CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

VIDEO: TANGO

01/04/2011 Posted by | DIVERTSMENT | , , , , | Lasă un comentariu

DE 1 APRILIE, PARTIDUL POPORULUI A FOST INTERZIS. Dan Diaconescu a rămas fără partid

 

Curtea de Apel Bucuresti a respins inscrierea Partidului Poporului, formatiunea politica lansata de patronul OTV, Dan Diaconescu.

Tribunalul spune nu . Dan Diaconescu, rămas fără Partidul Poporului. Înregistrarea, respinsă

Jurnalistul Dan Diaconescu nu mai are partid. Curtea de Apel Bucureşti a dat vineri decizie definitivă de respingere a acţiunii de înregistrare a acestei formaţiuni politice. Instanţa a admis  astfel contestaţiile formulate de Cojocaru Constantin, Partidul Popular şi Asociaţia Românilor Sinceri.

Decizia tribunalului vine într-un moment delicat pentru Diaconescu. Fidelii şi susţinătorii săi urmau să vină duminică la Bucureşti pentru a lua parte la lucrările unui aşa zis Congres Extraordinar al partidului Poporuluzi, unde urma să se dezbată politica şi paşii viitori ai acestei formaţiuni.Curtea de Apel Bucureşti a decis vineri admiterea contestaţiilor formulate de Cojocaru Constantin, Partidul Popular şi Asociaţia Românilor Sinceri împotriva înfiinţării formaţiunii lui Dan Diaconescu.

 Cererea de înregistrare ca formaţiune politică a fost respinsă, sentinţa pronunţată în şedinţa publică din 1 aprilie având caracter irevocabil.

Cel căruia îi datorează Diaconescu acest eşec este chiar fostul său partener politic, Cojocaru Constantin. Moşit ca o formaţiune menită să susţină candidatura lui Dan Diaconescu la Cotroceni şi  instalarea lui Cojocaru ca premier (sic!), paternitatea Partidului Poporului a fost rapid disputată de cei doi după răcirea relaţiilor şi apariţia unor divergenţe în anul 2010. “Tandemul” destrămat a început să se bată şi pe listele de semnături strânse pentru înregistrarea noului partid la tribunal.
 
Cojocaru a depus o contestaţie la tribunal împotriva demersului lui Diaconescu, motivând că el este cel îndreptăţit să înfiinţeze un partid cu această denumire şi nu Dan Diaconescu.

Cererea de înregistrare a fost depusă şi înregistrată de  avocaţii lui Diaconescu în 26 august 2010, la Tribunalul Bucureşti. Acţiunea de înregistrare a partidului a venit după ce Dan Diaconescu a declarat, în 25 iunie 2010, la eliberarea sa din detenţie, în dosarul în care este acuzat de şantaj, că va intra în politică şi că va înfiinţa un partid. El şi-a motivat decizia prin faptul că arestarea sa ar fi fost motivată politic. 

În 29 noiembrie 2010, Tribunalul Bucureşti a admis cererea de înfiinţare a Partidului Poporului, respingând contestaţiile Partidului Popular şi Asociaţiei Românilor Sinceri.
 

Decizia a fost contestată la Curtea de Apel Bucureşti de Partidul Popular şi Asociaţia Românilor Sinceri. Vineri, instanţa a admis contestaţia şi a respins cererea de înfiinţare a Partidului Poporului.Cu decizia definitivă de respingere în buzunar, Cojocaru a anunţat triumfător de pe scările Curţii de Apel că luni va relua demersurile pentru crearea acestei formaţiuni prin organizarea unui comitet de conducere propriu, din care Dan Diaconescu nu va face parte.

 
De cealaltă parte, Diaconescu pare decis să ignore decizia Curţii şi să o trateze ca cel mult un impediment temporar. El avea programată pentru ziua de duminică, întrunirea, la Bucureşti, a unui Congres Extraordinar al Partidului Poporului, unde trebuia adoptată linia politică şi căile de urmat pe viitor.



Decizia este definitiva si irevocabila, informeaza Realitatea TV si Newsin.Dan Diaconescu s-a declarat surprins de decizia instantei.”Nici noi nu stim de ce a fost respinsa. Au hotarat sa il desfiinteze sau sa il interzica”, a comentat Dan Diaconescu la Realitatea TV, vizibil intristat de decizia instantei.Jurnalistul a reamintit ca formatiunea sa politica are deja sute de sedii in intreaga tara, mii de membri si 9 procente in sondaje.Dan Diaconescu a mai subliniat ca impotriva partidului sau au fost facute 56 de cereri de interventie, „un numar record”, si a sustinut ca piedicile i-ar fi fost puse de „reprezentantii actualei puteri”.”Vom lupta in ilegalitate!”, a mai declarat Dan Diaconescu, adaugand ca cea mai probabila solutie politica pentru el va fi sa lupte ca independent.

Dan Diaconescu anuntase, pe 25 iunie 2010, imediat dupa ce a fost eliberat din arestul Politiei Capitalei, in urma deciziei Tribunalului Bucuresti in dosarul in care era acuzat de santajarea unui primar din judetul Arad, ca va intra in politica si va infiinta Partidul Poporului.

Sursa: ziare.com , impactnews.ro

01/04/2011 Posted by | POLITICA | , | 3 comentarii

IN UNGARIA NATIONALISMUL PROMOVAT DE PRIMUL MINISTRU VIKTOR ORBAN DOMINA VIATA POLITICA A ACESTEI TARI

Pudapest, le 15 mars 2011. Lors de la commémoration de la révolution hongroise de 1848.

Budapesta, 15 martie 2011. La ceremonia de comemorare a Revoluţiei de la 1848 din Ungaria.

Pe 15 martie, maghiarii au comemorat revoluţia lor liberala de la 1848,dar in acest an imaginea istorica a revoluţionarului Kossuth s-a estompat in fata  obiectivelor nationaliste ale prim-ministrului Viktor Orbán.

Cu un pahar de şampanie şi cu paşaportul Republicii Ungare în mână, douăzeci de ceangăi [minoritate maghiara din România) au acum  cetăţenie dublă. Erau imbracati in hainele lor tradiţionale si cei mai multi aveau  lacrimi in ochi.Nimic surprinzător, dar aceşti oameni vin din adâncurile trecutului si nu doar din cauza  miilor de kilometri pe care au trebuit să  ii parcurga din regiunea lor de bastina  moldo-română,  în care ei trăiesc de o mie de ani.

Legea Orbán cu privire la cetăţenie [adoptata în mai 2010] este generoasa: ea conţine o clauză care prevede în mod excepţional,ca ceangăii beneficia de excepţia conform careia  este suficient sa fie  justificata originea maghiară a lor, cu numele  părinţilor şi bunicilor si  cu un simplu certificat de naştere .”Bruxelles, nu dictează comportamentul nostru „Budapesta este toleranta cu verii săi îndepărtati.

 Ei au jurat  cu totii loialitate fata de  noua lor patrie Ungaria, sa  o serveasca si sa o  apere.Înainte de a primi  jurământul ceangăilor, primul-ministru Viktor Orbán, s-a adresat unei mulţimi de mai mult de douăzeci de mii de oameni: „Noi, ungurii de aici, am jurat să nu fim din nou  sclavi „.

Fiecare a inteles semnificaţia acestor cuvinte din  proclamatia  premierului,care a marcat  a 163 -a aniversare  a revoluţiei anti-habsburgice din 15 martie 1848. Părinţii  Revoluţiei din Ungaria au obligat atunci guvernatorul imperial să accepte  cele douăsprezece cereri inaintate de revoluţionarii maghiari, inclusiv libertatea presei şi abolirea cenzurii.

 

„Jurământul din 15 martie a angajat Ungaria. Aceasta înseamnă că fiecare a jurat  sa apere fiecare maghiar, si impreuna ne vom apăra.”



Orbán a folosit pe deplin simbolismul  revolutiei din martie: „În conformitate cu jurământul  nostru, noi nu am acceptat  Dictatul  Vienei din 1848 si ne-am  opus  Moscovei  în 1956 şi in 1990. Astăzi, nu vom permite nimănui să dicteze o linie de la Bruxelles. „

 

Un nume nou, o nouă Constituţie.

În ajunul acestui discurs al lui Orbán, partidele din guvernul de coaliţie au înaintat Parlamentului un proiect de reformă constituţională, deja numit „Constituţia de Paşti” – care doreste  să simbolizeze renaşterea naţiunii maghiare.Republica Ungară va fi numita  Ungaria.

Partidul Fidesz al lui  Viktor Orbán, în ciuda consternarii exprimate de opoziţia de stânga, a declarat  ca aceasta Constituţie nu va fi doar rezultatul  reflecţiilor venite de la politicieni , ci va reflecta  dezideratele întregii naţiuni. Cu câteva săptămâni în urmă, a fost trimis un chestionar tuturor gospodariilor  din Ungaria,  pentru a se pronunta in privinta unui numar de  douasprezece intrebari .

Aproximativ 800.000 de maghiari au răspuns deja, iar răspunsurile acestora vor fi procesate în timp record, pentru că noua Constituţie trebuie să fie aprobată de Parlament la jumătatea lunii aprilie  şi, bineînţeles, va fi semnata  solemn de către preşedintele republicii Pál Schmitt, a doua zi de Paşti.  

Sunt pusi în cauză vecinii Ungariei

Toate acestea ar putea fi doar o afacere pur interna dar, cu toate acestea, „Ungaria, ghidata de idealul naţiunii maghiare, cu responsabilitate pentru toţi maghiarii care trăiesc în străinătate”, se extinde departe de Budapesta. Iar statele vecine nu vor fi încântate că Ungaria se declara  responsabila  pentru cetăţenii maghiari din vecinatatea  sa.

Noua Constituţie este suspectată ca se doreste a fi a naţiunii maghiare ca un întreg si ca, prin urmare, ea  presupune  garantarea drepturilui de vot  maghiarilor  proaspat naturalizati care trăiesc în străinătate si care sunt  de acum cetateni ai Ungariei.

 Conform unor  surse mass-media, anumite disensiuni  persistă în interiorul partidului Fidesz.De asemenea,Proiectul de Constituţie reînvie terminologia veche a Ungariei imperiale. De exemplu, Curtea Supremă de Justiţie ar trebui să ia numele Curie, asa cum era in timpul Imperiului.

Budapesta este omniprezentă printre maghiarii din Slovacia.

Prim-ministrul ungar a recunoscut pentru prima oară că a vrut să acorde dreptul de vot  maghiarilor care trăiesc în străinătate, noteaza  Hospodarske Noviny . Este „cel mai natural mod de a reuni  maghiarii  din toate ţările”, a declarat la sfarsitul lunii martie Viktor Orbán.

Béla Bugár, lider al minorităţii maghiare din Slovacia, considera la rândul său  că această propunere ar servi guvernului  maghiar pentru a „implica minoritatea maghiara din  Slovacia  în dezbaterile politice maghiare” .

 Partidul său a reuşit până acum să modifice legislaţia care anula cetăţenia  slovacă, maghiarilor care solicitau  paşaportul maghiar. 

Ban AndrejMartin Hanus

Sursa: Le Monde

01/04/2011 Posted by | PRESA INTERNATIONALA | , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

%d blogeri au apreciat: