: O paradă militară şi trei independenţe

 

 

 

 

Estonia şi-a proclamat independenţa la 20 august 1991, în toiul puciului anti-perestroika. (Lituania, Letonia, Armenia se declaraseră independente în 1990, iar Georgia – la 9 aprilie 1991.) La 24 august, imediat după încheierea puciului, s-a declarat independentă Ucraina.

Până şi Belarus ne-a luat-o înainte, anunţând că iese din componenţa URSS la 25 august.

 În aparenţă, independenţa cădea în palma noastră ca un măr răscopt, fără ca noi să fi depus vreun efort, imperiul se prăbuşea sub ochii noştri şi întârzierea părea fără rost. De aceea, Declaraţia de Independenţă a fost votată de marea majoritate a deputaţilor (cei din raioanele de peste Nistru lipsind), ceea ce în alte condiţii nu ar fi fost posibil.

Nu e adevărat

Dar nu e adevărat că liderii Frontului Popular nu se gândeau decât la „limbă şi alfabet” şi nu aveau planuri de ieşire din componenţa URSS. La 23 iunie 1990, la iniţiativa lor, Parlamentul a votat Declaraţia de suveranitate a RM, care stipula supremaţia legilor naţionale asupra celor unionale.

În afară de aceasta, deputaţii au votat recunoaşterea independenţei Lituaniei, proclamată la 11 martie 1990, demonstrând astfel care sunt „valorile şi principiile” spre care tind moldovenii.

A fost un gest deosebit de sfidător, pe care nu şi l-a permis niciuna din fostele republici unionale.

 La 17 martie 1991, Chişinăul a boicotat primul referendum organizat de Moscova, în care cetăţenii sovietici au fost întrebaţi dacă se pronunţă pentru sau împotriva păstrării URSS ca „o federaţie nouă a republicilor suverane cu drepturi egale, în care vor fi garantate drepturile şi libertăţile tuturor naţionalităţilor”. În acest demers, RM a fost alături de Ţările Baltice, Armenia şi Georgia, a căror mişcare spre independenţă nu lăsa dubii.

Independenţa de nevoie

Totuşi trebuie să recunoaştem, şi îi dăm aici dreptate dlui Petru Lucinschi, că o bună parte din deputaţii care au votat independenţa RM la 27 august 1991 au făcut-o de nevoie, fiindcă era ridicol să te mai ţii de poala Rusiei, după ce nu numai Ucraina, dar şi Belarus s-au separat de ea.

Deşi textul Declaraţiei de Independenţă a fost acelaşi, motivul semnării a fost diferit pentru deputaţi. Ceea ce pentru unii însemna realizarea unui vis, o nemaipomenită şansă istorică, pentru alţii reprezenta o adaptare la realitate, o încercare firească de a nu se lăsa prins sub ruinele imperiului. Dacă pentru primii independenţa era o sărbătoare, un nou început, pentru ultimii – un prilej trist de despărţire de URSS, o catastrofă, cea mai mare, a secolului trecut.

Aceştia marchează independenţa „cu lacrimi pe obraji”, găsindu-şi alinare în Partidul Comuniştilor refăcut de Voronin.

Marginalizarea fondatorilor

Din păcate, „catastrofiştii” au preluat puterea în 1994 şi au deţinut-o, cu mici excepţii, până în 2009. Ei au ratificat aderarea la CSI şi au făcut tot posibilul ca RM să se afle lângă ruinele imperiului drag sufletelor lor.

În acest scop, ei au ajustat miturile fondatoare ale RSSM, elaborate de istoriografia sovietică, la necesităţile zilei de azi. Au avut, într-un moment, chiar ideea bizară, orwelliană, a „corectării” textului Declaraţiei de Independenţă, în care figurează limba română şi apartenenţa moldovenilor la spaţiul românesc.

 Recunoscând, în sfârşit, că pe ambele maluri ale Prutului se vorbeşte aceeaşi limbă, „catastrofiştii” insistă ca aceasta să fie numită „moldovenească” din raţiuni politice şi consideră RSSM, creată de Stalin, drept expresie a continuităţii statalităţii moldoveneşti. RM devine astfel, în mod automat, moştenitoare a Moldovei lui Ştefan cel Mare, pe când cei care au redactat Declaraţia de Independenţă au considerat teritoriul Basarabiei (şi Bucovinei) „ocupat prin forţă la 28 iunie 1940”, iar RM era pentru ei „parte a teritoriului României”.

Strategia aşteptării

Tipul de politică practicat de nostalgici este unul pasiv, „reacţionar”, în sensul că nu urmăreşte un obiectiv clar şi nu se bazează pe o strategie de lungă durată. E o strategie a aşteptării. Ceea ce îşi doresc ei instinctiv e să fie pe lângă Rusia. La aceasta se reduce obiectivul lor intim, reflexiv. De aceea pare că ei trăiesc doar cu ziua de azi.

Între timp, Rusia s-a „ridicat din genunchi” şi priveşte din nou cu ochi pofticioşi în jurul său. Deşi nu mai are puterea de altădată, ea îşi doreşte refacerea imperiului cu orice preţ, aplicând, fără menajamente, arma economică. După ce a recucerit Belarusul, s-a concentrat asupra Ucrainei, punându-i acesteia ultimatum să adere la Uniunea Vamală, concepută de Moscova ca nucleu al viitoarei noi uniuni sovietice visată de ea. A te afla azi lângă Rusia este pur şi simplu periculos. Independenţa, în sensul ei primar, afirmat prin declaraţia de independenţă a RM, este ameninţată în mod direct. Ţinând strâns „coada” transnistreană, Moscova încearcă, profitând de slăbiciunea Europei, să ne lege definitiv de stâlpii săi.

„Forţa motrice”

Ideologii independenţei, cei care au pus bazele noului stat numit Republica Moldova – unioniştii, au fost marginalizaţi şi au jucat ulterior un rol secundar. Înlăturarea lor de la putere a lipsit RM de o „forţa motrice” conştientă, energică, deşi dezorganizată, subminată de agenţii ruşi. Totuşi, guvernarea PCRM nu a reuşit să distrugă întreaga temelie creată de ei. Trădarea PPCD a fost lovitura care i-a trezit la viaţă, i-a determinat să se regrupeze.

Dar nici astăzi unioniştii nu reprezintă o formaţiune politică distinctă şi nici nu există vreun program politic care să descrie un eventual proces al reunificării RM cu România. Scopul declarat al majorităţii formaţiunilor care nu neagă spiritul Declaraţiei de Independenţă este integrarea în UE. Daţi-ne Parlamentul şi vă dăm Europa! – promitea PL în ultima campanie electorală parlamentară.

Cu gândul la altceva

Lupta acerbă dintre unionişti şi nostalgici a determinat consolidarea independentiştilor „veritabili”, apăruţi pe parcurs, post-factum, după 1991. Foşti şi actuali românofobi, deşi recunosc, cu jumătate de gură, limba română, ei nu concep îndepărtarea de Rusia ca pe o apropriere de România. Iniţial, ei erau proceseişti, apoi s-au reorientat. Ei vor în Europa, dar nu pentru a se întâlni acolo cu România, ci pentru a consolida RM ca stat neutru, „nici cu unii, nici cu alţii”.

 Unii independentişti nu-şi dau pe faţă moldovenismul şi antiunionismul, după cum unii unionişti îşi camuflează intenţiile cu retorică independentistă. La fel procedează şi unii adepţi ai refacerii, într-o formă sau alta, a Uniunii Sovietice. Aşa cum într-o familie soţii îşi ascund intenţiile de divorţ în faţa copiilor, forţele politice importante din RM plătesc tributul cuvenit independenţei, gândindu-se la altceva.

Cine ar semna Declaraţia de Independenţă?

Independenţa, aşa cum este descrisă în declaraţia adoptată de parlament la 27 august 1991, prezintă un pas necesar pentru obţinerea „unităţii naţionale”, adică a reunificării cu România. De aceea se cerea „Guvernului Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste să înceapă negocieri cu Guvernul Republicii Moldova privind încetarea stării ilegale de ocupaţie a acesteia şi să retragă trupele sovietice.”.

 Care din forţele politice de azi ar semna această declaraţie? PL – da, PLDM? Posibil. Pentru care independenţă se organizează parada militară de mâine? Aceasta nu se ştie cu siguranţă…
Articol: „Trei Independenţe şi o paradă militară // NEGRU”

sursa: Jurnal de Chișinău

foto: jurnal.md

Publicitate

Grupul de hackeri Anonymous a pus gand rau retelei de socializare Facebook si anunta ca o va distruge pe 5 noiembrie

 

 

 

Facebook va disparea, anunta grupul de hackeri Anonymous.

 

Grupul de hackeri Anonymous i-a pus gand rau retelei de socializare Facebook. Acestia acuza compania ca incalca dreptul la viata privata al utilizatorilor. Anonimii nu au facut public modul in care vor sa atace reteaua dar a declansat „Operatiunea Facebook”, care va distruge reteaua pe 5 noiembrie.

„Suntem o legiune, nu iertam, nu uitam. Suntem uniti asa ca asteptati-ne!” scriu hackerii in manifestul publicat chiar pe o pagina de Facebook.

Acestia acuza cea mai mare retea de socializare din lume ca a inceput sa cenzureze conturile fara niciun motiv si declara ca a venit timpul ca totul sa inceteze, informeaza stirileprotv.ro.

Grupul Anonymus se inspira in aceasta actiune din vestitul „Gunpowder Plot” din Anglia, care a avut scopul de a arunca in aer Parlamentul pe 05 noiembrie 1605. Povestea i-a inspirat pe Alan Moore si David Lloyd care au creat „V de la Vendeta”, benzile desenate care au fost acum doi ani transpuse intr-un film.

Oficialii Facebook nu au luat nicio pozitie publica in legatura cu amenintarile hackerilor. ( agentia org.)

VIDEO: PLANETA DE DIAMANT

Astronomii au descoperit o planetă îndepărtată a cărei compoziţie constă în diamant pur. Anunţul a făcut furori în lumea ştiinţifică, deoarece este vorba de prima planetă în privinţa căreia astronomii afirmă că este compusă din preţiosul material.

 

Noua planetă are o densitate mult mai mare decât a oricărei alte planete descoperite până în prezent, fiind alcătuită în esenţă, din carbon. Deoarece esta atât de densă, cercetătorii au concluzionat că starea în care se află carbonul este una strict cristalină. Cu alte cuvinte, planeta este alcătuită preponderent din diamant.

 

„Istoria evoluţionară alături de densitatea uluitoare a planetei sugerează că avem de aface cu un corp stelar din diamant. Este de fapt un diamant imens care orbitează la fiecare două ore în jurul unei alte stele”, susţine Matthew Balls, astronom în cadrul Swinburne Univerity of Technology din Melbourne, Australia.

Planeta de diamant este situată la o distanţă de aproximativ 4 000 de ani lumină de Terra. Astronomii cred că fascinanta planetă este probabil o reminiscenţă a unei stele de dimensiuni mari, care şi-a pierdut straturile exterioare în favoarea pulsarilor care orbitau în jurul său. În afară de carbon, planeta mai conţine rezerve mici de oxigen, hidrogen şi heliu. Planeta este putin mai mică decât Jupiter, dar datorită masei sale deosebite, are o densitate de 20 de ori mai mare.

 Surse: Reuters si Descopera .ro

Astronomers discover planet made of diamond

An exotic planet that seems to be made of diamond racing around a tiny star in our galactic backyard in an undated image courtesy of Swinburne University of Technology in Melbourne.

 

By Ben Hirschler

LONDON | Fri Aug 26, 2011

 

LONDON (Reuters) – Astronomers have spotted an exotic planet that seems to be made of diamond racing around a tiny star in our galactic backyard.

The new planet is far denser than any other known so far and consists largely of carbon. Because it is so dense, scientists calculate the carbon must be crystalline, so a large part of this strange world will effectively be diamond.

„The evolutionary history and amazing density of the planet all suggest it is comprised of carbon – i.e. a massive diamond orbiting a neutron star every two hours in an orbit so tight it would fit inside our own Sun,” said Matthew Bailes of Swinburne University of Technology in Melbourne.

Lying 4,000 light years away, or around an eighth of the way towards the centre of the Milky Way from the Earth, the planet is probably the remnant of a once-massive star that has lost its outer layers to the so-called pulsar star it orbits.

Pulsars are tiny, dead neutron stars that are only around 20 kilometres (12.4 miles) in diameter and spin hundreds of times a second, emitting beams of radiation.

In the case of pulsar J1719-1438, the beams regularly sweep the Earth and have been monitored by telescopes in Australia, Britain and Hawaii, allowing astronomers to detect modulations due to the gravitational pull of its unseen companion planet.

The measurements suggest the planet, which orbits its star every two hours and 10 minutes, has slightly more mass than Jupiter but is 20 times as dense, Bailes and colleagues reported in the journal Science on Thursday.

In addition to carbon, the new planet is also likely to contain oxygen, which may be more prevalent at the surface and is probably increasingly rare towards the carbon-rich centre.

Its high density suggests the lighter elements of hydrogen and helium, which are the main constituents of gas giants like Jupiter, are not present.

Just what this weird diamond world is actually like close up, however, is a mystery.

„In terms of what it would look like, I don’t know I could even speculate,” said Ben Stappers of the University of Manchester. „I don’t imagine that a picture of a very shiny object is what we’re looking at here.”

(Reporting by Ben Hirschler; Editing by Sophie Hares)