CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

O istorie putin cunoscuta – 1919 : Armata română a cucerit Ungaria, pentru a o elibera. ROMÂNI, TRECEŢI TISA ! VIDEO


 9-Parlamentul-Ungariei-1919-Armata-Romana-la-Budapesta-Foto-Roncea-Ro-Ziaristi-Online-Arhivele-Nationale

Foto: Trupele române în faţa Parlamentului din Budapesta

1919. ROMÂNI, TRECEŢI TISA !

 

 

 

Există pagini din istoria noastră pe care, nu ştiu de ce, le trecem sub tăcere ca pe o ruşine. Să nu zică Europa că am fost imperialişti?

Să nu se simtă vecinii jigniţi?

Sau, pur şi simplu, dintr-o modestie tembelă? Ne e frică să ne revendicăm sau să repunem în discuţie personalităţi remarcabile ale ştiinţei şi culturii.

Ne este frică să ne impunem valorile. Avem vestigii pe care alţii le-ar căuta cu lupa, ca să-şi încropească un strop de identitate, avem eroi care au dat tonul istoriei în Europa…

 

 

 

 

Regele Ferdinand si Regina Maria pe malul Tisei

 

 

Una din paginile de glorie a fost anul 1919 când, într-un timp record, armata română a cucerit Ungaria, pentru a o elibera.

Armata bolşevică ungară a lui Bela Kun, coordonată direct de la Moscova (Lenin tocmai mutase capitala aici), a fost realmente zdrobită, iar vechiul guvern ungar a fost reinstalat.

Regele Ferdinand, dintr-o nobleţe exagerată, nu a permis armatei să arboreze drapelul românesc pe clădirea Parlamentului de la Budapesta, aşa cum ar fi fost îndreptăţit să facă orice învingător.

A făcut-o în schimb sergentul Iordan (un oltean zănatec) care a cocoţat, în vârful catargului, deasupra drapelului maghiar, o opincă găurită. Budapesta a fost eliberată de armata română pe 4 august 1919.

Este o dată pe care ungurii nu o vor sărbători niciodată. Ar vrea s-o uite, deşi a fost ziua eliberării lor.

 

 

 

 

 

Războiul dintre România regala şi Ungaria bolşevică începea în noaptea de 15 spre 16 aprilie 1919, când Divizia 6, Divizia 38 de husari, Divizia de secui şi gărzile roşii maghiare atacau, la Ciucea şi Ţigani, posturile înaintate ale armatei romane. Contraofensiva română a atins în patru zile zona Munţilor Apuseni şi apoi linia râului Tisa.

La Oradea români, unguri, germani şi slovaci „întâmpina pe români cu flori şi cu strigăte de bucurie, scoase în limba lor”, scria Nicolae Iorga, pentru că i–au salvat de bolşevici.

La 30 aprilie şi 1 mai, trupele române au ajuns la Tisa pe întreaga lungime a frontului, reuşind să facă joncţiunea cu trupele cehoslovace în zona Csap–Munkacs.

Cu toate acestea, pe 20 mai 1919, armata bolşevică a Ungariei reuşea să ocupe întreaga Slovacie.

 

 

Trupele Ungariei sovietice ocupa  Kassa / Košice, in Slovacia de est.

Următoarele atacuri ale armatei bolşevice maghiare s-au desfăşurat conform planurilor lui Lenin, care preconiza declanşarea la scară europeană a unor mari demonstraţii muncitoreşti pentru apărarea Ungariei bolşevice.

 

 

 

 

Armata „muncitoreasca” maghiara

La 19 spre 20 iulie 1919, armata ungară a atacat armata româna, reuşind s-o respingă până la Oradea.

A avut loc o contraofensivă fulgerătoare şi, dupa şapte zile de lupte crâncene, trupele române se apropiau de Budapesta.

Primele subunităţi care au intrat în Budapesta au fost trei escadroane aparţinând Brigăzii 4 roşiori, aflate sub comanda colonelului Gheorghe Rusescu.

La bariera de est a oraşului, în seara zilei de 3 august, pe o ploaie torenţială, forţele române au fost întâmpinate de o delegaţie a guvernului maghiar, care a solicitat colonelului Rusescu să nu intre în capitală.

Acesta însă a ordonat ca tunurile să fie poziţionate în poziţie de luptă şi apoi, în fruntea cavaleriei, a pătruns în oraş.

Pe timpul nopţii, efectivele au fost cartiruite în cazarma „Arhiducele Josef”.

Istoriografia a consemnat data eliberării Budapestei de bolşevism ca fiind 4 august 1919, ziua în care generalul Mărdărescu a primit defilarea trupelor române în capitala Ungariei.

 

 

 

Seful comunist al Republicii Sovietice Ungare,BELA KUN

 

 Bela Kun la un miting

 

Baietii lui Lenin, grupele de şoc comuniste

 

Oamenii lui Bela Kun si… faptele lor

 

 

 

Armata lui Bela Kun, invinsa, se retrage demoralizata

Cum au pus românii opinca pe Parlamentul din Budapesta

(din însemnările generalului Marcel Olteanu)

… Şi au intrat trupele noastre în Budapesta la începutul lunii august 1919. Palatul Parlamentului maghiar a fost pus sub paza unui pluton de vînători. Şeful gărzii de la intrarea principală era sergentul Iordan, un oltean de la Craiova, potrivit de stat, negru, uscat şi foarte vioi.

Deasupra palatului a văzut Iordan cum fîlfîia în vînt flamura ungurească – roşu-alb-verde. Faptul acesta nu l-a supărat prea tare, dar nici nu i-a plăcut… Dîndu-şi capela pe ceafă şi scărpinîndu-se după ureche şi-a zis: “Să dau jos steagul unguresc şi să pun fanionul de la companie?… Asta ar şti şi madama de la popota domnilor ofiţeri s-o facă”… “Dar am să chibzuiesc în aşa fel ca să rămînă de pomină şi să fie şi talpa României răzbunată…”

Zis şi făcut. Chemînd pe căprarul Bivolaru, s-au suit în norii Budapestei şi au coborît steagul în lungul sforii, drept la jumătatea steajerului şi, luînd apoi opinca răsuflată a căprarului, s-a urcat ca un pui de urs şi a pus-o drept căciulă în capul steajerului, lăsîndu-i nojiţele s-atîrne-n vînt.

Şi aşa a falfait multă vreme în cerul Budapestei steagul maghiar cu opinca românească deasupra lui…

“Cine oare să fi făcut această tragică glumă? – îmi zise tovarăşul meu de preumblare, domnul Ferency, un distins avocat pe care îl cunoscusem în metropola maghiară; şi zicînd, îmi arătă cu mîna priveliştea originală şi neaşteptată, care oprea în drum şi întorcea capetele şi altor trecători, ca fiind cel mai caracteristic şi ironic simbol al îngrozitoarei realităţi, al catastrofalei prăbuşiri a unui organism orgolios şi despotic, tocmai sub călcîiul acelui organism pe care ţinuse genunchiul de fier atît amar de vreme, pe care întotdeauna l-a considerat nevrednic de lumina soarelui şi de care totuşi o viaţă-ntreagă s-a temut”…

“Cine oare să fi dat vîntului şi să fi ilustrat cu atîta măiestrie şi atît de dureros dezastrul iremediabil al regatului Sfîntului Ştefan?”, mai rosti domnul Ferency, cu privirea tristă, pierdută în văzduh, întrebînd parcă cerul unguresc, dezolant de senin în ziua aceea. Apoi se întoarse cu privirea spre mine, şi deşi nu mai zicea nimic, am înţeles că ar vroi o lămurire.

Îmi era milă de el, căci era un om distins la simţire. “Mă voi interesa, domnule doctor”, îi zisei cu o nuanţă de înduioşare şi, apropiindu-mă de santinelă, îi spusei să strige pe şeful gărzii. “Este chiar acolea, domnule general”, îmi răspunse vînătorul mic şi îndesat, încordîndu-se şi făcînd cu capul un gest despre cheiul Dunării.

– Cum îl cheamă?

– Don sergent Iordan.

– Dar tu ştii cine a dat ordin de s-a aciuat opinca ceea deasupra steagului unguresc?

– Da, domnule general, chiar don sergent a dat ordin azi dimineaţă şi tot dînsul a şi executat ordinul… acum stă de un ceas acolo să vadă ce-o să zică lumea şi tot în cer se uită ca să îndemne şi pe alţii…

Mă-ntorc puţin spre stînga şi nu departe zăresc un sergent şi un căprar, care, fără să mă bage în seamă, gustau cu frenezie roadele isprăvii lor – ilustraţia magistrală a unui moment istoric.

Priveau cînd la trecătorii enervaţi şi sanchii, cînd la opinca impertinentă, şi pe feţele lor tuciurii şi asprite de viforul vremilor se lămurea cea mai desăvîrşită satisfacţie.

 

Păreau nişte inspiraţi şi nişte draci geniali. Întreaga oaste românească, întreaga naţie mi s-au părut că se oglindesc în aceşti doi zdrenţăroşi, sublimi chiar prin gradul de perfecţiune la care poate ajunge o zdreanţă…

De-aş fi fost singur! O! i-aş fi privit ceasuri întregi fără să mă satur…

Şi, poate, i-aş fi luat de gît şi i-aş fi sărutat! Dar… le-am făcut semn să se apropie şi, arătînd domnului Ferency pe sergent, i-am zis încet, foarte încet: “Acesta este glumeţul, care fără o intenţie răutăcioasă, desigur, şi cu toată naivitatea unui poznaş, te-a făcut poate să suferi”… Şi domnul Ferency, scăldîndu-şi ochii între genele-i umede, mi-a replicat cu adîncă melancolie:

– Dacă din sufletul şi mintea unui simplu ţăran ca acesta s-a desprins o asemenea poznă, atunci nu mă mir că sînteţi aci!

În după-amiaza aceleiaşi zile, m-am îndreptat din nou spre Palatul Parlamentului. Mă simţeam dator faţă de Iordan; trebuia să-i dau ceea ce în faţa durerii domnului Ferency, nu i-am putut da.

L-am chemat – era nedespărţit de Bivolaru -, mi-a povestit cum i-a dat în gînd şi cum a înfăptuit isprava lui. L-am lăudat şi mi-am plimbat mîna mult pe faţa lui suptă şi radioasă şi i-am dat un pachet de ţigări regale.

 Şi nu ştiu cum, m-am pomenit că iau de nas pe căprarul Bivolaru, care se tot apropia de mine şi pe care, cu cît îl priveam, cu atît mai mult punea stăpînire pe firea mea.

Era mic de statură, faţa îi era smeadă şi foarte pîrlită de soare şi vînt; în fundul capului purta nişte ochi mici, căprui şi scăpărători.

Avea dinţi mărunţi, albi şi frumoşi, şi peste buza arsă de frigurile ostenelilor abia mijea o mustaţă roşcovană -, un vulpoi de Mehedinţi.

Purta capelă pe sprînceană, iar în ce priveşte îmbrăcămintea părea înfăşurat cu totul într-un covor de petice, căruia expresia lui îi dădea ceva din prestanţa unor odăjdii de samurai japonez fanatic.

O crestătură adîncă îi stăpînea obrazul stîng şi alta mai lată se răsfăţa pe gît sub urechea dreaptă; mai în sus de mînă, pe antebraţul stîng, se zărea o cicatrice respectabilă… L-am întrebat unde a fost rănit. Mi-a răspuns cu naivitate şi scurt: “Peste tot, domnule general”.

Şi desfăcînd repede o moletieră, mi-a arătat o rană de schijă, abia vindecată, la pulpa dreaptă; apoi, descheind singurul nasture pe care îl mai avea la veston, puse degetul pe o dîră de baionetă în lungul coastelor din dreapta care se vedea în întregime printre cele cîteva şuviţe de pînză destrămată ce alcătuiau cămaşa lui Bivolaru.

Şi era gata să-mi mai arate, dar l-am întrerupt: “Bine, bine… văd că eşti crestat ca un răboj; dar unde ai căpătat rănile? În ce lupte?…”

Şi iarăşi cîntecul lui: “Peste tot, domnule general. În Carpaţi, la Răşinari, la Olt, la Siret, la Oituz şi chiar pe Tisa în aprilie, că eu, domnule general, am fost poate în patruzeci de atacuri mari şi, în adevăr, eu sînt răbojul isprăvilor regimentului nostru… pe mine sînt crestate toate de la 1916 încoace… şi nu mă las nici mort!…”

– Ei şi acum îţi pare bine că făcurăm România Mare şi că faci de gardă, tu, căpraru Bivolaru de la Mehedinţi, tocmai aci la Budapesta?

Şi el, încordîndu-se şi privindu-mă soldăţeşte drept în lumina ochilor, îmi răspunse sfătos şi cu mîndrie:

– E lucru mare, domnule general… Dar… am auzitără că mai e şi o Vienă!…

Acestui nebun în toate minţile, acestui prototip al zdrenţelor noastre glorioase de la 1917, care îşi da seama perfect pînă unde se poate întinde fiziceşte România Mare, nu-i intra totuşi în cap că numai pentru ce vedea s-a ostenit el şi atîţia au albit meleagurile cu oasele lor.

El, Bivolaru, sinteza neamului său, elegant la simţire şi la gîndire, fără să poată exprima, înţelegea totuşi numai una:

“faima şi duhul românesc cît mai departe, şi peste România-Mare, România spirituală, România fără hotare”.

 

General Marcel Olteanu

IMAGINI DIN CAMPANIA ANULUI 1919

 

Fişier: RomanianSoldierLanchid.png

Foto: Santinela româna de  paza pe Podul Libertăţii (Szabadság HID), in Budapesta

 
 
 

 

Divizion de artilerie roman in Budapesta

Fişier: Tropas - rumanas - ocupan -Budapesta- 1919 - outlawsdiary02tormuoft.png

 

Armata română la Budapesta in 1919

 

 Infanteristii români si copiii Budapestei

 

 

Foto:  Copii budapestani primind hrană de la soldaţii români

 

Autor: Miron Manega

 

CITIŢI ŞI:

 

 https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2015/05/26/povestea-comunistului-kun-bela-cohen-marele-sef-al-republicii-sovietice-ungare-din-1918/

 

 

 

Anunțuri

01/06/2011 - Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , ,

92 comentarii »

  1. Inteleg ca pe vremea lui Ceasca era interzis sa scrii, despre aceasta operatiune armata.
    In Academie, la Istoria Artei Militare, ni se preda, pe drept, ca fiind una dintre cele mai mari expresii, ale artei militare romanesti!
    Ai nimerit-o bine de tot! E de actualitate!

    Apreciază

    Comentariu de Ică Şt. O. Victor | 01/06/2011 | Răspunde

    • Da, in timpul regimului comunist acest episod glorios al istoriei noastre era trecut sub tacere , chiar daca in vremea lui Ceausescu relatiile cu ungurii si rusii erau incordate…Faptul ca romanii gatuisera „republica sovietica ungara din 1918, mu dadea bine si nu putea fi tratat nicicum de istoriografia romaneasca de atunci.
      Daca va intereseaza,, mai sunt vreo doua-trei articole care trateaza aceasta tema, pe blogul Cer si pamant romanesc..

      Apreciază

      Comentariu de cersipamantromanesc | 01/06/2011 | Răspunde

      • PACAT CA VREI SA FI PATRIOT DAR TE DAI SI CU HIENA. SUNT SIGUR ( SI EU AM STUDIAT ISTORIA IN PERIOADA COMUNISTA) CA ACEST EPISOD SE DOREA FACUT CUNOSCUT DAR ERA TINUT LA RACOARE DE CEI CE SE DADEAU MARI ,,PATRIOTI”. NU ARE ROST SA DAU NUME, nu de alta, dar sunt diplomat, INSA NU CEAUSESCU INTERZICEA ASTA CI TOT MAI MULTE SLUGI ALE VESTULUI CARE DOREAU CA SA ASCUNDA IN UMBRA EROII ROMANIDAR SI FAPTELE LOR CE AU ACTUALIZAT ADEVARATA EUROPA MODERNA. STIAM DE ACEST EPISOD AL GLORIOASEI ARMATE ROMANE, SE DISCUTA DESPRE EL DAR CU USILE INCHISE. IMPORTANT ERA CA SE DISCUTA. IREDENTISTII SOVINI SI ANTIUNITARI NU TREBUIE SA UYITE CA EPIUSODUL ACESTA SE POATE REPETA ORICAND!! NOI TOLERAM, IERTAM, UITAM, DAR NU PUTEM FI LUATI DE FRAIERI. FAPTUL CA AU IN SPATE POLITICA DENIGRATOARE u.e NU II POATE ABSOLVII DE PLATA ANUMITOR POLITE!!!!

        Apreciază

        Comentariu de trandafirul0sutasaptezecisi sase | 03/08/2017

      • Ce ai vrut să spui cu „VREI SA FI PATRIOT DAR TE DAI SI CU HIENA”? La ce te refereai concret?

        Apreciază

        Comentariu de cersipamantromanesc | 04/08/2017

  2. Da, am plast blogul la optiunile mele!
    O sa-l vizitez des. E muncit si merita!

    Apreciază

    Comentariu de Ică Şt. O. Victor | 01/06/2011 | Răspunde

  3. plasat

    Apreciază

    Comentariu de Ică Şt. O. Victor | 01/06/2011 | Răspunde

  4. Felicitari! Stiam de acest episod – dar foarte putin…
    Istoria o scriu invingatorii sau prietenii lor…asa se pierd pagini intregi de realitati si adevaruri…
    Iar capul autoritatilor romane este in continuare plecat…

    Apreciază

    Comentariu de balcanica | 01/06/2011 | Răspunde

  5. Cred ca vine timpul pentru o noua incursiune, doar asa, sa ne aducem aminte de vremurile bune.

    Apreciază

    Comentariu de dragos_dc | 06/01/2012 | Răspunde

    • Eu le-am mai spus prietenilor nostri iredentisti, ca atunci cand ii vom vizita a treia oara la Budapesta,vom sta mai mult timp decat am facut-o in ultimele randuri…Mai precis, nu vom mai pleca pana cand nu le vor iesi din cap gargaunii imperiali.

      Apreciază

      Comentariu de cersipamantromanesc | 06/01/2012 | Răspunde

      • bravo!

        Apreciază

        Comentariu de anonimus | 18/07/2014

  6. Felicitari !

    Apreciază

    Comentariu de Popescu | 08/02/2013 | Răspunde

  7. Fara sa fiu xenofob, dar avand in vedere atitudinea maghiarilor fata de tara in care s-au nascut si traiesc ce ar fi , ca sa se simta intr-adevar discriminati dati-le cate un sut in fund de cate ori vor sa-si impuna idologia fascista si iredentista. In alte state membre ale UE ( Grecia) nu au nationalitati conlocuitoare, sunt toti de etnia acelei tari, dar, vorbitori de limba…cutare. Veniti in Dobrogea sa vedeti cum se inteleg vreo 15-20 de nationalitati fara sa se fi certat niciodata. Am uitat. Noi am mai fost la Budapesta si am plecat de bunavoie cu toate ca, acum puteam juca Hora unirii la Budapesta. Va rugam, nu ne suparati dragi unguri. Nu va puneti cu rabdarea romanului.
    P.S. Sunt de origine etnica grec (elen) dar asta nu ma impiedica sa simt romaneste si sunt mandru ca sunt ROMAN

    Apreciază

    Comentariu de papas | 08/02/2013 | Răspunde

  8. sant mandru ca sant roman , ar trebui inprospatata si memoria ungurilor felicitari…

    Apreciază

    Comentariu de Mihai Maioru | 03/03/2013 | Răspunde

    • Esti „personal medical”?Unde, la balamuc ?

      Apreciază

      Comentariu de cersipamantromanesc | 29/08/2013 | Răspunde

    • Imi pare bine ca te preocupa bunastarea romanilor, mai ales ca nu esti romanca… Sa inteleg ca simpatizezi poporul roman? Daca da, incearca sa inveti sa vorbesti si sa scrii corect romaneste.Tine-o tot asa, Adeluto !

      Apreciază

      Comentariu de cersipamantromanesc | 30/08/2013 | Răspunde

    • Tine-ti firea Adelo si nu mai cauta subiecte de cearta, pentru ca nu ti-ai gasit omul cu mine…Observ ca necunoasterea suficienta a limbii romane iti joaca feste si ti se pare ca ai descoperit idei sovine, acolo unde nu sunt. Continua tratamentul draga si ia-ti pastilele la timp !

      Apreciază

      Comentariu de cersipamantromanesc | 30/08/2013 | Răspunde

      • Domnule, romanii sunt cel mai bun exemplu de toleranta iar credinta crestina a veninit mai pe urma si a fost asimilata, dovedind ca din ereditate oamenii traitori aici i-au primit pe toti cu sufletul deschis… Nu suntem ce ne arata cei nestiutori sau rau intentionati. Toti cei traitori pe aceste meleaguri au fost multulmiti. Intrebati EVREII care au fost repatriati fortat ce dor au de ROMANIA.!

        Apreciază

        Comentariu de Aurel Zavera | 01/02/2015

      • Credeti ca nu stiu ? Asa este.

        Apreciază

        Comentariu de cersipamantromanesc | 01/02/2015

  9. Depinde de cine a fost scrisa istoria….fiecare natie s-o scrie in favoarea suo ,oricum psihopati intilnim peste tot din pacate,tratativa fratilor ca in Rominia sint din ce in ce mai multi si in final se va ajunge ca Rominia va fi condusa si locuita de psihopati,specia sanatoasa e pe cale de disparitie ca de saracie cei sanatosi la minte au lasat tara cine a mai ramas stiu ei de ce traiesc bine…dar oricum sint din ce in ce mai putini ca se duc in alte tari…CE SE INTIMPLA SA FITI RASISTI ORTODOXISMUL INVATA SA URA PENTRU ALTE NATI?????CE RELIGIE AU ROMINI DACA II INVATA SA URASCA SI SA FIE RASISTI?E UN MARE PACAT SA FII RASIST…DUMNEZEU NU A ZIS SA ITI URASTI SEMENI DE ACEA SE TRAIESTE GREU IN ROMINIA CA NU MAI E MINA LUI DUMNEZEU ..PE ZI CE TRECE TOT MAI RAU..DIAVOLUL VA DOMINA VOI CARE AVETI ACEASTA URA IN SUFLET,AR FI MULTE DE ZIS ,DAR AS ZICE MAI MULT TRZESTE MILA UN POPOR CARE INCEPE SA-SI PIARDA MINTEA DE ATITA URA….O SA NE RUGAM PENTRU VOI SA VA INTOARCA DUMNEZEU PE CALEA BUNA…CA AR FI PACAT CU TIMPUL SA FITI VOI O NATIE PE CALE DE DISPARITIE…DOAMNE DA-LE MINTE CANU STIU CE VORBESC…DOAMNE AJUTA!!!!

    Apreciază

    Comentariu de Adela | 05/08/2013 | Răspunde

    • Zici ca : „AR FI PACAT CU TIMPUL SA FITI VOI O NATIE PE CALE DE DISPARITIE”. Asta inseamna ca nu esti romanca si ca probabil esti unguroaica…Uite ca si noi ne rugam pentru sanatatea voastra, mai ales de cand recensamintele arata o scadere dramatica a numarului ungurilor, nu doar in Romania…

      Apreciază

      Comentariu de cersipamantromanesc | 05/08/2013 | Răspunde

      • Mai iti comentez o afirmatie eronata citat”scadere dramatica a ungurilor,nu doar in Romania…ce vrei sa zici?explica unde mai e o scadere dramatica a ungurilor????in Rominia ti-am explicat de ce de unde inca????INSEAMNA CA SE DESCURCA MAI BINE IN UNGARIA CA LI SA FACUT LOC SI AU PARASIT ARDEALUL CHIAR DACA S-AU NASCUT ACOLO CA SA TRAIASCA MAI BINE SI TREBUIE SA FITI MULTUMITI CA VA LASAT LOCUL.iar daca imigraeza ungurii sint bine primiti in Austria Germania aceste sint tarile lor si eventual America ca ei au Schengen…o zi buna pe curind….

        Apreciază

        Comentariu de Adela | 12/08/2013

    • Pastilele nu sunt totuna cu compresele cucoana…
      Ce fel de „cadru medical”zici ca esti, daca nu stii atata lucru?
      Pune-ti niste comprese si ai sa afli ca pastilele sunt tabletele pe care ti le-a recomandat tie doctorul ca sa te scoata din noaptea mintii.

      Apreciază

      Comentariu de cersipamantromanesc | 01/09/2013 | Răspunde

    • Din cate vad, te caznesti sa vorbesti mai multe limbi,dar le vorbesti prost pe toate …In limba romana,compresa nu e un cuvant similar cu cel din italiana.
      Interesant mi se pare faptul ca nu ai folosit cuvantul pastiglia sau pillola ,care au un inteles identic.

      In rest,e amuzant sa te vad turnand numai tampenii. Trateaza-te Adeluto !

      Apreciază

      Comentariu de cersipamantromanesc | 03/09/2013 | Răspunde

    • Ce se intampla draga, ti-e greu sa scrii romaneste si atunci incerci sa faci cu mine pe italianca ? Esti penibila ! :))

      Apreciază

      Comentariu de cersipamantromanesc | 03/09/2013 | Răspunde

    • Din cate se vede,tu ai probleme cu capul.Daca ai ceva de comentat in legatura cu articolul,spune, daca nu,la revedere…Ma plictisesti cucoana cu prostiile tale.

      Apreciază

      Comentariu de cersipamantromanesc | 03/09/2013 | Răspunde

    • Esti terminata psihic doamna.

      Apreciază

      Comentariu de Yo | 05/12/2015 | Răspunde

    • Asta cu ura și rasismul este exact ce îi învață ungarismul pe adepții săi, cei ce doresc refacerea Ungariei mari! Ați greșit ”andrisantul”, doamnă ungaristă! Ungariștii urăsc cel mai mult pe români, pentru că românii au fost și sunt majoritari pe circa o sută de mii de kilometri pătrați din fost Ungarie mare (adică Banat, Ardeal și Parțium) dar tot ungariștii îi urăsc și pe slovaci și pe croați. De ce? Pentru că există și au luat din teritoriul Ungariei mari. dar au luat doar teritorii pe care croații, românii și slovacii le locuiesc majoritar de dinainte de venirea ungurilor în Europa. Iar dacă ungariștii au propovăduit toleranța și iubirea altor nații, cum se face că în Ungaria numărul etnicilor neunguri a scăzut, în timp ce în România numărul etnicilor unguri a crescut până în 2002, când scade, dar scade toată populația, scade și numărul etnicilor români, căci 4 milioane de cetățeni români sunt în Italia, Spania etc. Cum se face că ”paradisul naționalităților” a încetat să existe după doar 50 de ani de dualism austro-ungar? De ce n-au mai vrut croații, românii, sârbii și slovacii să rămână împreună în Ungaria, dacă statul ungar le asigura atâtea drepturi? Oare de ce au ales să trăiască separat? De bine ce le era în Ungaria din 1918? Iar dacă aceste popoare au ales să se separe de Ungaria, de ce vreți dvs, ungariștii, să le aduceți cu forța înapoi în granițele Ungariei? Oare nu pentru că îi disprețuiți, pentru că părerea și dorințele lor nu contează în fața pretențiilor ungurești de superioritate și dominație în centrul Europei? De ce atunci când ați avut atâtea etnii în Ungaria, statul ungar a făcut tot ce a putut pentru a-i determina pe neunguri să se facă unguri, oare din dragoste și toleranță față de cei de alte etnii? Vedeți-vă de treabă, madam Adela, adevărații rasiști, șovini și imperialiști sunt în curtea dvs.! Nu-i căutați unde nu sunt, vedeți-vă bârna din ochii proprii!

      Apreciază

      Comentariu de ion | 01/11/2016 | Răspunde

  10. Din pacate Romini incep sa ne faca de rusine peste hotare ,e o natie violenta peste tot in Franta ,Italia ,Anglia….numai prosti fac…continuati asa cu violenta ca nu voi veti da ungurilor un sut in cur ca voua o sa va dea toate natiile un sut in cur si intoarcetiva in Rominia si puneti osul la munca …nu va parasiti tara daca o iubiti asa de mult .Si chiar daca nu iubiti ungurii oricum sint superiori din toate punctele de vedere in UE au o imagine mult mai buna decit romini si au visa shengen….ciao o zi buna

    Apreciază

    Comentariu de Adela | 05/08/2013 | Răspunde

    • E clar, nu te mai faci bine, conizda scumpa !

      Apreciază

      Comentariu de cersipamantromanesc | 05/08/2013 | Răspunde

      • Pe cine crezi d-ta ca insulti, in numele „libertatii cuvantului”,duduita?

        Incearca sa scrii cat de cat corect, daca tot ni te adresezi in limba romana.

        Doamne se scrie cu majuscula, propozitiile se incep cu litera mare ,iar cuvantul „malatia”nu exista in limba romana.

        In rest,te sfatuiesc sa incerci sa nu mai faci pe grozava, pentru ca nu e cazul !…

        Apreciază

        Comentariu de cersipamantromanesc | 09/08/2013

      • Daca ai studii superioare , de ce nu ai aflat pana acum ca e incorect sa scrii ” l. romina”.Sincer sa fiu, chiar nu am ce sa invidiez la d-ta…

        Apreciază

        Comentariu de cersipamantromanesc | 10/08/2013

    • Daca ma uit bine la tine, vad o femeie de serviciu la un spital care se crede…doctor ! :))

      Apreciază

      Comentariu de cersipamantromanesc | 03/09/2013 | Răspunde

  11. Auziti ce vizitati voi la Budapesta e o capitala splendida si curata stati acasa in Bucuresti si curatito mai bine ca nu arata a capitala…va place sa tot bintuiti in toata europa ca nomazi…stabilitiva odata si daca va iubiti tara aveti grija de ea ca pe vremea Dacilor era atit de mica ca teritoriu ca era numai moldova si oltenia actuala fara ARDEAL NICI ACUMA NU ATI FI NICI IN ACEASTA POZITIE AMARITA DIN UE NICI N-ARSTI NIMENI CA EXISTA rominia

    Apreciază

    Comentariu de Adela | 05/08/2013 | Răspunde

    • Stupiditati mai mari ca astea pe care le-ai debitat , mai greu de auzit !…Ce-ar fi sa nu te mai lansezi lozinci iredentiste cucoana ?

      Apreciază

      Comentariu de cersipamantromanesc | 05/08/2013 | Răspunde

    • Mai inteligento … Unde ai invatat tu istorie si mai ales de la cine ? Pe centurile Italiei de la tiristi maghiari ? Herodot spunea acu cateva mii de ani despre DACI ca ERAU si SUNT cei mai viteji dintre TRACI. De aia neamu vostru de rupti in cur de prin stepele mongoleze nu au reusit nici dupa 1000 de ani sa ne stramute de aici. Iar despre marimea teritoriului DACIEI tot istoricii vremii o definesc ” se întindea de la vest la est, de la lacul Constance – Elveţia de azi şi până dincolo de Nipru „. Daca pui compasu si calculezi e putin mai mare decat cacatu vostru de imperiu al sfantului peste. Daca v-am permis atat amar de timp toate nemerniciile voastre nu este pentru ca suntem slabi ci pentru ca suntem puternici si generosi. Dar cu naparcile nu poti sa fii generos pt ca te musca cand te astepti mai putin. Sa fereasca Dumnezeu sa apucati sa ne cunoasteti cu adevarat. Au fost si altii pe la noi, mai mari decat voi si au cam plecat cu coada intre picioare. Sa nu plecati voi cu capurile rostogolindu-se.

      Apreciază

      Comentariu de Hampartun Pilipauteanu | 24/05/2014 | Răspunde

      • Nu se prea intelege cine te-a suparat si ce ai vrea sa spui…Poti fi mai explicit,sau dai din gura doar asa,ca sa-ti treaca timpul ?
        Cu cine te certi dumneata si care e problema ta in legatura cu acest articol, in care se vorbeste de campania Armatei Romane in Ungaria in 1919,nu despre Dacia si istoria ei ?

        Apreciază

        Comentariu de cersipamantromanesc | 24/05/2014

  12. AUZI …..TOATA LUMEA ARE LIBERTATE LA CUVINT…IN FANATISMUL TAU RASIST SOVIN…asa se chiama malatia ta e o boala cronica care se trateaza cu indiferenta ….scuze am impresia ca ti-au crescut floci pe limba….DEPILEAZA-TE!!!!!

    Apreciază

    Comentariu de Adela | 09/08/2013 | Răspunde

  13. politica reactionara sovina si iredentista pornit de la politicienii romani impotriva ungurilor astea sint teori …si pentru asta sinteti platiti?de acea nu are poporul ce manca.DE PRICEPUT NU TARE PRICEP CA SINT GREU DE CAP”SCRIU FOARTE BINE IN 5 LIMBI NU CA TINE IN O SINGURA LIMBA.PROBABIL ESTI DIN PARTIDUL „romania mare”sinteti fanatici de sovini si mai vorbiti voi de unguri…mai bine v-ati petrece timpul liber cu lucruri si fapte folositoare pentru omenire

    Apreciază

    Comentariu de Adela | 12/08/2013 | Răspunde

    • Incearca sa nu te pierzi in supozitii care nu au nici o legatura cu subiectul articolului.

      In plus,se vede ca ai dificultati cu exprimarea in limba romana ( ex: „de priceput nu tare pricep”!!).

      Uite ca nu am absolut nici o legatura cu nici un partid,asa ca las-o mai moale cu insinuarile lipsite de baza…

      Apreciază

      Comentariu de cersipamantromanesc | 13/08/2013 | Răspunde

    • Zici ca taticul matale era moldovean ? Tu ce esti ?

      Apreciază

      Comentariu de cersipamantromanesc | 13/08/2013 | Răspunde

      • Da, Adela, ne sunt frați de sânge, dar inamici. Nu mai au picătură de sânge de turci-khazari. Sunt frați români care s-au făcut că au uitat limba strămoșească pentru a nu-și pierde capul.

        Creștinismul lor e unul impus cu sabia care taie și încovoaie, iar nu cu demnitatea capetelor noastre tăiate care mărturiseau pe Hristos, care n-are nici bice ale Tatălui nici vicari care să-i plătească drept mercenari care să se cheme „maghiari” (ogri).

        Cum spun armânii care au fost izgoniți de ogri din Panonia, ca pastores romanorum, de li s-au furat și semnele, și icoanele, și răboajele, răvașele și Evangheliile scrise pre limba lor, și caii, „Blestem mare s’hibă-n casă, cari di limba lor ș-alasă ! Car’ ș-alasă limba lui, arză-n pira focului !

        Dar Domnul n-are bici secuiesc, nici pe Hanul Hunilor printre cei ce-L slujesc ! Armânii sunt frații noștri din dreapta Dunării, din stânga până-n Tatra, Wallachei și WallachInya Podoliei, până la alte ținuturi Ban Serabești și caravlăhiești.

        Ei ne vor recuceri Panonia, fără să verse sânge, că iobagii iobbici sunt faliți, și vor declara cu Gojdu, Șaguna și chiar cinstiții Densușieni greco-catolici „uniați” o autonomie de fapt, istorică, a uscăciunilor de hoți seci (Siculi) ai neamului românesc, într-un „ținut secuiesc” de dincolo de Zidul chinezesc !

        De de ce-s „trei scaune ?” Turcomanii și hoții hunici mâncă din cai cât călăresc, nu stau la masă pe scaun tătăresc… Scaunele sunt acelea care le-ar fi trebuit la capul lor zvântat de vuietul vântului stepelor și pe care nu le-au avut niciodată, întocmai ca astâmpărul să steie și să aibă vreun gând cât măcar o scânteie…

        Apreciază

        Comentariu de irismister | 17/08/2013

  14. Aveti un talent deosebit de a formula fraze…..se zice apa trece si pietrele ramin…nu se schimba nimic nici conceptia nici mentalitatea…NICI CURSUL VIETII…Viata merge inainte…si cum ti-ai facut patul asa dormi

    Apreciază

    Comentariu de Adela | 19/08/2013 | Răspunde

    • Vorbesti mult si spui…NIMIC !~

      Apreciază

      Comentariu de cersipamantromanesc | 20/08/2013 | Răspunde

      • Nu prea se intelege ce doresti d-ta de fapt , conizda scumpa ! Lasand la o parte limba stricata in care scrii,care numai limba romana nu este,observam ca ataci pe toata lumea, sub pretextul ca esti „antirasista’ si preocupata de „binele poporului”.

        Apropos, carui popor ii vrei tu binele si carui popor apartii,pasarica mica si ciripitoare ?

        Apreciază

        Comentariu de cersipamantromanesc | 20/08/2013

  15. Vreau bine la toata omenirea din lume. Urasc persoanele rele care isi urasc semenii indiferent de nationalitate.Apartin muritorilor de rind de pe terra.Scolile care le-am facut in Romania le-am facut si in special la gramatica am avut nota maxima,doar poate viata de multi ani in strainatate a influientat intr-o oarecare masura modul meu de-a exprimar-mi in romaneste.

    Apreciază

    Comentariu de Adela | 22/08/2013 | Răspunde

    • Eu zic sa ramai in strainatate si ti-o strangi bine in jurul gurii.

      Apreciază

      Comentariu de Tudor | 23/08/2013 | Răspunde

    • „limba stricata”?in schimb voi aveti mintea si sufletul stricat…cu falsa „limba ca un fagure de miere”

      Apreciază

      Comentariu de Adela | 29/08/2013 | Răspunde

  16. Gia mi sono anoiata, adesso mi ritiro nell”mio mondo più larga di a vostra l”oscurita a vostro non la soporto,ne meno l”ignoranza e violenza che domina nell”vostro mondo.

    Apreciază

    Comentariu de Adela | 23/08/2013 | Răspunde

    • Unde ai vazut d-ta „rasism”in cele scrise aici, conizda scumpa? D-ta n-ai putina jena sa tot repeti ca o moara stricata aceste ineptii ?

      Apreciază

      Comentariu de cersipamantromanesc | 30/08/2013 | Răspunde

  17. Vorbesti prostii cucoana! Ceva legat de acest articol esti in stare sa spui, sau preferi sa bati campii despre nimicuri ?

    Apreciază

    Comentariu de cersipamantromanesc | 03/09/2013 | Răspunde

  18. Zici ca ne cunoastem ? Imi pare rau, dar printre cunostintele mele nu se numara astfel de persoane ignorante ca tine…Chiar nu ma interesezi ! :))

    Apreciază

    Comentariu de cersipamantromanesc | 03/09/2013 | Răspunde

  19. Nu am timp sa citesc toate prostiile tale,mai ales ca simti nevoia sa te refulezi incercand sa critici, nici tu nu stii ce.
    Nu stii limba romana,dar iti dai cu parerea asupra istoriei poporului roman si te faci de ras vorbind la modul general,fara sa spui nimic concret.
    De acum incolo,daca nu spui precis cu ce nu esti de acord,am sa-ti sterg „interventiile”.Ai inteles?
    Pa!

    Apreciază

    Comentariu de cersipamantromanesc | 20/09/2013 | Răspunde

  20. Totuş mămăliga explodează, amintiţile mai des fraţi români !

    Apreciază

    Comentariu de Pavel Gutu | 15/03/2014 | Răspunde

  21. Reblogged this on Pasarea Phoenix Remixed & co.

    Apreciază

    Comentariu de Alexandru Nădăban | 17/03/2014 | Răspunde

  22. Nu-i o nautate cele relatate subsemnatul inca din anii Scolii Primare am invatat desi se instaurase comunismul ca in 1919 trupele romane au eliberat Budapesta si toata Ungaria de adepti comunistilor respectiv de trupele acestora conduse de Bela Kun, dar sa nu se uite ca tot trupele romane au eliberat si ocupat Budapesta si in anii 1944 – 1945, asa ca daca intram a treia oara in capitala Ungariei nu se va mai agata de Palatul Parlamentului o opinca ori doaua ci eventual o pereche de bocanci.

    Apreciază

    Comentariu de Cismariu | 17/03/2014 | Răspunde

  23. revista sàptàmànalà „Miroir” din Franta din 1916 a scris foarte frumos despre armata romànà si au publicat si cateva fotografii.O sa incerc sa scanez articolul, pozele si le voi publica!

    Apreciază

    Comentariu de angi | 20/03/2014 | Răspunde

    • Mi-ar face placere sa vad si eu acele poze. Poate imi veti da si linkul blogului pe care le veti publica.Multumesc.

      Apreciază

      Comentariu de cersipamantromanesc | 21/03/2014 | Răspunde

  24. te-ai nascut roman? , vb in mortii tai romaneste, te-ai nascut ungur, si vrei pamant dute-n pula mea la bozgorii tai in ungaria, si iatii morti-n pula singur!!!!!!!

    Apreciază

    Comentariu de Mihai Daniel Valceanu | 21/03/2014 | Răspunde

  25. stiam toate acestea si complectez ca si in al doilea rasboi mondial tot armata romana a eliberat Budapesta, dar referinduma la primul rasboi mondial mai bine nu-i elibera si sa-i fi last dracului ca au instaurat pe corcitura care printre altele avea si sange romanesc si numele lui adevarat era Horton Mihai si s-a nascut si trait in Cluj c a poi sa devina HORTI MICLOS. A scapat ca prin urechile acului ca era pe lista criminalilor de rasboi din primul mare rasboi.

    Apreciază

    Comentariu de Cismariu | 22/03/2014 | Răspunde

  26. frumos articolul. imi pare rau ca a durat atat de mult pana l-am gasit. felicitari

    Apreciază

    Comentariu de GrasuB | 24/05/2014 | Răspunde

  27. • Prima mare conflagrație mondială se încheiase la 11 noiembrie 1918. Totuși, la 16 mai 1919 Armata Roșie Ungară a atacat forțele Cehoslovaciei, iar la 20 iulie a atacat trupele române cantonate pe Tisa (până la acest moment, Consiliul Suprem Aliat de la Paris tratase regimul comunist de la Budapesta cu o toleranță pe care istoricii o pot explica ”foarte greu”!). Regele Ferdinand, prin Înaltul Decret nr.372 din 5 februarie 1920 i-a conferit generalului, investit în 1930 – mareșal, Constantin Prezan, Ordinul Mihai Viteazu, clasa I, pentru ”competența cu care a dat – chiar pe câmpul de luptă – directive în calitate de Șef de Stat-Major al Înaltului Comandament și care a avut drept rezultat înfrângerea desăvârșită a maghiarilor precum și ocuparea Budapestei în anul 1919”.

    Apreciază

    Comentariu de Matache VOICU | 26/05/2014 | Răspunde

  28. am cucerit budapesta de doua ori . fereasca-i dumnezeu sa mergem a trei oara ca nu mai plecam de acolo si arboram direct drapelul ROMANIEI

    Apreciază

    Comentariu de Decaraiman Tudor Schengen | 26/05/2014 | Răspunde

  29. Nu s-a dat nici o luptă pentru Budapesta, iar Ungaria a fost ocupată parţial de români, cehoslovaci, sârbi şi francezi.Gestul sergentului a fost neispirat deoarece, un localnic s-a apropiat de grupul de soldaţi români spunându-le:”plecaţi de aici măi opincarilor”. De atunci şi până acum şi mii de ani, vom fi batjocoriţi”opincari” de către unguri.De asemenea armata roşie ungară era de fapt o strânsură care s-a dezintegrat repede fugind acasă.

    Apreciază

    Comentariu de Nicu | 10/07/2014 | Răspunde

  30. […] Există pagini din istoria noastră pe care, nu ştiu de ce, le trecem sub tăcere ca pe o ruşine. Să nu zică Europa că am fost imperialişti? Să nu se simtă vecinii jigniţi? Sau, pur şi simplu, dintr-o modestie tembelă? Ne e frică să ne revendicăm sau să repunem în discuţie personalităţi remarcabile ale ştiinţei şi culturii. Ne este frică să ne impunem valorile. Avem vestigii pe care alţii le-ar căuta cu lupa, ca să-şi încropească un strop de identitate, avem eroi care au dat tonul istoriei în Europa… Una din paginile de glorie a fost anul 1919 când, într-un timp record, armata română a cucerit Ungaria, pentru a o elibera. Armata bolşevică ungară a lui Bela Kun, coordonată direct de la Moscova (Lenin tocmai mutase capitala aici), a fost realmente zdrobită, iar vechiul guvern ungar a fost reinstalat. Regele Ferdinand, dintr-o nobleţe exagerată, nu a permis armatei să arboreze drapelul românesc pe clădirea Parlamentului de la Budapesta, aşa cum ar fi fost îndreptăţit să facă orice învingător. A făcut-o în schimb sergentul Iordan (un oltean zănatec) care a cocoţat, în vârful catargului, deasupra drapelului maghiar, o opincă găurită. Budapesta a fost eliberată de armata română pe 4 august 1919. Este o dată pe care ungurii nu o vor sărbători niciodată. Ar vrea s-o uite, deşi a fost ziua eliberării lor. Războiul dintre România regala şi Ungaria bolşevică începea în noaptea de 15 spre 16 aprilie 1919, când Divizia 6, Divizia 38 de husari, Divizia de secui şi gărzile roşii maghiare atacau, la Ciucea şi Ţigani, posturile înaintate ale armatei romane. Contraofensiva română a atins în patru zile zona Munţilor Apuseni şi apoi linia râului Tisa. La Oradea români, unguri, germani şi slovaci „întâmpina pe români cu flori şi cu strigăte de bucurie, scoase în limba lor”, scria Nicolae Iorga, pentru că i–au salvat de bolşevici. La 30 aprilie şi 1 mai, trupele române au ajuns la Tisa pe întreaga lungime a frontului, reuşind să facă joncţiunea cu trupele cehoslovace în zona Csap–Munkacs. Cu toate acestea, pe 20 mai 1919, armata bolşevică a Ungariei reuşea să ocupe întreaga Slovacie. Următoarele atacuri ale armatei bolşevice maghiare s-au desfăşurat conform planurilor lui Lenin, care preconiza declanşarea la scară europeană a unor mari demonstraţii muncitoreşti pentru apărarea Ungariei bolşevice. La 19 spre 20 iulie 1919, armata ungară a atacat armata româna, reuşind s-o respingă până la Oradea. A avut loc o contraofensivă fulgerătoare şi, dupa şapte zile de lupte crâncene, trupele române se apropiau de Budapesta. La 3 august 1919, patru escadroane de roşiori, comandate de colonelul Rusescu, au pornit spre Budapesta unde au ajuns spre seară. Istoriografia a consemnat data eliberării Budapestei de bolşevism ca fiind 4 august 1919, ziua în care generalul Mărdărescu a primit defilarea trupelor române în capitala Ungariei. Cum au pus românii opinca pe Parlamentul din Budapesta (din însemnările generalului Marcel Olteanu) … Şi au intrat trupele noastre în Budapesta la începutul lunii august 1919. Palatul Parlamentului maghiar a fost pus sub paza unui pluton de vînători. Şeful gărzii de la intrarea principală era sergentul Iordan, un oltean de la Craiova, potrivit de stat, negru, uscat şi foarte vioi. Deasupra palatului a văzut Iordan cum fîlfîia în vînt flamura ungurească – roşu-alb-verde. Faptul acesta nu l-a supărat prea tare, dar nici nu i-a plăcut… Dîndu-şi capela pe ceafă şi scărpinîndu-se după ureche şi-a zis: “Să dau jos steagul unguresc şi să pun fanionul de la companie?… Asta ar şti şi madama de la popota domnilor ofiţeri s-o facă”… “Dar am să chibzuiesc în aşa fel ca să rămînă de pomină şi să fie şi talpa României răzbunată…” Zis şi făcut. Chemînd pe căprarul Bivolaru, s-au suit în norii Budapestei şi au coborît steagul în lungul sforii, drept la jumătatea steajerului şi, luînd apoi opinca răsuflată a căprarului, s-a urcat ca un pui de urs şi a pus-o drept căciulă în capul steajerului, lăsîndu-i nojiţele s-atîrne-n vînt. Şi aşa a fîlfîit multă vreme în cerul Budapestei steagul maghiar cu opinca românească deasupra lui… “Cine oare să fi făcut această tragică glumă? – îmi zise tovarăşul meu de preumblare, domnul Ferency, un distins avocat pe care îl cunoscusem în metropola maghiară; şi zicînd, îmi arătă cu mîna priveliştea originală şi neaşteptată, care oprea în drum şi întorcea capetele şi altor trecători, ca fiind cel mai caracteristic şi ironic simbol al îngrozitoarei realităţi, al catastrofalei prăbuşiri a unui organism orgolios şi despotic, tocmai sub călcîiul acelui organism pe care ţinuse genunchiul de fier atît amar de vreme, pe care întotdeauna l-a considerat nevrednic de lumina soarelui şi de care totuşi o viaţă-ntreagă s-a temut”… “Cine oare să fi dat vîntului şi să fi ilustrat cu atîta măiestrie şi atît de dureros dezastrul iremediabil al regatului Sfîntului Ştefan?”, mai rosti domnul Ferency, cu privirea tristă, pierdută în văzduh, întrebînd parcă cerul unguresc, dezolant de senin în ziua aceea. Apoi se întoarse cu privirea spre mine, şi deşi nu mai zicea nimic, am înţeles că ar vroi o lămurire. Îmi era milă de el, căci era un om distins la simţire. “Mă voi interesa, domnule doctor”, îi zisei cu o nuanţă de înduioşare şi, apropiindu-mă de santinelă, îi spusei să strige pe şeful gărzii. “Este chiar acolea, domnule general”, îmi răspunse vînătorul mic şi îndesat, încordîndu-se şi făcînd cu capul un gest despre cheiul Dunării. – Cum îl cheamă? – Don sergent Iordan. – Dar tu ştii cine a dat ordin de s-a aciuat opinca ceea deasupra steagului unguresc? – Da, domnule general, chiar don sergent a dat ordin azi dimineaţă şi tot dînsul a şi executat ordinul… acum stă de un ceas acolo să vadă ce-o să zică lumea şi tot în cer se uită ca să îndemne şi pe alţii… Mă-ntorc puţin spre stînga şi nu departe zăresc un sergent şi un căprar, care, fără să mă bage în seamă, gustau cu frenezie roadele isprăvii lor – ilustraţia magistrală a unui moment istoric. Priveau cînd la trecătorii enervaţi şi sanchii, cînd la opinca impertinentă, şi pe feţele lor tuciurii şi asprite de viforul vremilor se lămurea cea mai desăvîrşită satisfacţie. Păreau nişte inspiraţi şi nişte draci geniali. Întreaga oaste românească, întreaga naţie mi s-au părut că se oglindesc în aceşti doi zdrenţăroşi, sublimi chiar prin gradul de perfecţiune la care poate ajunge o zdreanţă… De-aş fi fost singur! O! i-aş fi privit ceasuri întregi fără să mă satur… Şi, poate, i-aş fi luat de gît şi i-aş fi sărutat! Dar… le-am făcut semn să se apropie şi, arătînd domnului Ferency pe sergent, i-am zis încet, foarte încet: “Acesta este glumeţul, care fără o intenţie răutăcioasă, desigur, şi cu toată naivitatea unui poznaş, te-a făcut poate să suferi”… Şi domnul Ferency, scăldîndu-şi ochii între genele-i umede, mi-a replicat cu adîncă melancolie: – Dacă din sufletul şi mintea unui simplu ţăran ca acesta s-a desprins o asemenea poznă, atunci nu mă mir că sînteţi aci! În după-amiaza aceleiaşi zile, m-am îndreptat din nou spre Palatul Parlamentului. Mă simţeam dator faţă de Iordan; trebuia să-i dau ceea ce în faţa durerii domnului Ferency, nu i-am putut da. L-am chemat – era nedespărţit de Bivolaru -, mi-a povestit cum i-a dat în gînd şi cum a înfăptuit isprava lui. L-am lăudat şi mi-am plimbat mîna mult pe faţa lui suptă şi radioasă şi i-am dat un pachet de ţigări regale. Şi nu ştiu cum, m-am pomenit că iau de nas pe căprarul Bivolaru, care se tot apropia de mine şi pe care, cu cît îl priveam, cu atît mai mult punea stăpînire pe firea mea. Era mic de statură, faţa îi era smeadă şi foarte pîrlită de soare şi vînt; în fundul capului purta nişte ochi mici, căprui şi scăpărători. Avea dinţi mărunţi, albi şi frumoşi, şi peste buza arsă de frigurile ostenelilor abia mijea o mustaţă roşcovană -, un vulpoi de Mehedinţi. Purta capelă pe sprînceană, iar în ce priveşte îmbrăcămintea părea înfăşurat cu totul într-un covor de petice, căruia expresia lui îi dădea ceva din prestanţa unor odăjdii de samurai japonez fanatic. O crestătură adîncă îi stăpînea obrazul stîng şi alta mai lată se răsfăţa pe gît sub urechea dreaptă; mai în sus de mînă, pe antebraţul stîng, se zărea o cicatrice respectabilă… L-am întrebat unde a fost rănit. Mi-a răspuns cu naivitate şi scurt: “Peste tot, domnule general”. Şi desfăcînd repede o moletieră, mi-a arătat o rană de schijă, abia vindecată, la pulpa dreaptă; apoi, descheind singurul nasture pe care îl mai avea la veston, puse degetul pe o dîră de baionetă în lungul coastelor din dreapta care se vedea în întregime printre cele cîteva şuviţe de pînză destrămată ce alcătuiau cămaşa lui Bivolaru. Şi era gata să-mi mai arate, dar l-am întrerupt: “Bine, bine… văd că eşti crestat ca un răboj; dar unde ai căpătat rănile? În ce lupte?…” Şi iarăşi cîntecul lui: “Peste tot, domnule general. În Carpaţi, la Răşinari, la Olt, la Siret, la Oituz şi chiar pe Tisa în aprilie, că eu, domnule general, am fost poate în patruzeci de atacuri mari şi, în adevăr, eu sînt răbojul isprăvilor regimentului nostru… pe mine sînt crestate toate de la 1916 încoace… şi nu mă las nici mort!…” – Ei şi acum îţi pare bine că făcurăm România Mare şi că faci de gardă, tu, căpraru Bivolaru de la Mehedinţi, tocmai aci la Budapesta? Şi el, încordîndu-se şi privindu-mă soldăţeşte drept în lumina ochilor, îmi răspunse sfătos şi cu mîndrie: – E lucru mare, domnule general… Dar… am auzitără că mai e şi o Vienă!… Acestui nebun în toate minţile, acestui prototip al zdrenţelor noastre glorioase de la 1917, care îşi da seama perfect pînă unde se poate întinde fiziceşte România Mare, nu-i intra totuşi în cap că numai pentru ce vedea s-a ostenit el şi atîţia au albit meleagurile cu oasele lor. El, Bivolaru, sinteza neamului său, elegant la simţire şi la gîndire, fără să poată exprima, înţelegea totuşi numai una: “faima şi duhul românesc cît mai departe, şi peste România-Mare, România spirituală, România fără hotare”. General Marcel Olteanu IMAGINI DIN CAMPANIA ANULUI 1919 Articolul complet in puteti citi pe https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2011/06/01/o-istorie-putin-cunoscuta-1919-armata-romana-a-c… […]

    Apreciază

    Pingback de O istorie putin cunoscuta – 1919 : Armata română a cucerit Ungaria, pentru a o elibera. | Diaspora TV | 07/04/2015 | Răspunde

  31. Superb!!!
    Mulţumesc pentru acest articol şi respect celor ce l-au scris. Aceste adevăruri ale istoriei neamului nostru este musai să fie în manualele pruncilor noştri. Oare cât mai trebuie suportată „gloata” cozilor de topor, ce nu ne dau dreptul la informare?
    Pe când copii mei vor putea să studieze din manuale în care astfel de adevăruri să fie la loc de cinste?
    Eu cred că astea sunt întrebări care ar trebui să macine zi şi noapte gândul şi mentalitatea celor ce decid în patria mea.

    Apreciază

    Comentariu de ionelslavu | 05/12/2015 | Răspunde

  32. Bravo, asa se scrie istoria, ca pe vremea comunistilor. Berthelot nici nu exista în poveste, nu-i asa?

    Apreciază

    Comentariu de Lucky Luke | 06/12/2015 | Răspunde

    • După semnarea tratatului preliminar de pace de la Buftea cu Puterile Centrale, personalul Misiunii Militare franceze a fost nevoit să părăsească România, la 10 martie 1918, ajungând în Franța în luna mai 1918, după o călătorie de două luni prin Rusia.
      Acum incearca sa gandesti, chiar daca ti-e greu, cam ce rol ar fi putut avea generalul Berthelot in distrugerea Ungariei comuniste de catre armata romana. :)

      Apreciază

      Comentariu de cersipamantromanesc | 06/12/2015 | Răspunde

  33. Dupá ce Va dat Vouá fárá nici un drept Transilvania, voi mai vroiati si rázboi.

    Apreciază

    Comentariu de Mindegy | 06/12/2015 | Răspunde

    • CINE zici tu ca a dat Transilvania „fara nici un drept”su CUI ? Se pare ca habar nu ai ce a fost si de cate ori a fost nevoie sa ocupe romanii Budapesta pentru ca Transilvania sa-si regaseseasca locul in Romania.
      Cat despre drepturile romanilor asupra Transilvaniei,tu sa afli mai intai cati romani traiesc in aceasta provincie dintotdeauna si daca nu cumva ungurii si-au parasit tara lor din Asia, ca sa se aseze aici.

      Mai invata !

      Apreciază

      Comentariu de cersipamantromanesc | 07/12/2015 | Răspunde

    • Greşeşti în totalitate Mindegy, Transilvania ne-am luat-o înapoi de la cei ce ne-au furat-o! Însăşi denumirea ei „Trans – Silva” adică „Peste – Pădure” este un cuvânt din limba latină care nu are nimic de a face cu maghiara.
      Pe dealtă parte, studiile de astăzi în paleogenetică moleculară îmi întăreşte convingerea că rădăcina preponderentă a neamului românesc este majoritară din gintă Traco-Geto-Dacică. Iar pentru ştiinţa dumitale ar trebui să şti că Transilvania a fost cuib de regi şi împăraţi Traco-Geto-Daci încă înaintea apariţiei naţiei maghiare pe Tera. Şi tot în timpul istoric, NOI ROMÂNII v-am împrumutat lideri şi regi de excepţie … ex Iancu de Hunedoara, regent al Ungariei o bună perioadă de timp, Matei Corvin fiul principelui transilvănean Iancu de Hunedoara, devine şi rege al Ungariei …etc. Ce părere aveţi de Ladislau?

      Apreciază

      Comentariu de ionelslavu | 07/12/2015 | Răspunde

  34. Intr-adevar o pagina istorica mai putin cinoscuta.Dupa parerea istoricilor ocidentali armata romana a eliberat Ungaria si de cateva sute de locomotive

    Apreciază

    Comentariu de andi chira | 07/12/2015 | Răspunde

    • Pot sa spun ca Armata Romana a rechizitionat si numeroase telefoane din Ungaria.Poate nu stiati, dar in timpul conflictelor majore, orice armata practica pe teritoriul inamic RECHIZITIILE de materiale care pot sluji efortului de razboi.
      Asa au procedat si armatele germana si austro-ungara in teritoriile romanesti ocupate dupa 1916, inclusiv in Bucurestiul ocupat, cand au rechizitionat grane,carne, sau obiecte din cupru si alte metale neferoase, lemn, carburanti etc.
      Care armata s-ar fi retinut sa nu foloseasca pentru deplasari rapide de trupe, materiale strategice, alimente sau vagoanele si locomotivele capturate de la inamic ? Acuzatiile de genul celor pe care le-ati formulat dv.apartin pur si simplu propagandei antiromanesti.

      Apreciază

      Comentariu de cersipamantromanesc | 07/12/2015 | Răspunde

  35. Intr-o Europa care se vrea Uniune si fara garduri ar cam fii fimpul sa trecem peste amintirile din copilarie.

    Apreciază

    Comentariu de Alin | 07/12/2015 | Răspunde

    • Păi dacă Europa se vrea Uniune, atunci să ţină cont şi de „amintirile din copilărie” pentru că altfel nu va rezista în timp! Peste anumite adevăruri nu poţi trece aşa aiurea, fără a le conştientiza şi acolo unde este cazul a veni cu soluţii bune…

      Apreciază

      Comentariu de ionelslavu | 08/12/2015 | Răspunde

  36. Reblogged this on Elenamerlan’s Blog.

    Apreciază

    Comentariu de elenamerlan | 30/03/2016 | Răspunde

  37. Nu cred ca mai e alt neam care sa se ridice de atatea ori din cenusa.Aflat la raspantia celor trei imperii, care ne au sacrificat pentru interesele lor. Astazi avem istorici, oameni politici de decizie care,parca, au gura legata,de parca apara interesele strainilor. Nu mai sunt patrioti si cei care sunt, nu sunt luati in seama.O spun cu convingere ca in regimul trecut educatia patriotica era foarte activa.

    Apreciază

    Comentariu de Ariel | 04/08/2016 | Răspunde

    • Armata romana a pierdut in 1918 bucurestiul,a pierdut tezaurul,vezi pacea de la bucuresti,7 mai 1918,a capitulat neconditionat…. in 1919, austro ungaria capitulase! astea sunt faptele care conteaza………..armata romana nu era singura in ungaria! Armata romana intodeauna,chiar si acum,nu este si nu era singura undeva…………… este alaturi de…………..restul sunt povesti romantate!

      Apreciază

      Comentariu de nrista2000 | 23/08/2016 | Răspunde

      • D-ta zici ca in 1919 armata romana nu era singura in Ungaria ?
        Ce alte armate mai luptau atunci cu fortele comuniste ale lui Kun Bela, dupa stiinta d-tale ?

        Apreciază

        Comentariu de cersipamantromanesc | 24/08/2016

  38. Din pacate in zilele noastre acei soldati de legenda au pierit oadata cu mandria nationala. La tara nu vei mai gasi acei tarani harnic, arsi de munca, ci doar niste umbre cu creierele pline de alcool la prima ora a diminetiiasteptand ajutoarele sociale luate din fondul de pensii, ca sa „inchida caietul”” si sa poata bea din nou pe datorie pana la alocatiile copiilo. Iar la oras… mai rau! Doamne ocroteste-i pe romani, ca ei nu mai sunt in stare!

    Apreciază

    Comentariu de Mirela | 17/09/2016 | Răspunde

  39. Pentru ca maine e ziua nationala … LA MULTI ANI ROMANI, LA MULTI ANI ROMANIA !!! Pentru ziua de 4 august 1919, sunt mandru ca sunt roman …

    Apreciază

    Comentariu de Iulian | 30/11/2016 | Răspunde

  40. Si ungurii ne bat si omoara sportivii..Handbalisti Romani …Un neam rau fara scrupule …Mai sunt minoritati in tara asta dar toti sunt pasnici ..nu au pretentii nu se comporta violent ..nu sfideaza legile Romaniei ..Oare nu au in arhivele armatei lor faptele Romanilor ?????1919

    Apreciază

    Comentariu de Oprea iovan | 23/05/2017 | Răspunde


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: