GALERIE FOTO: MAREA SARBATOARE CHINEZEASCA A LAMPIOANELOR
Foto: (Li Feng / Getty Images)
Festivalul Lampioanelor este o zi foarte importantă pentru chinezi. Este sărbătorit an de an cu mult fast în China unde este denumit şi Sărbătoarea Yuanxiao. Termenul are două înţelesuri în limba chineză. Primul se referă la prima noapte cu luna plină dintr-un an. Al doilea înţeles este de natură… gastronomică. Gospodinele prepară pentru ziua respectivă un fel de găluşte din orez lipicios, umplute cu dulceţuri sau gemuri din sâmburi de fructe, alune sau boabe de fasole dulce, uneori chiar şi cu carne. Aceste găluşte, numite în limba chineză „Yuanxiao” sunt albe, rotunde, cu diametrul nu mai mare de 4 cm şi se vând pretutindeni, chiar pe stradă în preajma sărbătorii. Iar în seara când pe cer se conturează prima lună plină a noului an, nu există familie de chinezi care să nu aibă pe masă Yuanxiao aburind.
În seara respectivă străzile sunt pline de oameni ieşiţi să privească lampioanele, mici sau mari, mai simple sau cât se poate de sofisticate, făcute din tot felul de materiale: hârtie, pânză colorată sau chiar din … gheaţă!
Oraşul Harbin, de exemplu, din nord-estul Chinei, este renumit în întreaga lume prin asemenea sculpturi în gheaţă, care atrag numeroşi vizitatori din ţară şi de peste hotare
Ca şi începutul Sărbătorii primăverii, al anului nou chinezesc, şi încheierea acesteia prin Festivalul lanternelor, a adus zeci de mii de oameni în temple, veniţi pentru a se ruga pentru norocul şi prosperitatea întregii familii şi a se bucura apoi, pentru ultima dată în acest an, de focurile de artificii, care au incendiat, literalmente, într-un indescriptibil spectacol multicolor, cerul Beijingului.
Evident, de la masa festivă a fiecărei familii, n-au lipsi tradiţionalele yuan xiao, găluştile dulci din făină de orez, ce reproduc forma lunii pline, pentru procurarea cărora oamenii au stat la cozi impresioanante.
Dar în anul acesta, chiar dacă acesta încheie Sărbătoarea primăverii, ea nu pune capăt sărbătorilor, continuate de îndrăgostiţii care-şi va întîmpina ziua sâmbăta aceasta, inclusiv printr-o nouă înfăţişare, obţinută prin chirurgie plastică, prin care parternerii îşi fac să semene de exemplu, ochii sau nasurile.Această nouă modă în rândul îndrăgostiţilor chinezi include si obiceiul acestora de a oferi partenerei, drept cadou de Valentine`s day, plata unei operaţii estetice.
(REUTERS / Jason Lee)
(REUTERS / Jason Lee)
11 februarie 2011 în Singapore. Aceasta parada este parte a sărbătorii de Anul Nou Chinezesc. (AP Photo / Wong Maye-E)
Dansul dragonului în timpul celebrării Anului Nou Chinezesc în oraş Vina del Mar, laaproximativ 121 km (75 mile) nord-vest de Santiago, Chile la 03 februarie 2011. (REUTERS / Eliseo Fernandez)
Spectatori in Chinatown la parada anuala de Anul Nou pe 06 februarie 2011 în New York City. (Nagle Michael / Getty Images)
Ditan Park din Beijing duminică treisprezece-02-2011. (AP Photo / Guan Han Ng)
Focurile de artificii au explodat in capitala chineză marcand trecerea de la miezul noptii în Anul Nou Chinezesc în Beijing, China, joi trei-02-2011. (AP Photo / Guan Han Ng)
(REUTERS / Nicky Loh)
(AP Photo / Andy Wong)
Anul Nou Chinezesc în Hong Kong 03 februarie 2011. (REUTERS / Siu Tyrone)
(REUTERS / Stringer)
Festivitatile de Anul Nou Lunar în Hong Kong la 04 februarie 2011. (Ed Jones / AFP Imagini / Getty)
La o fabrică de felinare în judeţul Jishan, provincia Shanxi 27 decembrie 2010. (REUTERS / Stringer)
(ChinaFotoPress / Getty Images)
Dansatori de la Opera Gansu în timpul spectacolului de la Teatrul Naţional din Bucureşti, România în noaptea de vineri 11/2/2011. Spectacolul este parte a unui turneu in 50 de ţări si este organizat pentru a sărbători Anul Nou Chinezesc, Anul Iepurelui care a început pe 3 februarie. (AP Photo / Vadim Ghirda)
Chinatown de Anul Nou Lunar, in timpul Paradei de pe 6 februarie 2011 în New York City. (Nagle Michael / Getty Images)
Dansul dragonului de foc, la sărbătorirea Anului Nou Lunar chinezesc din Beijing, China, pe 6 februarie 2011. (REUTERS / Liang Grace)
O femeie aprinde tămâie si se roaga pentru noroc si sanatate în prima zi a Anului Nou Lunar chinezesc la un templu din Wuhu, provincia Anhui, China pe 03 februarie 2011. (REUTERS / Stringer)
Surse :amusing planet si romanian.cri.cn
DE CE VINE JOE BIDEN LA CHISINAU ?
Aşadar, Joseph Biden va sosi la Chişinău în ziua 11 martie 2011. Încă niciodată, de la proclamarea independenţei încoace, un vicepreşedinte american nu a călcat teritoriul Republicii Moldova. Vom asista, deci, la o premieră absolută. Nu-i de joacă.
Gulliver în Ţara Piticilor
Înaltul oficial american dă curs invitaţiei primite în ianuarie 2010 din partea premierului Vlad Filat cu ocazia vizitei acestuia la Washington. Privită din acest unghi, sosirea lui Biden se constituie într-un succes diplomatic incontestabil al actualei guvernări de la Chişinău.
Totuşi, vizitele liderilor unor puteri mondiale într-o ţară mică trebuie să aibă o motivaţie extraordinară. Ele nu au cum fi întâmplătoare. Întâlnirile la nivel înalt între americani, chinezi, britanici, ruşi sau francezi sunt, desigur, o normă. Însă călătoria lui gulliver în tara piticilor este mai curând o excepţie decât o regulă.
De ce Joe Biden, de bună seamă, vine anume la Chişinău? De ce, în treacăt fie spus, nu face o escală şi la Kiev? Sau la Minsk? Că-i tot un drum? Ca să răspundem la aceste întrebări, haideţi să analizăm mai întâi contextul politic în care se va desfăşura vizita.
Punctul nodal al voiajului
Vicepreşedintele SUA va poposi în capitala Republicii Moldova în cadrul unui turneu care mai prevede vizite în Finlanda şi Federaţia Rusă. Este limpede că punctul nodal al voiajului va fi Kremlinul. Casa Albă a anunţat deja că şederea lui Biden la Moscova are ca obiectiv „să aprofundeze relansarea relaţiilor americano-ruse, cu un accent pus pe modalităţile de a spori prosperitatea celor două ţări”. E un detaliu relevant.
Este limpede că subiect de discuţie va fi modernizarea Rusiei. Altminteri zicând, vor fi negociate condiţiile în care Kremlinul ar putea beneficia de asistenţă occidentală, în speţă de cea americană, pentru relansarea tehnologică a economiei sale.
Statele Unite doresc o nouă relaţie cu Rusia, declara Joe Biden acum câtva timp, la conferinţa de securitate de la Munchen. Dar ele nu vor fi de acord cu Moscova în toate subiectele şi „nu îi vor recunoaşte sfera de influenţă”. Poziţia sa oficialul american şi-o reiterează insistent ori de câte ori are ocazia. A făcut asta în octombrie 2009 în timpul vizitei de la Bucureşti. Dar şi în cadrul unui turneu efectuat prin alte state ale Europei Centrale.
Având în vedere şi faptul că, de la un timp încoace, SUA fac tandem cu Germania pentru a-i determina pe ruşi să se retragă de la Nistru în schimbul asistenţei financiare şi tehnologice occidentale, nu încape îndoială că Biden va juca la Moscova cartea moldovenească. Alături de cea românească, bineînţeles. Americanii vor invoca interesul lor şi cel al europenilor de a da Chişinăului mână liberă în drumul lui spre UE pentru a-i constrânge astfel pe Putin şi Medvedev să renunţe la pretenţiile lor de a controla şi de acum încolo Republica Moldova.
Republica Moldova, ca proiect occidental
În aceste condiţii, rămâne în picioare concluzia trasă de Strategic Forecasting (Stratfor), un serviciu privat de analiză, supranumit „CIA-ul din umbră”, care explica acum un şi ceva că vizita lui Biden în România are legătură în primul rând „cu lupta SUA cu Rusia pentru influenţă în Europa”. Acelaşi lucru este valabil, implicit, şi pentru voiajul vicepreşedintelui american la Chişinău.
Unde mai pui că sosirea lui Biden intervine exact în momentul în care americanii au decis finanţarea scutului antirachetă din România. Acest fapt creşte, neîndoios, nu numai ponderea geopolitică a Bucureştiului, ci şi, păstrând proporţiile, cea a Chişinăului. De unde şi impresia că sosirea vicepreşedintelui american va avea o semnificaţie capitală.
În urma vizitei lui Biden, Republica Moldova va înceta, în sfârşit, să mai existe ca un proiect rusesc de sorginte sovietică pentru a se converti oficial în unul euro-atlantic. Astfel, ruşilor li se va da de înţeles că, indiferent dacă se vor cărăbăni sau nu din regiunea rebelă, Occidentul va ajunge la Nistru. Acest fapt, chit că nu va conduce la soluţionarea grabnică a chestiunii transnistrene, va netezi drumul Chişinăului spre Europa.
Sursa: bogatu.voceabasarabiei.net
CITITI SI:
BINE ATI VENIT !
Eu, iubite cetitoriule, nicăirea n-am aflatŭ nici un istoric, nici latin, nici leah, nici ungur, şi viiaţa mea, Dumnezeu ştie, cu ce dragoste pururea la istorii, iată şi pănă la această vârstă, acum şi slăbită. De acéste basne să dea seama ei şi de această ocară. Nici ieste şagă a scrie ocară vécinică unui neam, că scrisoarea ieste un lucru vécinicŭ. Cândŭ ocărăsc într-o zi pre cineva, ieste greu a răbda, dară în véci? Eu voi da seama de ale méle, câte scriu. Făcutu-ţ-am izvod dintăiaşi dată de mari şi vestiţi istorici mărturii, a cărora trăiescŭ şi acum scrisorile în lume şi vor trăi în véci. Şi aşa am nevoit, să nu-mi fie grijă, de-ar cădea această carte ori pre a cui mână şi din streini, carii de-amăruntul cearcă zmintélile istoricilor. Pre dânşii am urmat, care vezi în izvod, ei pavăţa, ei suntŭ povaţa mea, ei răspundŭ şi pizmaşilor neamului acestor ţări şi zavistnicilor. Putérnicul Dumnezeu, cinstite, iubite cetitoriule, să-ţi dăruiască după acéste cumplite vremi anilor noştri, cânduva şi mai slobode veacuri, întru care, pe lângă alte trebi, să aibi vréme şi cu cetitul cărţilor a face iscusită zăbavă, că nu ieste alta şi mai frumoasă şi mai de folos în toată viiaţa omului zăbavă decâtŭ cetitul cărţilor. Cu cetitul cărţilor cunoaştem pe ziditoriul nostru, Dumnezeu, cu cetitul laudă îi facem pentru toate ale lui cătră noi bunătăţi, cu cetitul pentru greşalele noastre milostiv îl aflăm. Din Scriptură înţelégem minunate şi vécinice fapte puterii lui, facem fericită viiaţa, agonisim nemuritoriŭ nume. Sângur Mântuitorul nostru, domnul şi Dumnezeu Hristos, ne învaţă, zicândŭ: Čńďèňŕèňĺ ďèńŕíiŕ, adecă: Cercaţi scripturile. Scriptura departe lucruri de ochii noştri ne învaţă, cu acéle trecute vrémi să pricépem céle viitoare. Citéşte cu sănătate această a noastră cu dragoste osteneală.
- De toate fericii şi daruri de la Dumnezeu voitoriŭ
- Miron Costin, care am fost logofăt mare în Moldova
Count Flag
CER SI PAMANT ROMANESC 