CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Cercetatorii italieni au reusit sa descifreze genomul unui bour, făcand posibilă acum recrearea acestui animal, important in istoria romanilor.


Cave paintings at Lascaux in France : Giant cattle to be bred back from extinction
Pictura rupestra in pestera Lascaux din Franta. Foto: ALAMY

Cercetatorul italian David Caramelli, profesor de Antropologie la Universitatea Florenţa, împreună cu Giorgio Bertorelle de la Universitatea Ferrara, au  publicat recent în revista BMC Evolutionary Biology, ca au reusit sa descifreze secvenţa completă a ADN-ului mitocondrial a unui bour (o specie în prezent dispărută, precursoare a tuturor raselor bovine moderne), care a existat în Italia, în urmă cu peste 11.450 de ani.

Acest animal era răspândit pe vremuri în toată Europa, nordul Africii şi o parte din Asia, fiind de exemplu pictat de oamenii din Paleolitic pe pereţii grotelor din Lascaux, cu circa 16.000 de ani în urmă, iar Iulius Cezar ii admira pentru forta lor bruta si pentru dimensiunile lor  “elefantine”.

Uriasul animal, a carui frunte masiva era prevazuta cu o impresionanta pereche de coarne si care a stapanit candva padurile Europei, nu a mai fost zarit de aproape 400 de ani.

Imperecherile intre bovine mari similare cu Bos primigenius, ca de exemplu intre vita scotiana si maremma din Italia, poarta denumirea de „incrucisari regresive”. Cercetatorii sustin ca au creat in premieră harta genetică a bourului, astfel incat stiu cu exactitate ce fel de animal incearca sa reproducă.

 Cercetarea specialiştilor italieni reprezintă un pas important către înţelegerea completă a relaţiilor genetice dintre bovinele moderne şi mai ales, permite readucerea în discuţie a ipotezei potrivit căreia, toate rasele moderne europene descind din strămoşi domesticiţi în Orientul Mijlociu cu circa 10.000 de ani în urmă, şi ulterior importaţi în Europa pe parcursul răspândirii agriculturii şi păstoritului.

Domesticirea multor specii animale a însoţit naşterea civilizaţiilor moderne, iar cea a bourului a început acum aproximativ 10.000 de ani, survenind prin selecţia unor caracteristici precum docilitatea şi producţia crescută de lapte şi de masă musculară, a explicat Caramelli, precizând că declinul demografic al bourului, cauzat mai ales de vânătoarea intensă practicată de om, a început cel mai probabil acum 2-3.000 de ani. Ultimul exemplar s-a stins în Polonia, în 1627.

 „A fost un proces de o importanţă enormă pentru societăţile umane, pentru economia acestora, modul lor de a trăi şi dezvoltarea relaţiilor sociale de tip diferit”, este de părere specialistul italian.

În opinia lui Caramelli, domesticirea bourului a influenţat cu siguranţă şi evoluţia omului. De exemplu, s-a demonstrat că răspândirea în multe populaţii umane a unor mutaţii ADN care permit digerarea lactozei şi la o vârstă adultă a survenit printr-un proces darwinian de selecţie naturală, provocat de schimbarea dietei.

 „Înţelegerea istoriei evolutive a speciilor care furnizau strămoşilor noştri o pradă de vânătoare optimă şi ai căror descendenţi ne furnizează azi şi nouă un important aport de proteine animale, a înţelege adică unde, cum, când şi de câte ori omul a modificat această specie şi în acelaşi timp s-a modificat pe sine însuşi, înseamnă a înţelege o parte foarte importantă din istoria umană”, a mai adăugat Caramelli.

Ultima oara cand s-a incercat recrearea bourului a fost la ordinele directe ale lui Hitler, in timpul celui de-al Treilea Reich existand un interes doctrinar legat de superioritatea rasiala si eugenie. Daca proiectul italian va avea succes, se vor ridica cu siguranta si intrebari referitoare la ce este de facut cu un animal de aceste dimensiuni, al carui temperament se aseamana cu cel ale unui rinocer nervos.

Surse:  Telegraph si  Corriere della Sera

Mandrul animal, bourul, a fost reprezentat in evul mediu pe stema principatului Moldova  

Fișier:Moldavia's coat of Arms of 1481.jpg

iar acum apare pe stema R.Moldova si pe stema Romaniei.

 

Fișier:Coat of arms of Moldova.svg

Fișier:Coat of arms of Romania.svg

În 1858, Principatul Moldovei lua o decizie istorică, aceea de a emite primul timbru, pe care a aşternut simbolul bourului.„Să ne gândim la moment: era cu un an înaintea Unirii şi cu vreo 20 înainte de independenţă. În plus, la acea vreme, Imperiul Otoman nici nu avea un timbru”, spunea Sorian Uyy, muzeograf al Muzeului Naţional Filatelic. Primul timbru al Porţii Otomane apărea abia cinci ani mai târziu, în 1863.Timbrul „Cap de bour”este acum unul dintre cele mai rare si mai scumpe timbre in lume.

07/02/2011 - Posted by | DIVERTSMENT | , , , , , , , , , , , , , , , ,

Niciun comentariu până acum.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: