CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Istoricul Mircea Dogaru: Ucraina, romanii si “moldovenii”

ISTORIA IMNULUI NATIONAL AL ROMANIEI

Luand in serios misiunea incredintata de Politburo al Partidului bolsevic de la Moscova, de slavizare (rusificare) rapida a romanilor, prin etapa tranzitorie de “moldovenizare”, “Ucraina” declara din 1924 existenta pe teritoriul sau a doua categorii de romani: primii, pastrand intreaga cerbicia neamului se recunosc ROMÅNI, ceilalti, bolsevizatii, colaborationistii sau cei proveniti din stimulatele casatorii mixte, se recomanda “moldoveni”.

 Mai exista o categorie aparte, circa 4.500 de suflete, traind ca in Evul Mediu timpuriu in creierii Carpatilor impaduriti, in satele Mirke (Mircea, 1.500 persoane) si Poroskovo (3.000), in raioanele Velyky Berezin si Perecin, la 35 km N si, respectiv, 45 km N-E de Ujgorod, descoperiti intamplator in 1999, carora “ucraintii” le zic “voloki” sau “loscarini”, care stiu ca vorbesc “rumaneste”, dar au uitat cum ii cheama.

Si care, in contact prin 1980 cu prima “cutie care vorbeste” adusa de un soldat, fiu al satului “Poroscova”, din Afganistan, adica un radio cu tranzistori, invartind butoanele au constatat ca sunt unii care vorbesc asa ca ei.
Drept care au plans de bucurie, si-au cantat “horele” lor (“Toata lumea are neamu/Numa’ io’ pe nime’ n’amu/Toata lumea are tara/Numa’ Noi ca canii-afara” etc.) si au decretat intr-un glas ca ei fac parte din poporul care se cheama…”Radio Bucuresti”!

 

Fișier:Flag of Moldova.svg
Drapelul R.Moldova

Iar noi stim de-atatia ani despre existenta, nu in Matto-Grosso, ci in centrul geografic al Europei, a acestor romani pierduti in mileniul I, fara electricitate, fara biserica, fara scoala si nu atragem atentia lumii civilizate asupra genocidului cultural la care sunt supusi de catre urmasii furilor de pamant romanesc!

La o suprafata de 603.700 km2 (mixtura de pamanturi rusesti, poloneze, lituaniene, romanesti si tatarasti), “Ucraina” declara, la recensamantul din 1989, o populatie de 51.452.000 locuitori, din care “ucraineni” 37.419.000 si rusi 11.356.000, romanii inscriindu-se cu 460.000 (135.000 romani si 325.000 “moldoveni”).

Epurare etnica sistematica

In 2001, in urma “repatrierilor” si a emigrarilor in Occident, declara 48.240.902 locuitori din care 37.541.693 “ucraineni”, desi vorbitori de limba “ucraineana” erau doar 31.970.728, inclusiv 9.367 de declarati “romani” si 27.775 de “moldoveni”. In randul celor peste 100 de etnii atestate, rusii numarau in 2001 – 8.334.000 de suflete, bielorusii – 275.800, bulgarii – 204.600, ungurii – 156.600, polonezii – 144.100, evreii – 103.600, armenii – 99.900, grecii – 91.500, tiganii – 47.600, azerii – 45.200, gruzinii – 34.200, germanii – 33.300, gagauzii – 31.900 etc.

 Doua etnii beneficiau de un tratament aparte, dispunand de cate doua categorii fiecare: tatarii, indicati cu 248.200 suflete in Crimeea si 73.300 in rest (total 321.500), si romanii, care totalizau 409.600 de suflete: 151.000 ca romani si 258.600 ca “moldoveni”.

O scadere de la 460.000 la 409.600 in 12 ani, in conditiile in care s-au “repatriat” zeci de mii de romani deportati, era mai mult decat dubioasa, astfel incat, in diferitele regiuni ale “Ucrainei” au inceput sa apara intrebari. Comentand cifra de 32.100 romani rezultata pentru regiunea Transcarpatia, spre exemplu, publicistul Ion Huzau se intreba in numarul din 1 februarie 2003 al publicatiei oficiale “republicane” de limba romana “Concordia”: “Unde sunt romanii din Grusevo-Peri, Teaciv, Bedeu, Ujgorod, Beregovo? Sunt multe semne de intrebare referitor la numarul romanilor din raionul Rahiv – doar 10,5 mii de persoane.

Or, conform datelor noastre neoficiale, acest numar este inregistrat numai in Apsa de Mijloc si Biserica Alba. Unde sunt cei din Vodita-Plaiut, Apsa-de-Sus, Velichii Bycikiu etc.?”

Democratia postbolsevica

Pe urmele “romanilor disparuti” a pornit, apeland la sprijinul tuturor organizatiilor cultural-artistice romanesti, singurul deputat pe care l-au avut romanii (1994-2002) in Rada Suprema de la Kiev, ales normal, in baza legii, de catre obste, bataiosul lider Ion Popescu.

Fişier: Flag of Ukraine.svg
  Drapelul Ucrainei

Un drum anevoios, pe care pasea cu discretie, din 1990, profesorul Gheorghe Gorda, din Regiunea Cernauti, disident cu domiciliul “fortat” in Voloca, cel care, vizitand ca turist toate localitatile romanesti din Ucraina, inainte de 1940, si-a publicat rezultatul cercetarii in lucrarea “Oul pascal sau Mahna lui Mahna” (Timisoara, 1999), o oda inchinata ultimului cazac roman care a infruntat “ciuma rosie” in Razboiul civil – Nestor Mahno (Mahna).

Concluziile deputatului Ion Popescu au fost uluitoare. Cifra reala a romanilor, cu tot cu “moldoveni”, era in 2001 de 508.700, “ucrainenii” ascunzand circa 100.000 deoarece, traind in zone compacte, depaseau, local, procentul de 20% cerut de punctul 8 al Cartii europene a limbilor minoritare sau regionale, fapt ce ar fi atras niste drepturi impuse de bilingvismul zonal.
Si aceasta in conditiile in care Romania a impus inscriptionarea bilingva in localitati in care minoritarii sunt sub 1% (ex. Sibiu), iar celor 61.000 de “ucraineni” declarati pe teritoriul sau le-a oferit, prin “discriminare pozitiva”, reprezentare in Parlament si, numai in 2003, prin organizatia lor (“Uniunea Ucrainenilor”), un ajutor de 17 miliarde lei.

Sa mergem insa pe urmele romanilor rasariteni, bastinasi in “Ucraina”, de la vest de Carpati, botezati astazi “ucraineni”, spre Nistru si dincolo de Nistru, coborand pe Bug si Nipru spre “Marea cea Mare” a batranilor nostri domni si sa vedem cat de “impliniti” sunt sub noua “democratie” de ocupatie, postbolsevica.

04/04/2011 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , | 5 comentarii

UN STUDIU SOCIOLOGIC DESPRE CAT DE MULT II SUPORTA ROMANII PE UNGURI.VIDEO: Szomorú Vasárnap / Gloomy Sunday

STUDIU: Cît de mult îi suportă românii pe unguri?

 

Potrivit unui studiu realizat de Institutul Român de Evaluare şi Strategie (IRES), 64% dintre români au o părere bună despre maghiari şi numai 18% nu-i privesc pe unguri cu ochi buni. Chiar dacă 83% dintre cetăţenii români ar accepta colegi de muncă maghiari, numărul celor care nu ar vrea să vadă picior de politician ungur în faţa locului a ajuns la 52%, în timp ce doar 46% consideră firească prezenţa lor în structurile politice.

 Cu toate acestea, numai 25% dintre cei intervievaţi ştiu cine e noul preşedinte al UDMR, în timp ce 67% n-au nici cea mai mică idee.

Majoritatea celor care au răspuns întrebărilor din chestionarele IRES ştiu foarte bine ce s-a întîmplat la Miercurea Ciuc, cînd Csibi Barna l-a spînzurat pe Avram Iancu, şi cred că aceasta poate afecta relaţiile dintre România şi Ungaria.

 

 

Sursa: Foaia Transilvana.ro

 

 

04/04/2011 Posted by | PRESA ROMANEASCA | , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

VIDEO: DOWN IN MEXICO

04/04/2011 Posted by | MUZICA | , , , , , , , | Lasă un comentariu

%d blogeri au apreciat: