VIDEO: BOCET PENTRU ION, CEL FĂRĂ DE MORMÂNT
Ion,eroul fără de mormânt
Bocet pentru Ion cel fară de mormânt
de ADRIAN PĂUNESCU
Ioane, Ioane, Ioane, Ioane
Ai murit ca milioane
Ioane trupul ți l-au frânt
Ioane, fără de mormânt.
Ioane, ai murit soldat
Unde te-or fi ingropat
Ca-ți ramase țara oarbă
Sa întrebe-un fir de iarbă.
Unde-i Ion, copilul meu
Care m-a iubit mereu
Care nu s-a dus cu dușii
Care s-a batut cu rușii?
Cine să-mi raspundă, cine
Țarii tale nu-i fu bine
C-au venit oștiri străine
Precum, noaptea nopții vine.
Ne-au scos morții din morminte
Ne-au distrus biserici sfinte
Si apoi ne-au dat pe noi
Cu un secol înapoi.
Și in tine Ioane dragă
Au pus potera sa tragă
Tu te-ai stins netemător
Si privind in ochii lor.
Nu ni-i fapta cât ni-i zisa,
Dar istoria, proscrisa,
Iarași adevar promis-a
De la Nistru pân’ la Tisa…
Uite vremea cum mai trece,
Vine ceasul doisprezece,
Nu putem continua
Fără de Măria Ta,
Nu dorim decât atât:
Sa aflăm numaidecât
Unde ți-i mormântul, Ioane,
Într-atatea milioane,
Vrem sa-ți punem flori pe el
Si umbruță de drapel…
Sa dormi, Ioane, liniștit,
Neamul tău nu a murit!
Nu ni-i fapta cât ni-i zisa,
Dar istoria, proscrisa,
Iarăși adevăr promis-a
De la Nistru pân’ la Tïsa…
DESPRE INTERACTIUNEA DINTRE NATIONALISM SI RELIGIE
Religia, Naţionalismul şi Conflictele
Conflictele urmeaza de multe ori liniile de fractură religioase. Dar e greu să spunem că religia este cauza problemei. Există întotdeauna si alţi factori, cum ar fi diferenţele etnice şi disputele asupra drepturilor funciare. Putem spune ca religia este cauza unorconflicte, sau este doar un spectator nevinovat?
Într-o analiza recenta a datelor rezultate dintr-un sondaj efectuat in 30 de ţări europene , Malina Voicu, sociolog la Universitatea din Bucureşti, România, a descoperit ca oamenii care au spus ca sunt mândri de ţara lor au fost semnificativ mai susceptibili de a fi, de asemenea, religiosi. Conform acestei cercetări, era mult mai probabil ca persoanele care s-au declarat mândre de ţara lor să fie si religioase.Această relaţie a avut loc chiar si dupa cercetarea a numerosi alţi factori care ar fi putut explica diferenţele cauzate de religiozitate, vârstă, sex, educaţie, venit, cult religios, la oameni care trăiesc în tari post-comuniste sau trăiesc într-o ţară săracă. Toţi aceşti factori au fost importanti, dar chiar şi după luarea lor în considerare, s-a vazut ca oamenii religiosi au fost mai naţionalisti .
Dar aceasta nu este intreaga poveste. Cercetatoarea Malina Voicu a observat ceea ce ea numeşte „concentrarea religioasa” si a descoperit că în ţările care sunt dominate de o singură religie, conexiunea dintre naţionalism şi religie este mai puternică. În ţările mai fragmentate din punct de vedere religios, legătura nu era la fel de puternică. Astfel, religia nu duce automat la naţionalism, însă atunci când o naţiune este majoritar de o anumită confesiune, religia si nationalismul se consolidează reciproc.
Ar reiesi ca naţionalismul este o componentă a ceea ce numim religie si ca în anumite condiţii sociale populaţia naţionalistă este atrasă de religie, influenţând-o în consecinţă.
Sociologul roman arată că persoanele care trec prin schimbări sociale rapide încearcă să-şi consolideze identitatea naţională, căutând stabilitate şi o nouă definiţie a sinelui şi a propriei identităţi. Religia intervine oportun, oferind conţinut pentru noua identitate naţională, mai ales dacă acea confesiune deţine o preponderenta religioasa în respectiva ţară; astfel, ea facilitează formarea de grupuri mari care au un potenţial mai mare pentru mobilizarea politică, făcând astfel mai probabil controlul resurselor sale, mai ales când au susţinerea statului.
Surse : Science and Religion Today si oxfordjournals.org
BINE ATI VENIT !
Eu, iubite cetitoriule, nicăirea n-am aflatŭ nici un istoric, nici latin, nici leah, nici ungur, şi viiaţa mea, Dumnezeu ştie, cu ce dragoste pururea la istorii, iată şi pănă la această vârstă, acum şi slăbită. De acéste basne să dea seama ei şi de această ocară. Nici ieste şagă a scrie ocară vécinică unui neam, că scrisoarea ieste un lucru vécinicŭ. Cândŭ ocărăsc într-o zi pre cineva, ieste greu a răbda, dară în véci? Eu voi da seama de ale méle, câte scriu. Făcutu-ţ-am izvod dintăiaşi dată de mari şi vestiţi istorici mărturii, a cărora trăiescŭ şi acum scrisorile în lume şi vor trăi în véci. Şi aşa am nevoit, să nu-mi fie grijă, de-ar cădea această carte ori pre a cui mână şi din streini, carii de-amăruntul cearcă zmintélile istoricilor. Pre dânşii am urmat, care vezi în izvod, ei pavăţa, ei suntŭ povaţa mea, ei răspundŭ şi pizmaşilor neamului acestor ţări şi zavistnicilor. Putérnicul Dumnezeu, cinstite, iubite cetitoriule, să-ţi dăruiască după acéste cumplite vremi anilor noştri, cânduva şi mai slobode veacuri, întru care, pe lângă alte trebi, să aibi vréme şi cu cetitul cărţilor a face iscusită zăbavă, că nu ieste alta şi mai frumoasă şi mai de folos în toată viiaţa omului zăbavă decâtŭ cetitul cărţilor. Cu cetitul cărţilor cunoaştem pe ziditoriul nostru, Dumnezeu, cu cetitul laudă îi facem pentru toate ale lui cătră noi bunătăţi, cu cetitul pentru greşalele noastre milostiv îl aflăm. Din Scriptură înţelégem minunate şi vécinice fapte puterii lui, facem fericită viiaţa, agonisim nemuritoriŭ nume. Sângur Mântuitorul nostru, domnul şi Dumnezeu Hristos, ne învaţă, zicândŭ: Čńďèňŕèňĺ ďèńŕíiŕ, adecă: Cercaţi scripturile. Scriptura departe lucruri de ochii noştri ne învaţă, cu acéle trecute vrémi să pricépem céle viitoare. Citéşte cu sănătate această a noastră cu dragoste osteneală.
- De toate fericii şi daruri de la Dumnezeu voitoriŭ
- Miron Costin, care am fost logofăt mare în Moldova
Count Flag
CER SI PAMANT ROMANESC 