CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

VIDEO: Bénabar – Bruxelles

21/08/2011 Posted by | MUZICA | , , , , , , , | Lasă un comentariu

DIMITRIE CANTEMIR ȘI HRONICUL VECHIMII A ROMÂNO-MOLDO-VLAHILOR

„…Aratăsă pre scurt precum neamul moldovenilor, muntenilor, ardelenilor, care cu toţii cu un nume de obşte români se cheamă, să fie din rodul său hireşi romani…”, ,,…Noi, moldovenii, LA FEL NE SPUNEM ROMÂNI, iar limbii noastre nu dacica, nici moldoveneasca, ci ROMÂNEASCĂ, astfel ca, daca vrem sa-l intrebam pe un strain de stie limba noastra, nu-l intrebam: «Scis moldavice?», ci «ŞTII ROMÂNEŞTE?», adica (in latineste): «Scis Romanice»?”, «… chiar dacă acest neam a fost imparţit in trei ţinuturi de căpetenie, totuşi, toţi se cheamă cu acelaşi nume de ROMÂNI, dispreţuind, adică dînd de-o parte numele de VALAHI, care le-a fost dat de către popoarele barbare».

Dimitrie Cantemir în „Hronicul vechimii a romano-moldo-vlahilor”

 

”Hronicul romano-moldo-vlahilor, alcătuit de domnul Moldaviei Dimitrie Cantemir în anii 1710, iară acum de pe orighinalul manuscript depozitat de fericitul autoriu în împărăteasca arhivă a Moskvei scozindu-se, cu învoirea prea înălțatului nostru domn Mihail Grigoriu Sturza Voevod, și din orânduirea Înalt Prea Sfințitului Arhiepiscop al Sucevii și Mitropolit Moldaviei, Veniamin Costache.”

”Marca domnului Dimitrie Cantemir”

”Dimitrie Cantemir Voevod, cu mila lui Dumnezeu, a Moldavii Moșnean Domn, și a Svintei Rossiești Împărății Cneaz. Tuturor iubiților întru Hristos Dumnezeul, Frați Romano-moldo-vlahilor, Sanatate!”

Dimitrie Cantemir – Hronicul vechimii a romano-moldo-vlahilor, tipărit la Iași, între 1835-1836

”Hronikon a toată Țara Românească (carea apoi s-au înpărțit în Moldova, Munteneasca și Ardealul) din descălecatul ei de la Traian, Împăratul Râmului. Așajderea pentru numerele, carele au avut odată și carele are acmu, și pentru Romanii care de atuncea într-însa așăzându-să într-aceaș și până acmu necontenit lăcuesc.”

Consultați alfabetul chirilic românesc

Hronicul vechimii a romano-moldo-vlahilor (1835), digitizat în întregime, volumul I (pdf)

Volumul II

Sursa: tiparituriromanesti.wordpress.com

Printre altele, Dimitrie Cantemir a fost și compozitor:

HRONICUL VECHIMII A ROMÂNO-MOLDO-VLAHILOR , OPERA DE CĂPĂTÂI A LUI DIMITRIE CANTEMIR

Domn al Moldovei între anii 1710-1711, Dimitrie  Cantemir a avut o formaţie enciclopedică cu preocupări în diferite domenii: istorie, filosofie, literatură, matematică, limbi orientale, muzică. A fost o personalitate multilaterală, care a realizat prima sinteză a culturii naţionale, pregătind apariţia iluminismului.

 Majoritatea operelor sale se bazează pe o vastă documentaţie, el folosind izvoare străine în limbile germană, franceză, rusă, polonă, turcă.  Pentru meritele sale ştiinţifice şi literare, în 1714, Dimitrie Cantemir a fost ales membru al Academiei din Berlin.

 

Portretul lui Cantemir și stema familiei, în ediția din Frankfurt și Leipzig, 1771 a lucrarii  Descrierea Moldovei, de Dimitrie Cantemir.

In creatia stiintifica a lui Dimitrie Cantemir Hronicul ocupa un loc deosebit. In aceasta opera sunt abordate probleme vitale ale istoriei poporului roman de la origine pana la intemeierea principatelor Moldovei si Munteniei.

Lucrarea a fost conceputa in doua volume, Cantemir reusind sa scrie doar primul volum la Moscova in limba latina, cu denumirea Historia Moldo-Vlahiea, pe care mai apoi l-a tradus in limba romana si l-a extins cam de patru ori in comparatie cu manuscrisul latin, fiind terminat la Sankt-Petersburg in 1723, ultimul an al vietii sale.

Cantemir leaga problema originiii romanilor cu legenda despre Eneas, ca stramos al romanilor, iar romanii prin Eneas sunt descendenti ai grecilor si, prin urmare, romanii sunt descendenti nu numai ai romanilor, dar, prin intermediul lor, si ai grecilor.

Hronicul este unica lucrare scrisa de Cantemir in limba romana in Rusia pentru ai sai, ca sa-i faca sa cunoasca trecutul glorios si sa le trezeasca mandria de neam, oferindu-le drept exemplu faptele eroice ale stramosilor.

 Socotit-am marturiseste dansul, ca cu strambatate inca si cu pacat va fi ca de lucrurile noastre, deciia inainte mai mult streinii decat ai nostri sa stie. De lucru acmu de iznoava osteninta luand, din limba latineasca iarasi pre cea a noastra romaneasca le prefacem.

Ideea centrala a Hronicului este originea, unitatea si continuitatea romanilor in spatiul carpato-ponto-dunarean. Originea neamului romanesc e tratata de Cantemir ca fiind urmarea directa a colonizarii Daciei de catre Traian.

Daca in Descrierea Moldovei el admite coabitarea colonistilor romani cu dacii (chiar si in calitate de sclavi ai acestora din urma, ceea ce a si fost in realitate), in Hronic afirma de nenumarate ori ca dacii au fost dezradacinati definitiv din fosta lor patrie, disparand de pe arena istorica impreuna cu zeii, limba si obiceiurile lor, lasand o tara complet goala de vechea ei populatie.

Hronicul contine un capitol special despre pierirea dacilor. Arata-sa asedzarea romanilor in Dachia si starpirea dachilor dintr-insa. Insistand de multe ori asupra ideii starpirii dacilor din patria lor, dansul sustine ca romanii sunt urmasii directi ai colonistilor romani.

Poporul romano-moldo-vlahilor nu din glogozala a nasteri de stransura sa fie scornit, ce din cetateni romani, din osteni veterani si din mari familii sa fie ales. Apoi romano-moldo-vlahii din buni si tari romani nascandu-sa a sangelui curatenie si a neamului evghenie nestricata si nebetejita sa fie ferit, precum si astazi tot ase o feresc.

In conceptia lui Cantremir, colonizarea a avut un caracter de masa. In Dacia a venit multa lume civila: femei cu copii, care s-au asezat prin toate locurile, cetatile si trecatorile. Roma este numita de Cantemir matca poporului roman, iar imparatul Traian este denumit saditoriul si rasaditoriul nostru.

Istoriografia moderna a demonstrat ca teoria lui Cantemir cu privire la exterminarea dacilor si la popularea Daciei cu elemente pur romane este gresita. Romanizarea, fiind un act de cultura si nu de rasa, a insemnat adoptarea limbii si culturii latine de bastinasi. Cercetarile arheologice si etnografice demonstreaza cu prisosinta ca in Dacia s-a pastrat o mare parte a populatiei aborigene.

Mai este cunoscut ca in armata romana existau unitati auxiliare alcatuite din daci si plasate in diferite provincii.

Dar si majoritatea colonistilor romani adusi in Dacia erau originari din provinciile romane orientale, balcanice si chiar din Spania si Britania. Aceasta masa eterogena comunica in limba latina, constituind fermentul romanizarii geto-dacilor.

Dimitrie Cantemir este primul nostru istoric care a lansat in istoriografia romaneasca teoria continuitatii neamului romanesc in spatiul carpato-ponto-dunarean si primul a introdus in circulatie termenul nedezrupta continuatie a romanilor, unde acmu tarile Moldova, Tara Romaneasca si Ardealul stau.

 De la descalicarea lui Traian, care a avut loc in toata Dacia nepotii si stranepotii romanilor nerupt traia si necurmata salasluire au avut pana in zeua de astazi. Atunci cand izvoarele scrise taceau, cugeta el, nu inseamna ca daco-romanii au disparut sau in pamant au sa fie intrat, sau in ceriu sa fie zburat.

Dansul explica atare situatie prin faptul ca in viata bastinasilor nu s-a intamplat vreun eveniment de mare importanta ce ar fi atras atentia istoricilor din acele timpuri.

Un argument in sprijinul teoriei continuitatii folosit de Cantemir este si sentimentul patriotic al daco-romanilor, legatura lor cu pamantul, care iaste patria si hrana lor. Ma iarta cetitorul, se destainuie el, si pe inima sa sa se adevereasca ca mosia (patria) deatata vreme nu numai Romanii, pre atuncea a lumii biruitoriul ce ases nimeni din neamuri a rabda ar fi putut, ca dulce iaste dragostea mosiii.

Unitatea de neam a moldovenilor, muntenilor si ardelenilor este demonstrata de Cantemir prin faptul ca cu totii cu un nume de obste romani sa cheama.Ideea unitatii de neam este sustinuta de el si prin sintagmele neamul nostru al romanilor, romanii nostri, limba noastra romaneasca, romani numindu-ne, frati romani moldo-vlahi, care se intalnesc foarte des in paginile Hronicului. De retinut ca aceste denumiri sunt indicate la persoana intai, si nu a doua sau a treia, Cantemir atribuindu-si prin aceasta propria-i apartenenta poporului roman.

D. Cantemir a urmarit soarta daco-romanilor din Dacia de la descalecarea lui Traian pana in secolul al XIV-lea. In acest rastimp, cu toate ca vlastarele Romei mult s-au clatit (stramutat) si s-au zdruncinat din cauza navalirii barbarilor, retragandu-se de la camp spre munte, insa din hotarele Daciei niciodata piciorul nu si-au scos ce infipti nezmulsi au ramas.

 Revenind la locurile de bastina in scurta vreme si fara zabava, ei au intemeiat trei state romanesti: Transilvania, Moldova si Muntenia, iar odata cu aceasta au luat nastere si identitatile etnice regionale: ardeleni, munteni si moldoveni.

Desi nu toate probele aduse de Cantemir (de exemplu, disparitia dacilor) privind existenta romanilor in spatiul carpato-ponto-dunarean au ramas valabile, esentialul consta in lansarea teoriei continuitatii lor, care isi gaseste astazi incontestabila confirmare in numeroase cercetari stiintifice.

Cele mai valoroase si mai convingatoare argumente in sustinerea acestei teorii sunt investigatiile arheologice si etnografice pe intreg arealul unde s-a format poporul roman. Analiza culturii materiale din intervalul veacurilor V-XI (atunci cand taceau izvoarele scrise) demonstreaza ca ea apartinea romanicilor orientali.

Originea poporului roman si continuitatea lui in hotarele Vechii Dacii a fost pentru Dimitrie Cantemir o problema patriotica si politica.

Scopul lui era sa le demonstreze compatriotilor ca sunt urmasii faimosilor romani, fauritori ai civilizatiei antice, ai unui stat mare si puternic, cum a fost Imperiul Roman.Prin aceasta luminatul domn dorea sa trezeasca in sufletul si inimile lor mandria pentru trecutul glorios si sa-i indemne la lupta impotriva jugului otoman.

In conditiile de azi Hronicul lui Dimitrie Cantemir este mai actual ca oricand, constituind un sprijin de nadejde in lupta pentru apararea identitatii noastre nationale, a limbii romane si a istoriei nationale intru supravietuire ca neam romanesc.

Potlog

http://www.usm.md

Autor: conferentiar universitar doctor,Vladimir POTLOG

Sursa

Publicitate

21/08/2011 Posted by | ISTORIE ROMÂNEASCĂ | , , , , , , , , , , | 5 comentarii

ALEXANDRU MACEDONSKI: VALTUL ROZELOR. VIDEO

 

 

 

VALTUL ROZELOR

de Alexandru Macedonski

 

Pe verdea margine de şanţ
Creştea măceşul singuratic,
Dar vântul serii nebunatic
Pofti-ntr-o zi pe flori la danţ.
Întâi pătrunse printre foi,
Şi le vorbi cu voce lină,
De dorul lui le spuse-apoi,
Şi suspină — cum se suspină…
Şi suspină — cum se suspină…

Albeaţa lor de trandafiri,
Zâmbind prin roua primăverii,
La mângâierile-adierii
A tresărit cu dulci simţiri.
Păreau năluci de carnaval
Cum se mişcau catifelate,
Gătite toate-n rochi de bal,
De vântul serii sărutate,
De vântul serii sărutate.

Scăldate-n razele de sus,
Muiate în argintul lunii,
S-au dat în braţele minciunii,
Şi rând pe rând în vânt s-au dus.
Iar vântul tainic le şoptea,
Luându-le pe fiecare,
Ş-un valţ nebun le învârtea,
Un valţ — din ce în ce mai tare,
Un valţ — din ce în ce mai tare.

 

21/08/2011 Posted by | MUZICA | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

%d blogeri au apreciat: