Primii reprezentanţi cunoscuţi ai Homo sapiens din Europa de sud-est, au fost descoperiţi în Peştera cu Oase din România si erau canibali
Primii reprezentanţi cunoscuţi ai Homo sapiens din Europa de sud-est au fost descoperiţi în Peştera cu Oase din România. Aceştia practicau, după cum arată rămăşiţele îndelung analizate, canibalismul ritualic. Un alt semn distinctiv erau numeroasele bijuterii din cochilii şi colţi de mamut, găsite din abundenţă în preajma acestor primi oameni “moderni”.
Cu o vârstă estimată de 32.000 de ani, rămăşiţele primilor europeni sunt cele mai vechi dovezi ale anatomiei omului modern, păstrate într-un context bine documentat, pe baza cărora un grup de cercetători a reconstituit câteva dintre obiceiurile şi practicile Homo sapienşilor descoperiţi în zona Ucrainei şi României actuale.
Din studiul publicat în PLoS One aflăm că recordul de vechime, 34.000 de ani, îl au rămăşiţele găsite în Peştera cu Oase din România, la apropiere situându-se osemintele găsite în zona Kotenki 1 din Rusia, în urmă cu 33.000 de ani. Vârstele acestor primi oameni moderni sugerează, spun oamenii de ştiinţă, că aceste specii europene ar fi fost contemporane cu Neanderthalienii.
Analizele au arătat că trupurile multora dintre ei prezentau tăieturi post-mortem, ceea ce indică anumite tratamente de canibalism, cu diferenţa că în cazul lor nu avem de-a face cu o opţiune legată de dietă, ci cu un canibalism ritualic, asociat tradiţiilor funerare.
Printre artefactele excavate în aceste situri arheologice se numără mărgeluţe din colţ de mamut, o platoşă de fildeş gravată şi 35 de cochilii perforate.
Sursa şi Foto: Discovery News prin Napoca News
Ce va cere Rusia în schimbul retragerii armatei sale din Transnistria ?
Europa urmăreşte cu atenţie schimbările care au loc în Transnistria. Declaraţia aparţine expertului în relaţiile cu Rusia al Societăţii germane de politică externă, Alexander Rahr şi a fost făcută într-un interviu pentru ziarului rus „Nezavisimaia Gazeta”.
Potrivit lui Alexander Rahr, Germania îşi doreşte soluţionarea diferendului transnistrian şi negociază, în acest sens, cu Rusia. Acesta mai spune că reglementarea conflictului de pe Nistru urmează a fi discutată la întâlnirea de la Hanovra din 19 iulie între preşedintele rus Dmitri Medvedev şi cancelarul german Angela Merkel.
„Medvedev trebuie să depună eforturi pentru a salva Summit-ul de la Hanovra privind Transnistria. Plecarea lui Smirnov ar putea fi un factor ce ar pune într-o poziţie favorabilă diplomaţia rusă”, crede expertul în relaţiile cu Rusia al Societăţii germane de politică externă, Alexander Rahr.
Potrivit lui Rahr, Moscova chiar dacă acceptă să-şi retragă trupele din regiune şi astfel să modifice situaţia geopolitică, va dori să obţină ceva în schimb.
„Acest „ceva” ar putea fi menţinerea influenţei ruseşti în Republica Moldova. În aceste condiţii, R. Moldova nu va putea să adere la NATO”, este de părere Alexander Rahr.
BINE ATI VENIT !
Eu, iubite cetitoriule, nicăirea n-am aflatŭ nici un istoric, nici latin, nici leah, nici ungur, şi viiaţa mea, Dumnezeu ştie, cu ce dragoste pururea la istorii, iată şi pănă la această vârstă, acum şi slăbită. De acéste basne să dea seama ei şi de această ocară. Nici ieste şagă a scrie ocară vécinică unui neam, că scrisoarea ieste un lucru vécinicŭ. Cândŭ ocărăsc într-o zi pre cineva, ieste greu a răbda, dară în véci? Eu voi da seama de ale méle, câte scriu. Făcutu-ţ-am izvod dintăiaşi dată de mari şi vestiţi istorici mărturii, a cărora trăiescŭ şi acum scrisorile în lume şi vor trăi în véci. Şi aşa am nevoit, să nu-mi fie grijă, de-ar cădea această carte ori pre a cui mână şi din streini, carii de-amăruntul cearcă zmintélile istoricilor. Pre dânşii am urmat, care vezi în izvod, ei pavăţa, ei suntŭ povaţa mea, ei răspundŭ şi pizmaşilor neamului acestor ţări şi zavistnicilor. Putérnicul Dumnezeu, cinstite, iubite cetitoriule, să-ţi dăruiască după acéste cumplite vremi anilor noştri, cânduva şi mai slobode veacuri, întru care, pe lângă alte trebi, să aibi vréme şi cu cetitul cărţilor a face iscusită zăbavă, că nu ieste alta şi mai frumoasă şi mai de folos în toată viiaţa omului zăbavă decâtŭ cetitul cărţilor. Cu cetitul cărţilor cunoaştem pe ziditoriul nostru, Dumnezeu, cu cetitul laudă îi facem pentru toate ale lui cătră noi bunătăţi, cu cetitul pentru greşalele noastre milostiv îl aflăm. Din Scriptură înţelégem minunate şi vécinice fapte puterii lui, facem fericită viiaţa, agonisim nemuritoriŭ nume. Sângur Mântuitorul nostru, domnul şi Dumnezeu Hristos, ne învaţă, zicândŭ: Čńďèňŕèňĺ ďèńŕíiŕ, adecă: Cercaţi scripturile. Scriptura departe lucruri de ochii noştri ne învaţă, cu acéle trecute vrémi să pricépem céle viitoare. Citéşte cu sănătate această a noastră cu dragoste osteneală.
- De toate fericii şi daruri de la Dumnezeu voitoriŭ
- Miron Costin, care am fost logofăt mare în Moldova
Count Flag
CER SI PAMANT ROMANESC 