IAR AUZIM DESPRE ASA – ZISUL „IMPERIALISM ROMANESC”?
UN IMPERIU NUMIT ROMÂNIA …
Dacă tot am auzit atâtea definiţii absurde pentru România, de ce nu ar fi posibilă şi asta? Mai ales că nu este chiar o noutate. România bagă Basarabia în traistă şi invadează Ucraina! Deci are porniri imperiale. O astfel de reacţie mi-a provocat dialogul unui parlamentar rus cu Traian Băsescu în sala Consiliului Europei de la Strasbourg. “Clasa politică românească intenţionează să anexeze Moldova pentru a deveni mai mare”, a încercat să întrebe Iuri Nikiforovici Solonin, un parlamentar din Rusia. “România nu are experienţa anexării altor state”, a căzut răspunsul ca o schijă.
Chiar cu riscul de a-i supăra pe mulţi fiindcă trecem printr-o perioadă grea, pot afirma că preşedintele român a prins o zi bună. A fost spontan şi s-a descurcat excelent în corul iredentiştilor. Dar să fii rus şi să acuzi, fără să clipeşti, o ţară chinuită, ca România, de porniri imperiale, mi se pare uluitor. Pot fi doar două explicaţii: ori omul are mintea lisă, ori este un ticălos.
Tertium non datur!
Prima variantă se exclude din start fiindcă Iuri Nikiforovici Solonin este decan al Facultăţii de filozofia culturii de la Sank-Petersburg şi membru al Consiliului Federaţiei Ruse. Prin urmare, este un om educat. Nu se poate să nu fi citit opiniile unor academicieni sovietici, care pun semnul egalului între termenii “moldovean – român”.
A doua variantă este mai plauzibilă. Atitudinea lui Solonin se înscrie în aceeaşi partitură a calomniilor nefondate la adresa României. Uni politicieni şi ziarişti ruşi – nu toţi – au pornit o adevărată campanie contra noastră. Ca pe vremea lui Stalin, deşi Medvedev a recomandat abandonarea stalinismului. Dacă în urmă cu 4-5 ani, veneau unii ruşi până la Bucureşti să ne unim cu cele 6 judeţe din R. Moldova, acum reacţia este furibună şi la polul opus: România “înghite”, “absoarbe” Moldova!
Dacă vom privi atent la ceea ce se întâmplă în regiune, vom înţelege mai bine situaţia. Pe timpul lui Viktor Iuşcenko, Rusia începea să se resemneze cu pierderea Ucrainei. Încerca să atragă bunăvoinţa României ca să-şi menţină trupele de ocupaţie pe Nistru, într-un şah permanent la Kiev. Şi nu numai. Promisiunea de nuntă în Crimeea cu Viktor Ianukovici le-a redat ruşilor speranţa că nu e totul pierdut, că vor putea reface Uniunea. Cam de-atunci au început şi atacurile contra României.
Sigur că este o inepţie invazia noastră spre est şi oriunde. Noi ne aflăm în NATO şi nu facem ce ne taie capul. Nici calitatea de membri ai Uniunii Europene nu ne permite mai mult. Dar propaganda neostalinistă rusă trebuie să ţină treaz focul urii contra românilor în regiune. La nevoie, se foloseşte şi de obsesiile ungurilor. A mai făcut-o. Cu asemenea mentalitate, nu se mai poate construi o relaţie modernă între două state. Nici autistul cel mai retardat din Basarabia nu mai vede în România un pericol.
Dacă noi ne interesăm de soarta conaţionalilor noştri din Basarabia, din Herţa şi din nordul Bucovinei, din Serbia sau din Grecia, din Macedonia sau din Ungaria, înseamnă că ţara noastră are pretenţii teritoriale faţă de aceste ţări? “Vom întreprinde demersuri în vederea recunoaşterii statutului de minoritate românească pentru aromâni, vlahi, istroromâni şi meglenoromâni”, a spus Traian Băsescu la Strasbourg.
Atena, pregăteşte-te, noi venim!
Într-un adevărat studiu militar, publicat de revista “Nezavisimoe Voennoe Obozrenie”, colonelul Valeri Alexeevici Panov demonstrează cât de uşor ar putea România să invadeze Ucraina! Chiar dacă se contrazice într-un aklt paragraf: nici împreună cu Bulgaria, România nu ar putea face faţă Ucrainei.
Iată probă de raţionament:
“După cum se ştie, pe 23 august 1939, a fost semnat aşa-numitul pact Moltov-Ribbentrop, care practic a separat sferele de influenţă ale Germaniei şi Uniunii Sovietice în Europa. Urmarea acestui document a fost aderarea ţărilor baltice la URSS, intrarea Ucrainei de Vest şi Belorusiei de Vest în componenţa Ucrainei sovietice şi a Belorusiei sovietice şi crearea a unui nou stat european – Moldova sovietică (1940).
(Moldova sovietică nu a fost niciodată “stat european” – nota mea).
După al Doilea Război Mondial, la URSS au revenit Basarabia, Bucovina de Nord şi raionul Herţa.
(Herţa nu a fost chiar niciodată în componenţa Rusiei ţariste sau a Uniunii Sovietice – nota mea).
România a transferat Uniunii Sovietice Insula Şerpilor (ca insulă) din Marea Neagră şi o parte din Delta Dunării, printre care insulele Maican, Ermakov şi o serie de insuliţe fără denumire, botezate în onoarea victoriei URSS asupra Japoniei – “Kurile”. Astăzi, insula Maican a devenit o atracţie pentru România. Dar, după sentinţa Curţii Internaţionale instituţiile diplomatice ale Ucrainei şi României au făcut schimb de declaraţii, a devenit evident că episodul Insulei Şerpilor, discuţiile despre apartenenţa Insulei Maican şi a altora nu este decât o “operaţiune de acoperire”: principalul obiectiv al României este Delta Dunării…
Ucraina nu are ce contrapune forţelor militare româneşti de pe Dunăre. Flota ei actuală de pe Dunăre are două nave vechi, iar unităţi militare nu există. Astfel, pentru români, drumul spre Odessa este deschis. Stanislav Borisenko, fostul primar al oraşului Izmail, este convins că ameninţarea României la adresa suveranităţii Ucrainei este reală. Nu e pentru prima oară când spune că Ucraina riscă să piardă regiunea de la Dunăre dacă Kievul nu acordă atenţia cuvenită unei importante regiuni strategice”.
Dar, desigur, alături de Rusia, Ucraina se va putea apăra de turbaţii din România…
Sursa: ARENA md.
Autor: Viorel Patrichi
Germania este preocupata de problematica zonei transnistrene si negociaza direct cu guvernul Rusiei viitorul acestei regiuni.
Comisarul pentru drepturile omului si ajutor umanitar din cadrul Guvernului federal al Germaniei, Markus Loning (foto) a fost pus la curent cu situatia actuala a jurnalistului basarabean de origine armeana Ernest Vardanean, arestat, judecat si condamnat abuziv si ilegitim la 15 ani inchisoare de catre regimul nerecunoscut de la Tiraspol.
Partea romaneasca din cadrul grupului de bloggeri si ziaristi din intreaga lume, aflat la Berlin in cadrul unui program al MAE german, respectiv Vlada Ciobanu de la Chisinau si Victor Roncea de la Bucuresti, a solicitat mai multor oficiali germani de rang inalt sa faca tot ce le sta in putinta pentru a-l elibera pe jurnalistul Ernest Vardanean dar si pe Ilie Cazac, condamnat aberant la 14 ani de temnita, in cadrul aceleiasi operatiuni sfidatoare la adresa institutiilor europene si euro-atlantice.
In acest context s-a subliniat faptul ca, in urma sentintei CEDO privind Grupul Ilascu, de situatia nerespectarii drepturilor omului in Transnistria se face vinovata Federatia Rusa, condamnata de Curtea de la Strasbourg si pusa sa plateasca despagubiri pentru fostii detinuti politici inchisi ilegal pana la 15 ani, Ilie Ilascu, Andrei Ivantoc, Tudor Popa si Alexandru Lesco.
Comisarul pentru drepturile omului si ajutor umanitar, Markus Loning, a afirmat la reuniunea desfaurata vineri la sediul Ministerului Afacerilor Externe al Germaniei, ca va lua in considerare toate detaliile oferite despre acest caz mai ales ca Angela Merkel, Cancelarul german, este preocupata de problematica zonei si, in aces sens, din cate cunoaste, negociaza direct cu Guvernul Rusiei in ce priveste viitorul Transnistriei.
Sursa: Blogul Victor Roncea, corespondenta din Berlin
Poetul roman moldovean Vasile Alecsandri a scris o dedicaţie specială pentru Puşkin: „Tu n-ai fost cal arab, ci porc!”
Poetul si omul politic Vasile Alecsandri
Daca vorbim de Puşkin şi Basarabia, vă voi prezenta câteva citate din marele „prieten al românilor moldoveni”, cel care „ne-a onorat pământul prin faptul că l-a călcat în picioare”. Menţionez că am utilizat ca sursă cartea istoriului Ion Iachim – Istoria expansionistă a Rusiei, editura Opera Magna.
Sunt bine-cunoscute aventurile şi viaţa uşoară cărora se dedase rusul în compania unei tabere de ţigani nomazi de care a dat acesta în zona satului Dolna, unde, apropo, i se oferise conacul boierului moldovean Ralli, la 1821.
Anume această perioadă l-a determinat să scrie poemul Ţiganii prin intermediul căruia s-a avut grijă ca în toată uniunea să se propage mesajul greşit conform căruia moldovenii sunt de fapt nişte ţigani nomazi. Cine să fie de vină, altul decât însuşi poetul, că firea sa nu i-a permis să vadă altceva în Basarabia decât ţigani cu modul lor de viaţă specific?
Aşadar,iata ce scria Puşkin într-o epistolă către Baratânski:
Sia pusnnaia strana
Sveaşcena dlea duşi poăta:
Ona Derjavinâm vospeta
I slavoi russkoiu polna.
Adică, această ţară pustie e sfântă pentru sufletul de poet pentru că a fost cântată de Derjavin şi-i aureolată de slava rusească.
După cum se poate observa, nu specificul culturii locale l-a fascinat pe Puşkin, ci tot amprenta pe care şi-a imaginat el că a lăsat-o imperiul ţarist asupra noastră.
Şovinismul velicorus al poetului s-a manifestat deplin şi prin următoarele versuri:
Sredi neistovâh ţâganoc
Ia kak Orfei sredi vachanoc,
V crugu cochetoc moldovanoc
Pojalui bog mejdu bolvanoc.
Zato mej grustnâh moldovan –
Ne dani v ovraghe livinom,
Vernee lev mej obezian –
Ia cac arabschii „Arzaman”
V smirennom tabune oslinom.
Pe scurt, Puşkin se vede pe sine, între moldovencele cochete, aidoma unui zeu printre imbecile, iar printre moldovenii trişti el e aidoma unui leu printre maimuţe, ori aidoma unui armăsar arab într-o herghelie smerită de măgari. „O krasa moldavskih dur”, se exprima într-o altă operă rusul. Nimic nou…
Peste un anumit timp, versurile de mai sus au ajuns şi la regele poeziei româneşti, Vasile Alecsandri, care i-a răspuns pe măsură, după cum urmează:
Fiind mai negru ca ţiganii,
Ce-ai tot cerşit la noi cu anii?
Tu, cel primit cu dor de sus,
Nici bogdaproste nu ne-ai spus.
Cu dar de pâine şi de sare,
Cu vin din valea noastră mare
Te-am ospătat, dar tu în zori,
Râzând, te-ai scârnăvit în flori.
Apoi prin codri de milenii
Ai tot umblat, râzând alene,
Ei, vezi, atunci pun mâna-n foc:
Tu n-ai fost cal arab, ci porc!
Consider că orice comentariu este de prisos…
Bustul lui Puskin din Gradina Publica de la Chisinau
E necesar sa mentionam ca mama lui Pușkin, Nadejda (Nadja) Ossipovna Hannibal (1775–1836) a fost fiica lui Ossip Abramovich Gannibal (1744–1807) și a soției acestuia, Maria Alekseievna Pushkina, iar bunicul ei patern, adică străbunicul lui Pușkin, un paj ridicat în rang de către Petru cel Mare, a fost Abram Petrovici Gannibal, născut în Eritreea (Africa).
Prin publicarea poeziei sale «Volnost» Puskin si-a atras urgia atotputernicului tar Nicolae I, care l’a pedepsit cu deportarea in Basarabia o pedeapsa mult mai usoara decat exilul in Siberia , fiindca Basarabia nu-i nicidecum Siberia urata si rece.
Partea smulsa din trupul Moldovei, n-a facut de ras vestita ospitalitate a moldovenilor,iar pe pamantul ospitalier al Basarabiei, A.S. Puskin n’a simtit decat dragoste si caldura.
S’a intamplat ca acest cantaret al libertatii, sa fie fata la prima faza de inrobire a unui popor subjugat de «Marea Rusie»din care facea parte si A.S. Puskin, care o iubea, ca fiu al ei.
Sursa: Tudor Cojocaru