CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

VIDEO: Modellul transsexual Lea T. a deschis parada modei bikini, Givenchy 2011, pe plaja din Rio

 
Un cunoscut model transsexual a devenit principala atractie a unei prezentari de moda din Brazilia.
La Rio-de-Janeiro au fost demonstrate tendintele pentru acest sezon in materie de constume de baie. Modelul, fost barbat, acum femeie, este de origine braziliana si reprezinta o adevarata perla in industria fashion, dupa ce a devenit imaginea casei de moda Givenchy.
 Evenimentul a devenit unul dintre cele mai asteptate din lumea fashion, dupa ce s-a anuntat ca si modelul transsexual T. Lea va defila in bikini.
Acest  transsexual, care reprezinta casa de moda Givenchy, a realizat si primul sau pictorial in costum de baie.
 
 
 
 
Prezenta transsexualului la defilare a asigurat succesul colectiei de costume de baie Man Blue, creata de un designer brazialian.
 

 3 Iunie 2011
 
Surse: huffingtonpost.com si Pro tv.md.

03/06/2011 Posted by | DIVERTSMENT | , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Eroul anticomunist Teodor Şusman a fost îngropat creştineşte

Exclusiv: Marele erou anticomunist Teodor Şusman a fost îngropat creştineşte – Galerie Foto

După ce anul trecut, în luna iunie, vânătorii de securişti Marius Oprea şi Ghiţă Petrov au descoperit osemintele partizanului anticomunist  Teodor Şusman într-o râpă aproape de “raiul lui Şusman”, in ziua de 2 iunie 2011,  la aproape 60 de ani de la executarea  sa de către securitatea comunistă, eroul anticommunist a fost îngropat creştineşte în prezenţa nepoatei sale Doina Şusman.

Marius Oprea şi Ghiţă Petrov, liderii Centrului de Investigare a Crimelor Comunismului, vor căuta zilele următoare trupurile celor doi fii ai lui Şusman ucişi şi arşi de vii într-o şură de către  securişti in urma tradarii lor de catre niste informatori. Arheologul Ghiţă Petrov a declarat pentru NapocaNews: “Azi la un an de zile de la descoperirea rămăşiţelor pământeşti l-am înmormântat pe luptătorul anticomunist Teodor Şusman. Din păcate şi anul acesta preotul ortodox Teodor Boc a ţinut slujbă mare de Înălţare la biserica din deal şi ar fi fost  un bun prilej de împăcare cu familia Şusman şi de chemare la reconciliere. N-a făcut-o. Păcat”.

Teodor Şusman a fost îngropat lângă o troiţă ridicată în memoria sa în satul Răchiţele. Mormântul a fost ales de către Doina Şusman pe terenul privat al familiei  la 11 km pe Valea Firii la marginea pădurii spre Padiş. Slujba religioasă a oficiat-o părintele greco-catolic din Huedin, Viorel Bănut.

DSC00036

 Osemintele au fost depuse într-o cutie de brad şi pe acest sicriu improvizat a fost prins cu cuie tricolorul românesc pentru care s-a jertfit. Racla a fost confecţionată de fostul camarad poreclit Volcea din lupta anticomunistă din munţi, ultimul supravieţuitor. El a plătit şi taxa  la IML.

Înmormântarea a avut loc de Ziua Eroilor între orele 15.00 – 16.00. S-a dovedit de către specialişti că Teodor Şusman nu s-a sinucis, ci a fost împuşcat cu şase gloanţe de către securişti.

Teodor Suciu, zis “Volcea”, ultimul partizan in viata, nu a uitat nici la 86 de ani  istoria pe care a scris-o cot la cot cu luptatorul anticomunist Teodor Susman, a participat şi a contribuit la inmormantarea religioasa a liderului grupului. Primarul din Mărgău a ajuns numai la finalul înmormântării.

Teodor Șușman (n. 1894 – d. 1951) a fost liderul unuia dintre cele mai importante grupuri de partizani anticomuniști care a activat în România.

In anii ’20, a militat pentru împroprietărirea moților cu pădurile și pășunile ce aparținuseră până atunci unor mari proprietari din Imperiul Austro Ungar. Împreună cu Amos Frâncu și protopopul ortodox Aurel Munteanu, a organizat la Huedin mai multe adunări ale moților, iar în 1925 au mers în audiență la Regele Ferdinand I, care a  soluționat pozitiv  demersul acestuia ceea ce  l-a transformat pe Teodor Șușman într un personaj foarte popular, cu un mare prestigiu și autoritate în rândul moților din regiunea Huedin, Câmpeni și Beiuș.. A deținut în numeroase rânduri (1922 1928, 1930 1934, 1939 1945) și funcția de primar al comunei Răchițele, fără a fi membru în vreun partid politic.

 Era  educat si inteligent  si facea parte dintr-o familie instarita de grco-catolici din zona Huedinului.

După constituirea structurilor comuniste locale, condiția  sa materială superioară, a devenit sursa multor probleme. Șușman a devenit un „dușman de clasă” care trebuia neutralizat. În 1945 a fost înlăturat din funcția de primar, iar peste 2 ani i-a fost închis magazinul, care fusese, se pare, jefuit chiar prin complicitatea primarului de atunci Suciu Pașcu (a Bontii). I-a fost apoi sechestrat depozitului de cherestea.

Prestigiul lui Teodor Șușman îl făcea periculos pentru regim, motiv pentru care s-a încercat înlăturarea sa din viața socială . La 18 august 1948, o echipă de jandarmi a venit  la domiciliul său pentru a l aresta si negasindu-l acasă, a fost arestat doar fiul său, Avisalon. Acesta a reușit să evadeze și s a întâlnit cu tatăl său, în felul acesta punându-se bazele grupului de partizani anticomuniști.

 Raziile desfășurate la Răchițele în acea zi, care i au vizat și pe apropiații lui Șușman, au eșuat și au dus la creșterea numărului de fugari.

În contextul  eforturilor de „lichidare” a grupului, in anul 1950 Catrina, soția lui Teodor, a murit în împrejurări neelucidate, iar ulterior, cei doi copii mai mici, Emil și Romulica, au fost reținuți, condamnați și apoi deportați în zona Fetești, de unde nu s au mai întors vreodată în Răchițele.

În același an Tribunalul Militar Cluj i-a judecat și condamnat în contumacie pe fugari. Teodor Șușman sn. a primit 15 ani muncă silnică, 10 ani degradare civică și confiscarea averii, sub acuzația de uneltire contra ordinii sociale, tâlhărie, deținere ilegală de arme, constituire în „bandă politică înarmată”.

În mod simbolic, în gospodăria lui a fost stabilit postul local de Miliție și Securitate

Conform raportului din dosarul sau de la Securitate  in dimineața de 15 decembrie 1951, la postul de Miliție din Răchițele  s-a prezentat un localnic, care a anunțat că în șura sa este cineva care doarme cu arma lângă el. S -au deplasat imediat 5 securiști și 13 milițieni cu 7 câini  și înăuntru a fost găsit Teodor Șușman senior, „împușcat în tâmpla dreaptă cu un pistol Staer…” Populația care se adunase între timp a recunoscut că „individul împușcat este Teodor Șușman din Răchițele”. Cadavrul a fost transportat la Postul de Miliție, i s a făcut autopsie și a fost aruncat într-o râpă din apropierea propriei case.

Teodor Șușman era  acuzat și de moartea a doi oameni din sat: Suciu Pașcu și Petru Purcel,  ambii colaborând sau fiind bănuiți că au colaborat cu autoritățile pentru prinderea partizanilor.

Frecvent apar în presă articole cu  confuzii între grupul Teodor Șușman (de la Răchițele) și Grupul lui Gheorghe și Leon Șușman (de la Poșaga). Între cele două familii nu au existat relații de rudenie, iar colaborare a existat doar foarte puțin, în prima parte a activității celor din urmă.

În 22-24 iunie 2010, la solicitarea urmașilor, Centrul de Investigare a Crimelor Comunismului din România l-a exhumat pe Teodor Șușman .

Cu această ocazie au fost identificate 6 gloanțe (unul în zona craniului și alte 5 în zona corpului), ceea ce dovedeste ca eroul anticomunist  Teodor Susman a fost asasinat de securisti , care i-au aruncat  apoi cadavrul intr-o rapa.

Dumnezeu sa-l odihneasca !

 

Surse: Napoca News si Wikipedia ro.

03/06/2011 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , | Lasă un comentariu

Dezvaluiri: Se lamureste si „Cazul Pacepa” ! VIDEO.

 

Redau mai jos largi extrase  din articolul „Thank you, Larry L.Watts( video)”,publicat de arena.md :

Se lămureşte şi cazul Pacepa!

„Nu mizez pe afirmaţii senzaţionale, potrivit cărora recenta  apariţie editorială, „Fereşte-mă, Doamne, de prieteni! Războiul clandestin al blocului sovietic cu România”,  a istoricului american Larry L. Watts, citez:”(…) va răsturna istoria secretă a României şi a Pactului de la Varşovia, aşa cum era ea cunoscută până acum”.

 
Indiscutabil, Larry L.Watts  ne oferă o lucrare de referinţă.  L.L.W. nu aduce noutăţi ori lucruri de senzaţie., dar ne oferă, în schimb, un produs analitic care frapează lumea profană prin simplitatea și pragmatismul cu care pot fi exprimate adevăruri importante, trăite şi simţite de toţi.  
Unul dintre lucrurile spuse de L.L.W., nu în carte, ci în campania de promovare a acesteia, a fost acela că „defectorul Pacepa a fost agent sovietic”.
Afirmaţie pe care a întărit-o şi ambasadorul Cristian-George Maior, directorul Serviciului Român de Informaţii, în alocuţiunea Domniei Sale, sâmbătă, 28 mai a.c., cu prilejul lansării volumului la Târgul de carte Bookfest 2011 Bucureşti.
 

 
 
După ce Cotidianul ro. a publicat, în două părţi, din 4 şi 6 august 2010, „Identităţi strict secrete – pe urmele lui Pacepa Dialog cu un om care nu există” şi  „Dezvăluiri şocante în cazul Mihai Pacepa -Operaţiune de război informaţional împotriva României”, în care argumentam apartenenţa lui Pacepa la KGB şi folosirea numelui său în acţiuni de propagandă politică, m-am pomenit atacat în cel mai pur stil a la Lubianka.
 
 
După evenimentul editorial de sâmbătă eram curios dacă şi L.L.Watts, distinşii academicieni şi onorabilul director al SRI care au rostit laudatio la lansare vor fi „înjuraţi” pentru crima de defăimare a trădătorului Pacepa. Asta mai cu seamă că fostul om al CIA la Bucureşti a afirmat tranşant despre Pacepa: „Preşedintele Carter a ştiut de la bun început. Bineînţeles: a ştiut că este agent sovietic”.
 
 
Ion Mihai Pacepa.

Ion Mihai Pacepa.
 
Dacă vocalii apărători ai lui Pacepa şi-ar fi obosit intelectul, studiind lucrări de referinţă asupra afacerii Pacepa, ar fi putut afla că, în decembrie 1978, ambasadorul Italiei la Bucureşti, Ernesto Mario Bolasco, a trimis o telegramă ministrului său de de Externe în care se menţiona şi susţinea ipoteza „defectorului Pacepa agent sovietic” şi, atenţie, varianta unei operaţiuni comune sovieto-americane în această afacere.
 
După impactul afirmaţiilor lui L.L.W., apărătorii memoriei KGB nu au întârziat să iasă la rampă şi să-şi facă datoria, sărind în apărarea lui Pacepa. La lumina zilei şi cu tupeul caracteristic agenţilor unei mari puteri, semnând cu nume şi prenume: Vladimir Tismăneanu, Sorin Roşca Stănescu…
 
Ce se întamplă cu cârtiţele care ies la lumină, toată lumea ştie.
 
Thank you, Larry L. Watts!”
 
Aurel I. Rogojan
 
Surse:  Cotidianul.ro si arena.md

03/06/2011 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , | 7 comentarii

%d blogeri au apreciat: