DE 1 APRILIE, PARTIDUL POPORULUI A FOST INTERZIS. Dan Diaconescu a rămas fără partid
Curtea de Apel Bucuresti a respins inscrierea Partidului Poporului, formatiunea politica lansata de patronul OTV, Dan Diaconescu.
Tribunalul spune nu . Dan Diaconescu, rămas fără Partidul Poporului. Înregistrarea, respinsă
Jurnalistul Dan Diaconescu nu mai are partid. Curtea de Apel Bucureşti a dat vineri decizie definitivă de respingere a acţiunii de înregistrare a acestei formaţiuni politice. Instanţa a admis astfel contestaţiile formulate de Cojocaru Constantin, Partidul Popular şi Asociaţia Românilor Sinceri.
Decizia tribunalului vine într-un moment delicat pentru Diaconescu. Fidelii şi susţinătorii săi urmau să vină duminică la Bucureşti pentru a lua parte la lucrările unui aşa zis Congres Extraordinar al partidului Poporuluzi, unde urma să se dezbată politica şi paşii viitori ai acestei formaţiuni.Curtea de Apel Bucureşti a decis vineri admiterea contestaţiilor formulate de Cojocaru Constantin, Partidul Popular şi Asociaţia Românilor Sinceri împotriva înfiinţării formaţiunii lui Dan Diaconescu.
Cererea de înregistrare ca formaţiune politică a fost respinsă, sentinţa pronunţată în şedinţa publică din 1 aprilie având caracter irevocabil.
Cel căruia îi datorează Diaconescu acest eşec este chiar fostul său partener politic, Cojocaru Constantin. Moşit ca o formaţiune menită să susţină candidatura lui Dan Diaconescu la Cotroceni şi instalarea lui Cojocaru ca premier (sic!), paternitatea Partidului Poporului a fost rapid disputată de cei doi după răcirea relaţiilor şi apariţia unor divergenţe în anul 2010. “Tandemul” destrămat a început să se bată şi pe listele de semnături strânse pentru înregistrarea noului partid la tribunal.
Cojocaru a depus o contestaţie la tribunal împotriva demersului lui Diaconescu, motivând că el este cel îndreptăţit să înfiinţeze un partid cu această denumire şi nu Dan Diaconescu.
Cererea de înregistrare a fost depusă şi înregistrată de avocaţii lui Diaconescu în 26 august 2010, la Tribunalul Bucureşti. Acţiunea de înregistrare a partidului a venit după ce Dan Diaconescu a declarat, în 25 iunie 2010, la eliberarea sa din detenţie, în dosarul în care este acuzat de şantaj, că va intra în politică şi că va înfiinţa un partid. El şi-a motivat decizia prin faptul că arestarea sa ar fi fost motivată politic.
Decizia a fost contestată la Curtea de Apel Bucureşti de Partidul Popular şi Asociaţia Românilor Sinceri. Vineri, instanţa a admis contestaţia şi a respins cererea de înfiinţare a Partidului Poporului.Cu decizia definitivă de respingere în buzunar, Cojocaru a anunţat triumfător de pe scările Curţii de Apel că luni va relua demersurile pentru crearea acestei formaţiuni prin organizarea unui comitet de conducere propriu, din care Dan Diaconescu nu va face parte.
Decizia este definitiva si irevocabila, informeaza Realitatea TV si Newsin.Dan Diaconescu s-a declarat surprins de decizia instantei.”Nici noi nu stim de ce a fost respinsa. Au hotarat sa il desfiinteze sau sa il interzica”, a comentat Dan Diaconescu la Realitatea TV, vizibil intristat de decizia instantei.Jurnalistul a reamintit ca formatiunea sa politica are deja sute de sedii in intreaga tara, mii de membri si 9 procente in sondaje.Dan Diaconescu a mai subliniat ca impotriva partidului sau au fost facute 56 de cereri de interventie, „un numar record”, si a sustinut ca piedicile i-ar fi fost puse de „reprezentantii actualei puteri”.”Vom lupta in ilegalitate!”, a mai declarat Dan Diaconescu, adaugand ca cea mai probabila solutie politica pentru el va fi sa lupte ca independent.
Dan Diaconescu anuntase, pe 25 iunie 2010, imediat dupa ce a fost eliberat din arestul Politiei Capitalei, in urma deciziei Tribunalului Bucuresti in dosarul in care era acuzat de santajarea unui primar din judetul Arad, ca va intra in politica si va infiinta Partidul Poporului.
Sursa: ziare.com , impactnews.ro
IN UNGARIA NATIONALISMUL PROMOVAT DE PRIMUL MINISTRU VIKTOR ORBAN DOMINA VIATA POLITICA A ACESTEI TARI
Budapesta, 15 martie 2011. La ceremonia de comemorare a Revoluţiei de la 1848 din Ungaria.
Cu un pahar de şampanie şi cu paşaportul Republicii Ungare în mână, douăzeci de ceangăi [minoritate maghiara din România) au acum cetăţenie dublă. Erau imbracati in hainele lor tradiţionale si cei mai multi aveau lacrimi in ochi.Nimic surprinzător, dar aceşti oameni vin din adâncurile trecutului si nu doar din cauza miilor de kilometri pe care au trebuit să ii parcurga din regiunea lor de bastina moldo-română, în care ei trăiesc de o mie de ani.
Legea Orbán cu privire la cetăţenie [adoptata în mai 2010] este generoasa: ea conţine o clauză care prevede în mod excepţional,ca ceangăii beneficia de excepţia conform careia este suficient sa fie justificata originea maghiară a lor, cu numele părinţilor şi bunicilor si cu un simplu certificat de naştere .”Bruxelles, nu dictează comportamentul nostru „Budapesta este toleranta cu verii săi îndepărtati.
Ei au jurat cu totii loialitate fata de noua lor patrie Ungaria, sa o serveasca si sa o apere.Înainte de a primi jurământul ceangăilor, primul-ministru Viktor Orbán, s-a adresat unei mulţimi de mai mult de douăzeci de mii de oameni: „Noi, ungurii de aici, am jurat să nu fim din nou sclavi „.
Fiecare a inteles semnificaţia acestor cuvinte din proclamatia premierului,care a marcat a 163 -a aniversare a revoluţiei anti-habsburgice din 15 martie 1848. Părinţii Revoluţiei din Ungaria au obligat atunci guvernatorul imperial să accepte cele douăsprezece cereri inaintate de revoluţionarii maghiari, inclusiv libertatea presei şi abolirea cenzurii.
„Jurământul din 15 martie a angajat Ungaria. Aceasta înseamnă că fiecare a jurat sa apere fiecare maghiar, si impreuna ne vom apăra.”
Orbán a folosit pe deplin simbolismul revolutiei din martie: „În conformitate cu jurământul nostru, noi nu am acceptat Dictatul Vienei din 1848 si ne-am opus Moscovei în 1956 şi in 1990. Astăzi, nu vom permite nimănui să dicteze o linie de la Bruxelles. „
Un nume nou, o nouă Constituţie.
În ajunul acestui discurs al lui Orbán, partidele din guvernul de coaliţie au înaintat Parlamentului un proiect de reformă constituţională, deja numit „Constituţia de Paşti” – care doreste să simbolizeze renaşterea naţiunii maghiare.Republica Ungară va fi numita Ungaria.
Partidul Fidesz al lui Viktor Orbán, în ciuda consternarii exprimate de opoziţia de stânga, a declarat ca aceasta Constituţie nu va fi doar rezultatul reflecţiilor venite de la politicieni , ci va reflecta dezideratele întregii naţiuni. Cu câteva săptămâni în urmă, a fost trimis un chestionar tuturor gospodariilor din Ungaria, pentru a se pronunta in privinta unui numar de douasprezece intrebari .
Aproximativ 800.000 de maghiari au răspuns deja, iar răspunsurile acestora vor fi procesate în timp record, pentru că noua Constituţie trebuie să fie aprobată de Parlament la jumătatea lunii aprilie şi, bineînţeles, va fi semnata solemn de către preşedintele republicii Pál Schmitt, a doua zi de Paşti.
Sunt pusi în cauză vecinii Ungariei
Toate acestea ar putea fi doar o afacere pur interna dar, cu toate acestea, „Ungaria, ghidata de idealul naţiunii maghiare, cu responsabilitate pentru toţi maghiarii care trăiesc în străinătate”, se extinde departe de Budapesta. Iar statele vecine nu vor fi încântate că Ungaria se declara responsabila pentru cetăţenii maghiari din vecinatatea sa.
Noua Constituţie este suspectată ca se doreste a fi a naţiunii maghiare ca un întreg si ca, prin urmare, ea presupune garantarea drepturilui de vot maghiarilor proaspat naturalizati care trăiesc în străinătate si care sunt de acum cetateni ai Ungariei.
Conform unor surse mass-media, anumite disensiuni persistă în interiorul partidului Fidesz.De asemenea,Proiectul de Constituţie reînvie terminologia veche a Ungariei imperiale. De exemplu, Curtea Supremă de Justiţie ar trebui să ia numele Curie, asa cum era in timpul Imperiului.
Budapesta este omniprezentă printre maghiarii din Slovacia.
Prim-ministrul ungar a recunoscut pentru prima oară că a vrut să acorde dreptul de vot maghiarilor care trăiesc în străinătate, noteaza Hospodarske Noviny . Este „cel mai natural mod de a reuni maghiarii din toate ţările”, a declarat la sfarsitul lunii martie Viktor Orbán.
Béla Bugár, lider al minorităţii maghiare din Slovacia, considera la rândul său că această propunere ar servi guvernului maghiar pentru a „implica minoritatea maghiara din Slovacia în dezbaterile politice maghiare” .
Partidul său a reuşit până acum să modifice legislaţia care anula cetăţenia slovacă, maghiarilor care solicitau paşaportul maghiar.
Ban Andrej – Martin Hanus
BINE ATI VENIT !
Eu, iubite cetitoriule, nicăirea n-am aflatŭ nici un istoric, nici latin, nici leah, nici ungur, şi viiaţa mea, Dumnezeu ştie, cu ce dragoste pururea la istorii, iată şi pănă la această vârstă, acum şi slăbită. De acéste basne să dea seama ei şi de această ocară. Nici ieste şagă a scrie ocară vécinică unui neam, că scrisoarea ieste un lucru vécinicŭ. Cândŭ ocărăsc într-o zi pre cineva, ieste greu a răbda, dară în véci? Eu voi da seama de ale méle, câte scriu. Făcutu-ţ-am izvod dintăiaşi dată de mari şi vestiţi istorici mărturii, a cărora trăiescŭ şi acum scrisorile în lume şi vor trăi în véci. Şi aşa am nevoit, să nu-mi fie grijă, de-ar cădea această carte ori pre a cui mână şi din streini, carii de-amăruntul cearcă zmintélile istoricilor. Pre dânşii am urmat, care vezi în izvod, ei pavăţa, ei suntŭ povaţa mea, ei răspundŭ şi pizmaşilor neamului acestor ţări şi zavistnicilor. Putérnicul Dumnezeu, cinstite, iubite cetitoriule, să-ţi dăruiască după acéste cumplite vremi anilor noştri, cânduva şi mai slobode veacuri, întru care, pe lângă alte trebi, să aibi vréme şi cu cetitul cărţilor a face iscusită zăbavă, că nu ieste alta şi mai frumoasă şi mai de folos în toată viiaţa omului zăbavă decâtŭ cetitul cărţilor. Cu cetitul cărţilor cunoaştem pe ziditoriul nostru, Dumnezeu, cu cetitul laudă îi facem pentru toate ale lui cătră noi bunătăţi, cu cetitul pentru greşalele noastre milostiv îl aflăm. Din Scriptură înţelégem minunate şi vécinice fapte puterii lui, facem fericită viiaţa, agonisim nemuritoriŭ nume. Sângur Mântuitorul nostru, domnul şi Dumnezeu Hristos, ne învaţă, zicândŭ: Čńďèňŕèňĺ ďèńŕíiŕ, adecă: Cercaţi scripturile. Scriptura departe lucruri de ochii noştri ne învaţă, cu acéle trecute vrémi să pricépem céle viitoare. Citéşte cu sănătate această a noastră cu dragoste osteneală.
- De toate fericii şi daruri de la Dumnezeu voitoriŭ
- Miron Costin, care am fost logofăt mare în Moldova
Count Flag
CER SI PAMANT ROMANESC 